Ministrul Finanțelor susține că nu știa de majorarea salariilor de la Curtea de Conturi: „Voi verifica. Nu se potrivește”
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a fost întrebat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Victoria, despre majorarea cu 40% a salariului de bază pentru personalul nou încadrat în cadrul Curții de Conturi, în contextul măsurilor de austeritate impuse de Guvern. Oficialul a precizat că „nu se potrivește” cu pachetul de reduceri bugetare adoptate de premierul Ilie Bolojan. Alexandru Nazare a declarat, referitor la majorarea cu 40% a salariului de bază pentru personalul nou încadrat în cadrul Curții de Conturi, că: „nu se potrivește”, cu pachetul de reduceri bugetare impuse de Guvern. Mai mult, Nazare susține că nici măcar nu ar fi știut de o astfel de măsură: „Eu, personal, nu știam de această măsură. Voi verifica. Dar, deloc nu se potrivește”. Majorarea cu 40% a salariului de bază pentru personalul nou încadrat în cadrul Curții de Conturi a fost adoptată prin hotărârea plenului Curții de Conturi, publicată în Monitorul Oficial luni. Potrivit actului normativ, personalul nou-încadrat în cadrul instituției, cu excepția Autorității de Audit, beneficiază de o majorare a salariului de bază cu 40% până la prima evaluare a performanțelor profesionale. În anul 2025, această majorare se aplică începând cu drepturile salariale aferente lunii noiembrie, cu excepția unor prevederi care intră în vigoare din august. Declarația ministrului vine în contextul în care Guvernul anunță măsurile din pachetul 2 de reformă fiscală, în încercarea de a reduce deficitul bugetar și a menține stabilitatea fiscală. FOTO: captură YTB/Guvernul României Autorul recomandă: DEFICITUL bugetar nu a fost construit pe ipoteze realiste! „Nu vorbim de 7,1”, susține ministrul Finanțelor Întrebat de Gândul, Alexandru Nazare deplânge excluderea metroului de la Cluj din PNNR: „O nenorocire că am pierdut 7 miliarde de euro” Alexandru Nazare pune presiune pe coaliție: „Pachetul 2 de măsuri trebuie adoptat în august!”
Dacă o firmă se înființează după 1 ianuarie, trebuie să aibă un capital social de 8.000 de lei. Anunțul ministrului de Finanțe
Alexandru Nazare a anunțat, în cadrul conferinței de presă de la Palatul Victoria, majorarea capitalului social minim necesar pentru un SRL: de la 200 la 8.000 lei. „În zona companiilor cu capital social 1 leu statul are foarte puţine posibilităţi de a recupera când aceste companii ajung în insolvenţă sau faliment. Propunem actualizarea cu rata inflaţiei a capitalului social iniţial de 200 de lei care nu a fost modificat niciodată din 90. Propunem stabilirea unui capital social minim de 8.000 de lei în cazul societăţilor de tip SRL. Banii care ajung în capital social sunt bani care pot fi cheltuiţi pentru companie. În acelaşi timp şi statul atunci când aceste companii ajung în insolvenţă, poate să recupereze”, a declarat Nazare. Ministrul a anunțat miercuri că Guvernul elimină plafonul de 50.000 de lei pentru plățile cu cardul, iar comercianții vor trebui să ofere atât posibilități de plată în cash, cât și posibilități de plată cu orice mijloc de plată electronică. „O altă chestiune foarte importantă de trasabilitate se referă la obligația operatorilor economici în privința acelui plafon de 50.000 de lei pentru plățile cu cardul. Eliminăm acel plafon de 50.000 de lei, astfel încât nu avem niciun fel de plafon. Orice comerciant va trebui să ofere atât posibilități de plată în cash, cât și posibilități de plată cu orice mijloc de plată electronică. Sunt în momentul de față peste 300.000 de astfel de cazuri. Nu mai suntem în situația din 2021 sau din 2018, când POS-urile aveau diverse regimuri, era foarte complicat să obții un POS. Acum avem trei variante de POS. E mult mai facil să obții acest lucru”, transmite Alexandru Nazare.
Ministrul de Finanțe, despre acuzațiile lui Anastasiu: Abuzurile ANAF nu sunt lucruri noi
Alexandru Nazare a spus că despre situația ANAF, despre comportamentul inspectorilor ANAF și despre modul în care acționează în plan central, dar și în teritoriu, a vorbit foarte mult. „Abuzurile ANAF nu sunt lucruri noi. Diferența e, iar acesta e un lucru pe care eu l-am abordat încă din momentul audierii și am făcut un apel la ANAF ca, indiferent cât de mari sunt problemele de colectare, să nu facă abuzuri, să nu exagereze, să nu înceapă vânătoarea de amenzi date către contribuabil doar să-și facă simplist datoria, ci să-și facă treaba corectă. Pe lângă acest semnal pe care l-am dat de la audiere, le-am dat câteva semnale din momentul în care, bineînțeles, conducerea ANAF a fost schimbată, după care antifrauda n-a mai emigrat către județe cu costuri suplimentare, a rămas la nivel regional, acolo unde îi e locul, pentru că nu avem aceeași activitate de antifraudă în teritoriu în fiecare județ. Direcțiile antifrauda trebuie să fie regionale. Și după ce am schimbat rând pe rând conducerea Antifraudei bucurești, de unde au plecat 9 din 15, și după care am schimbat conducerea Antifraudei la nivel central, unde din 31 de persoane au plecat 21. Deci s-a schimbat total conducerea”, a spus Nazare, la Digi 24. Nazare: ANAF e disfuncțional Întrebat care erau problemele legate de acești oameni, Nazare a afirmat că e un lucru despre care a vorbit de la început: faptul că ANAF este disfuncțional. „Dacă nu recunoaștem faptul că ANAF e disfuncțional, dacă nu recunoaștem faptul că nu a existat o dorință autentică de a reforma instituția, de a colecta, în plus că suntem, dacă raportăm la media UE, mult, mult sub, nu sub media europeană, sub media regiunii noastre, sub media central-europeană suntem. Deci e clar că nu a existat o dorință autentică de reformă, nu a existat o dorință autentică de a crește colectarea și mai mult decât atât n-a existat o dorință autentică de a face digitalizare. Avem nevoie de acest T0 în privința ANAF-ului pentru că dacă noi nu recunoaștem ce n-a mers bine, nu avem cum să corectăm”, a afrimat ministrul de Finanțe. Dragoș Anastasiu și-a dat demisia duminică, după scandalul public în care a fost implicat, el dând șpagă timp de 8 ani unui inspector ANAF. Anastasiu a spus că a dat șpagă „de frică”. De altfel, el a făcut diferența dintre cele două tipuri de șpăgi din România: „Există șpăgi de supraviețuire, și altele de îmbogățire. În anii 90 plata era cu plicul și geamantanul. Din 2000 se merge cu contracte de consultanță”.
Nazare: Bugetul pentru 2025 n-a fost construit pe niște ipoteze realiste
Nazare a spus la Digi 24 că „nici acest buget pentru 2025 n-a fost construit pe niște ipoteze realiste”. „Voi prezenta în următoarea ședință de guvern și o notă în acest sens despre ce s-a întâmplat, care au fost ipotezele, unde suntem și ce urmează. Sunt factori obiectivi și factori subiectivi. Factorii obiectivi țin de creșterea economică, care nu mai este cât era prognozată la început anului. Dar sunt și foarte mulți factori subiectivi, adică sume puse în buget, cum ar fi colectare suplimentară de aproape 10 miliarde. Bineînțeles că nu există așa ceva. Nu numai că nu există o colectare suplimentară. Avem un deficit de 6 miliarde de colectare la iunie. Și sunt multe alte zone care, în mod tradițional, sunt lăsate quasi-descoperite. Care, bineînțeles, trebuie acoperite. Eu am vorbit pe larg de chestiunea bugetelor și chestiunea aprobării corecte a bugetelor, aproximării corecte a cheltuielor. Nu mai poți să supradimensionezi veniturile în fiecare an, să subdimensionezi cheltuielele și să te aștepți că, în timpul anului, lucrurile astea să reglează. Nu să reglează. Ajungem să facem deficite enorme, cum a fost cel de anul trecut, cum este și cel de anul ăsta. Pentru că o să avem un deficit mare și anul ăsta, pe care trebuie să le finanțezi de pe piețe și le finanțezi cu dobânzi mari”, a spus Nazare. Întrebat dacă poate da o cifră legată de deficit, Alexandru Nazare a spus că nu ar putea să dea o cifră în acest moment, pentru că depinde de foarte mulți factori. „Depinde de rectificare. O să începem discuțiile pe rectificare, o să începem discuțiile cu Comisia Europeană și, în paralel, după ce finalizăm aceste discuții și avem hotărârea luată în privința momentului în care efectuăm rectificarea, o să avem o cifră care să fie agreată. Pentru că aceste lucruri trebuie discutate. Întotdeauna se discută și cu Comisia, dar în situația în care suntem astăzi, cu o supraveghere bugetară la șase luni, pe care un an și jumate am ignorat-o, rapoarte ni s-au cerut, nu le-am trimis, măsuri ni s-au cerut, nu le-am luat. Suntem într-un proces în care recâștigăm încrederea”; a mai spus Nazare. Întrebat dacă sunt bani de pensii și salarii până la finalul anului, Nazare a spus că atunci când vorbim de o problemă de plată a pensiilor și a salariilor, „vorbim, practic, de un moment de incapacitate financiară a României”: „Nu putem vorbi de așa ceva în acest moment”. Alexandru Nazare a mai spus că „în mod cert, dacă nu luam pachetul 1 (de măsuri fiscal-bugetare – n.r.), eram într-o altă realitate. Deci, pachetul 1 înseamnă enorm. Fără semnalul transmis de pachetul 1 către Comisie, fără validarea Comisiei, după Ecofin mesajul transmis de Comisie, nu cred că puteam să ne menținem ratingul”. „E un semnal extraordinar, dar rămâne același pericol pentru toamnă, dacă nu continuăm. Pentru toamnă vorbesc de octombrie, pentru că în 15 octombrie avem evaluarea Comisiei și bineînțeles că în octombrie din nou agențiile de rating ne vor analiza situația fiscal-bugetară. Deci nu am scăpat, nu am rezolvat problema, dar am evitat o cumpănă extraordinară prin care a trecut România, comparabilă cu cea din 2008-2009”, a mai spus Nazare.
Ministrul Finanțelor: Suntem în stagnare, dar trebuie să fim pregătiți și pentru recesiune
Nazare a spus că, în mod normal, economia României trebuia stimulată, dar nu s-a întâmplat acest lucru și nu s-au făcut rezerve. „Când creșterea decelerează, în mod normal trebuie să stimulezi economia. Asta înseamnă că atunci când ai creștere, să faci rezerve. Noi n-am făcut rezerve, noi am cheltuit și mai mult, fără să punem deoparte, fără să ne gândim că o să ajungem într-un moment în care economia va stagna și va trebui revitalizată”, a spus Nazare. Întrebat dacă România este în recesiune, așa cum sunt de părere mulți analiști, Alexandru Nazare a spus că astăzi vorbim de stagnare. „Nu este exclusă o contracție, dar nu știu… Contracția nu o să fie, în momentul ăsta, pe ce analize avem, nu o să fie una majoră. Încă sunt foarte multe incertitudini. Vorbim încă de stagnare, nu vorbim de o recesiune. Dar trebuie să fim pregătiți și pentru recesiune. Pentru că atunci când ești pe stagnare, și am fost patru ani. Deci patru ani de zile, am văzut cum creșterea a tot scăzut, a tot scăzut, a tot scăzut, până am ajuns aproape de zero. Era previzibil. Era previzibil că ajungem aici”, a explicat ministurl de Finanțe, la Digi 24.
Se putea trece criza fără creșterea TVA? Răspunsul ministrului de Finanțe
Întrebat, duminică seara, dacă se putea fără creșterea TVA, Alexandru Nazare a spus că acum suntem „pe o cumpănă”. „Eu sunt liberal. Toată viața mea politică, atunci când am vorbit despre taxe, n-am vorbit despre creșterea lor. Am vorbit despre scăderea lor. Și despre cât de importantă e scăderea lor pentru economie. Și aceasta-i formația mea. Am apărat cota unică, o apăr în continuare, am vorbit de scăderea taxelor. Dar când ajungem pe o cumpănă, de genul în care suntem acum, nu mai e vorba de o politică economică, nu mai e vorba de stânga, de dreapta, e vorba de stabilitatea financiară a României. Și atunci, obiectivul cel mai important este să vorbim de stabilitate, de această ancoră pentru țară. Aceasta a fost o ancoră pentru țară, bineînțeles, cu niște costuri. Evident că sunt și niște costuri. Dar ce-ar fi însemnat să intrăm în incapacitate, să nu ne mai putem finanța, să rămânem 3-4 ani de zile în acest proces. Revenea Troica, care a fost în 2008-2009, și noi nu mai aveam libertatea să ne finanțăm de pe piețe, nu mai aveam libertatea integrală de decizie asupra economiei. Adică eram foarte mult… marja de manevră era extraordinar de restrânsă și măsurile pe care am fi fost obligați să le luăm erau mult mai violente, afectau mult mai mult, nu doar antreprenorii, populația în general. Plus de asta, aveam, ați văzut, 2008-2009, am avut o devalorizare de 20%. Nici nu vreau să mă gândesc ce ar fi însemnat o devalorizare bruscă în acest moment și care erau consecințele pentru populație”, a spus ministrul de Finanțe, la Digi 24. Potrivit acestuia, efectele în lanț ar fi afectat mult mai mult populația decât o face Pachetul 1 sau Pachetul 2 de măsuri fiscal-bugetare. „Acele efecte în lanț erau de fapt, afectau mult mai mult populația decât ar afecta acest pachet sau al doilea pachet, care bineînțeles că au efecte, sunt negative, dar nu se compară, nu se pot compara cu ce ar fi însemnat o pierdere a calificatiului de investiții pe care o riscam”, a mai spus Nazare.
Alexandru Nazare anunță că 9 ȘEFI din ANAF au fost schimbați din funcție: Inacțiunea, tergiversarea și lipsa de reacție nu mai pot fi tolerate
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, transmite marți că noua conducere a ANAF a schimbat din funcție 9 dintre cele 15 persoane cu funcții de conducere la ANAF București, de la adjunctul general până la inspectorii șefi de serviciu. „Reforma ANAF Antifraudă. Am discutat în detaliu cu noul Președinte ANAF despre necesitatea de a întări acțiunile instituției împotriva evaziunii fiscale. În urma discuțiilor, acesta a dispus ieri schimbări majore în conducerea Direcției Regionale Antifraudă Fiscală București, înlocuind 9 din cele 15 persoane cu funcții de conducere ale instituției”, anunță Alexandru Nazare pe Facebook. Potrivit ministrului Finanțelor, au fost schimbate din următoarele funcții publice de conducere specifice din cadrul DRAF București: Inspectorul General Adjunct antifraudă; 2 Inspectori șefi de Direcție – Direcția de control Antifraudă 1; 6 Inspectori șefi de Serviciu – din cadrul serviciilor de control antifraudă. „Inacțiunea, tergiversarea și lipsa de reacție nu mai pot fi tolerate. Este inacceptabil ca semnalele evidente privind evaziunea fiscală să fie ignorate de cei care sunt plătiți să le combată. ANAF trebuie să devină parte a soluției, nu parte a problemei”, mai spune Nazare. Foto: Facebook / Alexandru Nazare AUTORUL RECOMANDĂ: Ministrul Finanțelor: „DATORIA publică a României va ajunge la 60% din PIB până la finalul anului. Niciodată n-am fost atât de rău ca acum” Alexandru Nazare, optimist: România este deja percepută ca mai stabilă şi mai credibilă. Ne dă încredere că pachetul fiscal este bine calibrat
Ministerul Finanțelor: Comisia Europeană va realiza o evaluare completă a impactului pachetului de măsuri în toamna acestui an
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a participat, marţi, la reuniunea ECOFIN – Consiliul miniştrilor economiei şi finanţelor din statele membre UE de la Bruxelles, în cadrul căreia a prezentat pachetul de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. În urma participării la ECOFIN, Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, a declarat citat într-un comunicat de presă că: „Le-am transmis partenerilor europeni un semnal ferm că România îşi asumă cu responsabilitate consolidarea fiscală. Corecţia deficitului este o prioritate, iar recentul pachet fiscal asumat de Guvern oferă baza necesară pentru o ajustare credibilă, discutată în detaliu cu reprezentanţii Comisiei Europene. Obiectivul nostru este evitarea riscurilor majore legate de suspendarea fondurilor europene şi degradarea ratingului de ţară, ceea ce ar afecta un acces favorabil la pieţele financiare internaţionale”. De asemenea, vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, Comisar European pentru Economie şi Productivitate, a transmis că pachetul prezentat de ministrul român al finanţelor „este un pas important şi pozitiv către respectarea noii recomandări privind deficitul excesiv, cu rezerva ca toate măsurile să fie rapid şi în întregime adoptate şi implementate”. Comisia Europeană va realiza o evaluare completă a impactului pachetului de măsuri în toamna acestui an. Măsurile adoptate, care vizează atât partea de venituri, cât şi pe cea de cheltuieli, vor fi urmate de reforme suplimentare, astfel încât consolidarea fiscală să nu compromită potenţialul de creştere al economiei româneşti, a subliniat ministrul Nazare. În cadrul ECOFIN, Comisia Europeană a adoptat, marţi, un set de Recomandări ale Consiliului Uniunii Europene: · România ar trebui să se asigure că rata de creştere nominală a cheltuielilor nete nu depăşeşte valorile maxime de 2,8% în 2025, 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 şi 4,0% în 2030. · România ar trebui să pună capăt situaţiei de deficit excesiv până în 2030. · România trebuie să întreprindă acţiuni eficace şi să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a deficitului excesiv, până la data de 15 octombrie. Ulterior, România ar trebui să raporteze cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a prezentei recomandări cel puţin o dată la şase luni, în primăvară în contextul raportului său anual privind progresele înregistrate şi în toamnă până la 15 octombrie, până la corectarea deficitului excesiv, se mai arată în comunicat. VĂ RECOMANDĂM ȘI:
Anunțul ministrul Finanțelor în ziua în care Ilie Bolojan își angajează răspunderea pe măsurile fiscale: „Perioada următoare, critică” / Semnale de pe piețele internaționale
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, susține că vin vești bune dinspre piețele internaționale care confirmă că România este pe drumul cel bun. Oficialul de la Finanțe explică faptul că investitorii au reacționat pozitiv la măsurile României pentru reducerea deficitului bugetar, acesta fiind un semnal clar de încredere pentru țara noastră. Ministrul Finanțelor mărturisește că reformele reale nu mai pot aștepta în 2025, însă recunoaște că perioada următoare este una critică. „Va susține reaşezarea economiei pe baze sănătoase” „La finalul unei săptămâni pline atât în activitatea de la Guvern cât şi în dezbaterile din spațiul public, este necesar să subliniem: veştile bune de pe piețele internaționale confirmă că suntem pe drumul cel bun. Investitorii au reacționat pozitiv la măsurile României pentru reducerea deficitului bugetar, iar acesta este un semnal clar de încredere, care va susține reaşezarea economiei pe baze sănătoase”,a precizat Alexandru Nazare în mesajul postat pe facebook. Alexandru Nazare a explicat ce înseamnă, concret, aceste semnale externe cu privire la deciziile austerității, propuse pentru reducerea deficitului bugetar. „➡️ Dobânzile la care România se împrumută au scăzut vizibil, semn că investitorii recâștigă încrederea în capacitatea statului de a-și gestiona datoria. ➡️ Riscul de retrogradare a ratingului de țară se diminuează, ceea ce înseamnă protejarea tuturor împrumuturilor publice și private – de la banii necesari pentru salarii și pensii, până la creditele românilor. ➡️ Piețele internaționale validează direcția de responsabilitate bugetară pe care România a demarat-o odată cu primul pachet de ajustare fiscală. Știm că nu este o perioadă uşoară şi că efortul principal trebuie canalizat, în continuare, spre identificarea justei măsuri între cheltuieli, eficiența statului, atragerea de investiții şi de venituri la buget. De aceea, perioada următoare este critică. Înaintăm mâine cu procedura parlamentă pentru asumarea răspunderii primului pachet de măsuri şi continuăm în linie dreaptă, marți, cu reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN). Însă reformele reale, în 2025, nu mai pot aştepta. Am toată încrederea că, prin seriozitate şi responsabilitate, vom reuşi să redăm încrederea nu doar a piețelor externe, ci şi a românilor în România”, a conchis ministrul Finanțelor. Bolojan explică principalele modificările aduse proiectului Ilie Bolojan prezintă principalele modificări aduse proiectului: cote TVA de 21 și 11%, introducerea CASS pentru pensii peste 3.000 lei și înghețarea pensiilor și salariilor din sistemul public în 2026. Premierul Bolojan își angajează răspunderea pe măsurile fiscale. „Fără un sistem fiscal corect și predictibil, nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii. Fără a ține pasul de dezvoltare și ordine cu țările membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene. Ne vom izola și afunda în propriile scenarii financiare păguboase, așa cum s-a întâmplat deja. Pentru a evita acest scenariu venim astăzi cu primul pachet de măsuri adoptate în Guvern, pentru care ne asumăm răspunderea”, spune Ilie Bolojan. Sursă foto: Mediafax Foto Alexandru Dobre CITIȚI ȘI: Alexandru Nazare: „ANAF nu se poate să nu răspundă la absolut nimic” Ministrul de Finanțe scrie că se văd deja efectele noului pachetul fiscal/Alexandru Nazare: „ROBOR sub 7%. Pentru prima dată, după prezidențiale” Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Impactul bugetar al noilor TAXE și impozite este de 10,75 miliarde lei în 2025 și 90 miliarde lei în 2026, susține Alexandru Nazare
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare spune, joi, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, că măsurile din ordonanța austerității vor aduce un impact bugetar total de 10,75 miliarde lei în 2025 și aproximativ 90 de miliarde lei în 2026. Potrivit acestuia, pentru ultimele luni din anul 2025, impactul calculat este de 9,5 miliarde de lei. Pentru anul 2026, executivul preconizează să strângă la buget aproximativ 90 miliarde lei. Nazare adaugă că aproximativ 9,5 miliarde provin din creșterea veniturilor și restul din reducerea cheltuielilor, cum ar fi plafonarea sporurilor de condiții vătămătoare la suma de 300 de lei. „Prin reașezarea cotelor de TVA avem un plus de 6 miliarde, avem creșteri la capitolul accize de 1 miliard în 2025 și 3,5 miliarde în 2026, prin CASS la pensii vom obține 1,378 miliarde în 2025 și peste 4 miliarde în 2026”, spune ministrul Finanțelor. Pentru anul 2026, ministrul Finanțelor Publice spune că estimările sunt de 35 de miliarde lei din venituri și 57 miliarde lei din cheltuieli. 18 miliarde ar urma să vină la bugetul de stat doar din înghețarea pensiilor și salariilor, adaugă ministrul. Foto: Andreea Alexandru/ Mediafax CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele