Fiul lui Mihu din Toate pânzele sus” și băiatul profesoarei de canto a Alexandrei | Povestea trupei care a dus România pe locul 3 la Eurovision
Mulți nu mai creditează Eurovisionul cu anvergura de altă dată, însă, cu toate astea, nu pot să nu-și admită interesul pentru participarea României la acest concurs. De fiecare dată. În privința prestației Alexandrei Căpitănescu, și presa de specialitate (sau nu neapărat de specialitate), și experții domeniului au așezat-o între termenii cei mai pozitivi cu putință. Onorabilul loc trei a mai fost ocupat la Eurovision de-a lungul timpului, de artiști de anvergură de la noi: Luminița Anghel, Sistem, Paula Seling, Ovi. Cine sunt cei patru băieți Thomas Trupa Alexandrei Căpitănescu s-a format după ce artista a câștigat „Vocea României”, în 2023, la îndemnul Mădălinei Cârcotă, profesoara de canto care o pregătește vocal pe Alexandra de mai mulți ani, încă de dinainte de marele concurs de talente. Ba chiar unul dintre membrii trupei, clapistul Thomas Cârcotă, este fiul Mădălinei Cârcotă. Familia Cârcotă este prezentă, prin urmare, pe două planuri în trupă: în culise, prin profesoara care a ghidat-o pe Alexandra, și pe scenă, prin fiul ei. Luca La tobe îl găsim pe Luca-Alexandru Șofron, 20 de ani, fiul actorului Cristian Șofron, cunoscut publicului român ca marinarul Mihu din „Toate pânzele sus”. Tatăl său mărturisea că Luca „a intrat atât de bine în zona asta” a muzicii încât se temea că băiatul va abandona tot pentru baterie – și nu s-a înșelat. Luca a povestit că atunci când Alexandra a venit cu propunerea Eurovision, reacția trupei a fost de uimire totală: „Eram toți șocați. Unde? Ce facem?” Bogdan și Matei Bogdan Stoican acoperă chitara, compoziția și producția, fiind unul dintre pilonii creativi ai trupei, în timp ce Matei-Mihail Cohal asigură linia de bas și contribuie și el la producția muzicală. Împreună, cei cinci au construit un proiect care a depășit rapid granițele scenei locale – concerte, festivaluri, colaborări și, în cele din urmă, scena de la Viena, unde România a obținut sâmbătă cel mai bun rezultat din ultimii 16 ani.
Eurovision 2026 – Bulgaria este marea câștigătoare a ediției cu numărul 70 / România – într-un onorabil Top 3
UPDATE Bulgaria este marea cîștigătoare a ediției cu numărul 70 a Eurovisionului 2026, după ce mai mulți specialiști au avansat Finlanda drept favorit. România se situează într-un onorabil top 3, după Israel, a cărui participare a fost mult contestată. De altfel, de contestații nu a dus lipsă nici piesa României, „Chocke me”, pe care experții au desființat-o spunând că promovează un mesaj periculos. Despre piesa Darei, cântăreața din Bulgaria, aceasta spunea, întrebată fiind ce înseamnă „Bangaranga”, că este o stare de spirit, o atitudine, un vis către care te duci cu curaj. Știrea inițială Sunt clipele votului în Marea Finală a Eurovisionului 2026. România este prezentă, după patru ani, cu o scenă care a scandalizat mult și care fusese, la un moment dat, considerată ca având un mesaj periculos. 25 de țări se luptă în această seară pentru marele trofeu. Totul se întâmplă pe Wiener Stadhalle din Viena. Această ediție a Eurovision este în mod particular marcată de absența a cinci țări, printre care Spania, Irlanda și Olanda, care s-au retras din competiție în semn de protest pentru participarea Israelului. Favorit covârșitor la marele trofeu este considerat duoul finlandez. Marea Finală Eurovision – noaptea care încheie cea de-a 70-a ediție 25 de piese. O singură seară. Un singur câștigător. Telespectatorii din țările neparticipante pot urmări show-ul live pe canalul oficial de YouTube Eurovision Song Contest. Cine concurează? 35 de țări au intrat în competiție la cea de-a 70-a ediție Eurovision, dar după Semifinala 1 (marți, 12 mai) și Semifinala 2 (joi, 14 mai), au rămas 25 de finaliști. Ordinea de intrare pe scenă a fost stabilită în noaptea de joi, imediat după încheierea celei de-a doua semifinale. În această seară s-au ascultat piesele: Danemarca: Søren Torpegaard Lund – Før Vi Går Hjem Germania: Sarah Engels – Fire Israel: Noam Bettan – Michelle Belgia: ESSYLA – Dancing on the Ice Albania: Alis – Nân Grecia: Akylas – Ferto Ucraina: LELÉKA – Ridnym Australia: Delta Goodrem – Eclipse Serbia: LAVINA – Kraj Mene Malta: AIDAN – Bella Cehia: Daniel Zizka – CROSSROADS Bulgaria: DARA – Bangaranga Croația: LELEK – Andromeda Marea Britanie: LOOK MUM NO COMPUTER – Eins, Zwei, Drei Franța: Monroe – Regarde ! Moldova: Satoshi – Viva, Moldova! Finlanda: Linda Lampenius x Pete Parkkonen – Liekinheitin Polonia: ALICJA – Pray Lituania: Lion Ceccah – Sólo Quiero Más Suedia: FELICIA – My System Cipru: Antigoni – JALLA Italia: Sal Da Vinci – Per Sempre Sì Norvegia: JONAS LOVV – YA YA YA România: Alexandra Căpitănescu – Choke Me Austria: COSMÓ – Tanzschein
Finala Eurovision are loc sâmbătă. Cum poate fi votată Alexandra Căpitănescu
România s-a calificat în ultimul act al competiției din semifinala a doua. Alexandra Căpitănescu a reprezentat țara noastră cu piesa „Choke Me”, o combinație de rock alternativ, pop întunecat și influențe nu-metal, considerată una dintre cele mai neobișnuite propuneri românești din ultimii ani. Lista pieselor din finală Iată toate piesele care vor fi participa la finală de sâmbătă: Danemarca: Søren Torpegaard Lund – Før Vi Går Hjem Germania: Sarah Engels – Fire Israel: Noam Bettan – Michelle Belgia: ESSYLA – Dancing on the Ice Albania: Alis – Nân Grecia: Akylas – Ferto Ucraina: LELÉKA – Ridnym Australia: Delta Goodrem – Eclipse Serbia: LAVINA – Kraj Mene Malta: AIDAN – Bella Cehia: Daniel Zizka – CROSSROADS Bulgaria: DARA – Bangaranga Croația: LELEK – Andromeda Regatul Unit: LOOK MUM NO COMPUTER – Eins, Zwei, Drei Franța: Monroe – Regarde ! Moldova: Satoshi – Viva, Moldova! Finlanda: Linda Lampenius x Pete Parkkonen – Liekinheitin Polonia: ALICJA – Pray Lituania: Lion Ceccah – Sólo Quiero Más Suedia: FELICIA – My System Cipru: Antigoni – JALLA Italia: Sal Da Vinci – Per Sempre Sì Norvegia: JONAS LOVV – YA YA YA România: Alexandra Căpitănescu – Choke Me Austria: COSMÓ – Tanzschein. Cum se votează Potrivit organizatorilor, publicul poate contribui la desemnarea câștigătorului celei de-a 70-a ediții a Concursului Eurovision. Publicul are la dispoziție 10 voturi de persoană, astfel că acestea pot fi împărțite între melodiile preferate. „Dacă te afli într-o țară participantă, instrucțiunile privind modul de votare vor fi afișate pe ecran în timpul transmisiunilor. În marea finală, votarea se va deschide chiar înainte de interpretarea primei melodii. Aceasta va rămâne deschisă pe durata tuturor interpretărilor și timp de aproximativ 40 de minute după interpretarea ultimei melodii. Poți vota prin telefon, SMS sau pe esc.vote, în funcție de locul în care te afli, și poți vota de până la 10 ori”, se arată pe site-ul concursului. Ceilalți telespectatori pot vota pe esc.vote: „Perioada de votare se va deschide online la aproximativ miezul nopții CEST înainte de spectacol, se va închide pentru scurt timp la începutul spectacolului live și se va deschide din nou chiar înainte de interpretarea primei piese. Va rămâne apoi deschisă pe durata spectacolului live până la aproximativ 40 de minute după prezentarea ultimei piese concurente”, arată organizatorii. Favorita AP amintește de două dintre melodiile favorite care au ieșit în evidență în timpul unei săptămâni în care au avut loc semifinalele concursului. Piesa „Viva, Moldova” a rapperului Satoshi combină „o interpretare uimitoare, plină de energie, cu un mesaj politic pro-european subtil”, provenind dintr-o țară care se îndreaptă spre Uniunea Europeană după decenii petrecute în orbita Moscovei, a declarat istoricul Eurovision Dean Vuletic. Piesa „Ferto” a artistului grec Akylas abordează într-o manieră jucăușă tema consumului ostentativ într-o țară încă marcată de urmele crizei financiare din 2008. Jurnaliștii agenției scriu că ambele piese au șanse mari să obțină un punctaj ridicat din partea telespectatorilor, deși juriile naționale, care tind să fie mai impresionate de excelența tehnică, ar putea fi mai puțin impresionate. AP transmite că Finlanda este favorită în cotele de pariuri cu „Liekinheitin”, sau „Flamethrower”, un duet aprins între vocea starului pop Pete Parkkonen și vioara clasică a lui Linda Lampenius. O surpriză ar fi o victorie a Australiei, participantă la Eurovision din 2015, care a trimis-o pe vedeta consacrată Delta Goodrem. Balada ei elegantă „Eclipse” a urcat în cotele pariurilor. Proteste Concurentul israelian Noam Bettan a fost primit cu căldură în sală, deși patru protestatari au fost dați afară după ce au încercat să-i întrerupă prestația în timpul semifinalei de marți. Protestele de stradă împotriva participării Israelului, pe fondul războiului pe care acesta îl duce împotriva Hamas în Gaza, au fost mai puțin numeroase la Viena decât la ediția din 2024 de la Malmö, Suedia, și la evenimentul de anul trecut de la Basel, Elveția. O demonstrație împotriva participării Israelului este planificată înaintea finalei de sâmbătă, iar grupurile pro-palestiniene au organizat vineri un concert în aer liber sub sloganul „Nicio scenă pentru genocid”.
Von der Leyen și Antonio Costa și-au anunțat favoriții de la Eurovision. Concursul, între muzică și tensiuni politice
Concursul Eurovision a rămas, până în ziua de astăzi, unul dintre cele mai urmărite evenimente din Europa, însă dincolo de muzică și spectacol, competiția continuă să fie marcată și de teme politice. Înaintea marii finale de sâmbătă, 16 mai, de la Viena, mai mulți lideri europeni au vorbit despre melodiile lor preferate din istoria concursului. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat pentru POLITICO că piesa „Waterloo” a trupei ABBA, câștigătoare în 1974, rămâne cea mai „emblematică” melodie Eurovision din toate timpurile. Potrivit acesteia, piesa suedezilor „a devenit parte a patrimoniului cultural european și a lansat unul dintre cele mai emblematice grupuri pop din istorie”. Totodată, von der Leyen a mai spus că melodia care o emoționează cel mai mult este „Ne partez pas sans moi”, interpretată de Céline Dion pentru Elveția în 1988. „Ce voce, ce emoție”, a afirmat lidera Comisiei Europene. Dintre piesele mai recente, oficialul european a lăudat piesa „Euphoria” a lui Loreen, câștigătoare pentru Suedia în 2012. Și președintele Consiliului European, António Costa, are o piesă muzicală favorită din cadrul Eurovision, cu o puternică încărcătură istorică. Un purtător de cuvânt al acestuia a declarat că melodia sa preferată este „E depois do adeus”, interpretată de Paulo de Carvalho pentru Portugalia în 1974. Deși nu a câștigat concursul, cântecul a devenit ulterior simbol al Revoluției Garoafelor și al tranziției democratice din Portugalia. Competiția a avut deseori și o semnificație geopolitică. După căderea Cortinei de Fier, participarea unor țări precum Polonia, statele baltice sau Ucraina a fost văzută drept un simbol al unității europene. Un exemplu important este piesa „1944”, interpretată de Jamala, care a câștigat Eurovision în 2016 și a făcut referire la deportarea tătarilor crimeeni în perioada stalinistă. În acest an, Eurovision este din nou în centrul controverselor politice. Spania, Olanda, Irlanda, Islanda și Slovenia au anunțat că vor boicota competiția din cauza participării Israelului, reprezentat de Noam Bettan. La Bruxelles a fost organizat chiar și un eveniment alternativ, „Uniți pentru Palestina”. În paralel, însă, reprezentantul Israelului a vorbit despre „șocul” provocat de huiduielile și protestele din timpul semifinalei. Oficialii israelieni au spus că înaintea concursului au apărut zeci de mii de mesaje antisemite online. Ministrul israelian al culturii și sportului, Miki Zohar, a criticat apelurile la boicot și a spus că Eurovision „este o celebrare a muzicii, culturii și fraternității dintre națiuni, nu o platformă pentru a marca puncte politice”. România s-a calificat în finala Eurovision Anul acesta, România, reprezentată de Alexandra Căpitănescu, s-a calificat joi seara în finala concursului Eurovision, care va avea loc sâmbătă. Alexandra Căpitănescu a reprezentat țara noastră cu piesa „Choke Me”, o combinație de rock alternativ, pop întunecat și influențe nu-metal, considerată una dintre cele mai neobișnuite propuneri românești din ultimii ani. La doar 22 de ani, Alexandra Căpitănescu a devenit cunoscută publicului după ce a câștigat, în 2023, sezonul 11 al emisiunii Vocea României, în echipa lui Tudor Chirilă. Pe lângă muzică, artista are și un parcurs academic mai puțin obișnuit pentru lumea showbizului. Alexandra a absolvit Facultatea de Fizică și urmează în prezent un master în fizică medicală la București. Este pasionată de știință, istorie, geografie și arte, iar profilul său a atras atenția presei internaționale încă din momentul anunțului participării sale la Eurovision.
România s-a calificat în finala Eurovision
A doua semifinală a concursului Eurovision a avut loc joi la Viena. România a intrat a treia în concurs, marcând revenirea în competiție după doi ani de absență. Alexandra Căpitănescu a reprezentat țara noastră cu piesa „Choke Me”, o combinație de rock alternativ, pop întunecat și influențe nu-metal, considerată una dintre cele mai neobișnuite propuneri românești din ultimii ani. Potrivit site-ului oficial al competiției, din a doua semifinală s-au calificat zece concurenți: Bulgaria (DARA – Bangaranga), Ucraina (LELÉKA – Ridnym), Norvegia (JONAS LOVV – YA YA YA), Australia (Delta Goodrem – Eclipse), România (Alexandra Căpitănescu – Choke Me), Malta (AIDAN – Bella), Cipru (Antigoni – JALLA), Albania (Alis – Nân), Danemarca (Søren Torpegaard Lund – Før Vi Går Hjem) și Cehia (Daniel Zizka – CROSSROADS). Cinci concurenți nu au obținut joi calificarea: Azerbaidjan (JIVA – Just Go), Luxemburg (Eva Marija – Mother Nature), Armenia (SIMÓN – Paloma Rumba), Elveția (Veronica Fusaro – Alice) și Letonia (Atvara – Ēnā). Sâmbătă, marea finală Sursa citată arată că rezultatul semifinalei a fost determinat printr-o combinație între votul juriului și votul publicului, provenit de la spectatori din întreaga lume, fiecare având o pondere de 50%. Votul publicului a avut loc în timpul transmisiunii în direct a emisiunii. Cele 10 țări calificate se vor alătura celor calificate din prima semifinală, care a avut loc marți, precum și celor din „Big 4” (Franța, Germania, Italia și Regatul Unit), plus câștigătoarea ediției precedente, Austria. Moldova se numără printre țările calificate în prima semifinală. Marea finală este programată sâmbătă, 16 mai.
Eurovision 2026: Alexandra Căpitănescu luptă astăzi pentru calificarea în finală cu piesa Choke Me
Semifinala începe la ora 22:00, ora României, și va fi transmisă în direct pe TVR 1 și online, pe canalul oficial Eurovision de pe YouTube. România va intra a treia în concurs, după Bulgaria și Azerbaidjan. România revine la Eurovision după doi ani Participarea din acest an are o încărcătură specială pentru delegația română. România revine oficial în competiție după doi ani de absență, perioadă în care TVR a invocat probleme financiare și reorganizarea proiectului Eurovision. Alexandra Căpitănescu, cunoscută publicului după victoria de la „Vocea României”, a câștigat Selecția Națională 2026 cu piesa „Choke Me”, o combinație de rock alternativ, pop întunecat și influențe nu-metal, considerată una dintre cele mai neobișnuite propuneri românești din ultimii ani. Melodia a atras rapid atenția fanilor Eurovision și a devenit una dintre cele mai discutate piese ale ediției. Controverse internaționale în jurul piesei Succesul online a venit la pachet și cu reacții puternice. Titlul și versurile melodiei au generat controverse în presa internațională și pe rețelele sociale. Publicații precum The Guardian au relatat despre criticile formulate de unele organizații și experți, care au susținut că mesajul piesei ar putea fi interpretat ca o banalizare a violenței sexuale sau a relațiilor toxice. Alexandra Căpitănescu a respins acuzațiile și a explicat că piesa vorbește metaforic despre anxietate, presiune emoțională și dificultatea de a-ți păstra identitatea într-o industrie competitivă. Controversa a crescut însă vizibilitatea României în competiție. Clipurile cu repetițiile și prestațiile live au strâns milioane de vizualizări pe platformele sociale și pe canalele dedicate Eurovision. Ce șanse are România la calificare Casele de pariuri și comunitățile Eurovision plasează România într-o zonă de calificare incertă. Mulți fani consideră că România are una dintre cele mai memorabile și diferite apariții ale ediției 2026, ceea ce ar putea ajuta piesa să iasă în evidență într-o semifinală aglomerată. În același timp, multe voci susțin că stilul agresiv și neconvențional al melodiei ar putea limita voturile publicului mainstream. Specialiștii Eurovision spun că ordinea de intrare poate deveni un avantaj pentru Alexandra Căpitănescu. România urcă pe scenă devreme, într-o poziție care oferă vizibilitate și impact încă din primele minute ale show-ului. Cine participă în semifinala a doua A doua semifinală este considerată una dintre cele mai dificile din acest an. În concurs intră 15 țări: Bulgaria, Azerbaidjan, România, Luxemburg, Cehia, Armenia, Elveția, Cipru, Letonia, Danemarca, Australia, Ucraina, Albania, Malta și Norvegia. Doar 10 dintre acestea vor merge în finala de sâmbătă. În timpul semifinalei vor apărea și reprezentanții unor țări deja calificate direct în finală, inclusiv Franța și Austria, țara gazdă.
The Guardian: Piesa României la Eurovision glorifică asfixierea sexuală
„Choke me” (Sufocă-mă), piesa cu care România participă la Eurovision, este aspru criticată de organizații și activiști din toată Europa. În opinia lor, piesa „Choke me” „glorifică asfixierea sexuală”, iar experți internaționali spun că piesa „normalizează practici nesăbuite” și promovează o conduită periculoasă. Cuvintele „Choke me” sunt repetate de 30 de ori de-a lungul piesei. Fanii Eurovision cer schimbarea versurilor The Guardian, RTL.nl, New Musical Express și Metal Hammer au comentat în același registru, anume că piesa glorifică practici sexuale periculoase, iar Clare McGlynn, profesor de Drept la Universitatea Durham, a declarat că melodia reprezintă „o normalizare nesăbuită” a unei conduite ce poate cauza leziuni cerebrale, ignorând instinctele de siguranță ale tinerelor femei. De o potențialitate artistică discutabilă, piesa repetă osesiv ideea sufocării: „Abia pot respira”, „Vreau să mă strangulezi”, „Lasă-mi plămânii să explodeze” și insistă pe „sufocă-mă” de 30 de ori. Fanii Eurovision cer descalificarea piesei sau schimbarea versurilor. Un Eurovision contestat de multe țări Alexandra Căpitănescu, câștigătoare, în trecut, a trofeului „Vocea României”, își apără piesa spunând că se referă la „emoții puternice și sufocare de îndoială de sine”, idee promovată, de altfel, și de reprezentanții TVR. Căpitănescu își va susține piesa pentru prima dată la Eurovision joi, 14 mai, la cea de-a doua semifinală. O ediție de Eurovision la care mai multe țări au ales să nu participe, în semn de protest față de suprimarea libertății presei în problema Gaza și a interferenței guvernului israelian în ediția precedentă.
Alexandra Căpitănescu reprezintă România la Eurovision 2026. A câştigat selecţia națională cu piesa Choke Me”
România și-a desemnat miercuri seară reprezentanta pentru ediția din 2026 a concursului Eurovision Song Contest 2026. Câștigătoarea Alexandra Căpitănescu va urca pe scena de la Viena în luna mai, cu piesa rock „Choke Me”, o melodie cu mesaj personal. Artista a primit vestea cu emoție și a vorbit despre dorința ei de a transmite un mesaj autentic prin muzică. „Vreau ca muzica mea să ajungă la oameni”, a declarat ea, imediat după anunțarea rezultatului. Alexandra Căpitănescu a explicat că piesa reprezintă, de fapt, o confruntare interioară. Potrivit acesteia, melodia aduce în prim-plan lupta cu gândurile apăsătoare și cu temerile care blochează evoluția personală. Ea a descris melodia drept un dialog între sine și „vocile fantomă care nu ne dau pace, ne ţin blocaţi în trecut, ne ţin ancoraţi în frici”. Mesajul central al melodiei „Choke Me” este însă unul optimist. „Iar refrenul este destul de pozitiv: spunem cât contează dragostea de sine şi transmite să fim mai blânzi cu noi, în general, în tot ceea ce facem, în toate domeniile, pentru că doar aşa ajungem la adevăratul nostru potenţial. Dacă nu ne-am pune noi propriile noastre limite, am ajunge 100% la potenţialul nostru”, a spus artista conform eurovisionromania.ro. Selecția Națională pentru Eurovision 2026 a început la ora 20:00 și a fost transmisă pe TVR 1, TVR Moldova și TVR Internațional, dar și online, pe platforma tvrplus.ro, în aplicația mobilă TVR+ și pe contul oficial de YouTube al TVR. Câștigătoarea a fost stabilită de un juriu de specialitate, care a acordat puncte fiecărui concurent. Artistul cu cel mai mare total a obținut dreptul de a reprezenta România la Viena. În urma semifinalelor, jurații au ales zece finaliști, iar publicul a trimis în finală încă doi artiști: Antonio Pican și Andrei Ursu, cunoscut sub numele de scenă WRS. Din juriu au făcut parte nume cunoscute din industria muzicală și media: Andreea Bălan, compozitorul Andrei Tudor, Marius Dia, Cristian Tarcea, cunoscut ca Monoir, Elena Popa, Doru Ionescu și Cristian Marica Rădoi. Tragerea la sorți pentru repartizarea țărilor în semifinale a avut loc la Viena pe 12 ianuarie. În urma tragerii la sorți, s-a stabilit că în prima semifinală, desfășurată pe 12 mai, vor concura Israel, Muntenegru, Estonia, Georgia, Portugalia, San Marino, Croația, Suedia, Polonia, Belgia, Lituania, Serbia, Finlanda, Moldova și Grecia. În cea de-a doua semifinală, pe 14 mai, vor concura Albania, Danemarca, Armenia, România, Cipru, Elveția, Norvegia, Azerbaijan, Luxemburg, Malta, Bulgaria Australia, Ucraina, Republica Cehă și Letonia. În marea finală, programată pe 16 mai, intră automat țara gazdă, Austria, precum și Franța, Germania, Italia și Marea Britanie, datorită statutului lor de principali contributori financiari ai competiției.