Două mari companii din industria auto au primit fonduri de la Ministerul Finanțelor
Ministerul Finanțelor a anunțat luni semnarea a două acorduri de finanțare pentru companii din industria auto, cu scopul de a sprijini investiții majore care vor contribui la dezvoltarea regională și la consolidarea balanței comerciale a României. Unul dintre proiecte aparține companiei DRM Draxlmaier România Sisteme Electrice SRL, care va extinde capacitatea de producție a cablajelor pentru autovehicule electrice la fabrica din Satu Mare. Valoarea totală a investiției este de 297,2 milioane lei, din care 133,7 milioane lei reprezintă ajutor de stat. Proiectul va genera peste 400 de locuri de muncă până în 2030 și va aduce la buget contribuții fiscale estimate la 211 milioane lei. Cel de-al doilea proiect este derulat de Automobile Dacia SA și vizează modernizarea procesului de vopsire a vehiculelor. Investiția se ridică la 85 milioane lei, din care 37,5 milioane lei reprezintă sprijin guvernamental. Contribuția Dacia la dezvoltarea regională este estimată la 18,7 milioane lei prin taxe și impozite. „Investițiile majore susținute de stat în domenii strategice pentru România contribuie la o economie mai puternică și mai competitivă, generând locuri de muncă în industrii cheie. Vizăm, în curând, să anunțăm și alte măsuri strategice pentru susținerea investițiilor și dezvoltării economice,” a declarat ministrul Alexandru Nazare.
Ministerul Finanțelor pregătește o nouă schimbare pentru a reduce EVAZIUNEA: Taxarea inversă a TVA la legume și fructe
Executivul vrea să introducă taxarea inversă pentru vânzarea de fructe și legume începând cu 2026. Mecanismul este negociat cu Comisia Europeană și ar putea fi extins și în alte domenii cu risc ridicat de evaziune fiscală, a precizat pentru Profit.ro ministrul de resort, Alexandru Nazare. România poate primi derogarea CE pentru a utiliza de anul următor și la legume – fructe acest mecanism, pe care îl aplică deja în câteva domenii cu risc mare de evaziune la TVA. Mai mult, România are cea mai mare rată de neîncasare la TVA din UE. De asemenea, se pregătește taxarea inversă și în alte domenii, a precizat Nazare. Taxarea inversă este procedura aplicată de beneficiarul unei livrări de bunuri/prestări de servicii care, conform legii, devine persoană obligată la plata TVA pentru achizitia de bunuri/servicii efectuată, prin excepție de la regula generală conform căreia persoana obligată la plata TVA este furnizorul bunurilor/prestatorul serviciilor. Taxarea inversă este considerată de unii specialiști în fiscalitate ca o modalitate eficientă de a combate evaziunea la TVA. În timp ce taxarea inversă aplicată doar în domeniile cu risc fiscal ridicat, cum sunt cele la care România aplică deja și cel pregătit acum de Finanțe, are mai mulți susținători, taxarea inversă generalizată este considerată eficientă de unii consultanți, dar contestată de mulți alții. Având în vedere că din 2030 intră în vigoare noile reguli referitoare la TVA în UE iar obținerea unei derogări pentru taxare inversă generalizată poate dura ani, aceasta nu pare să mai fie o opțiune, în timp ce varianta sectorială ar putea aduce beneficii în anii următori. „Avem în pregătire câteva domenii, de exemplu legume – fructe, pentru taxare inversă. La legume – fructe am trimis Comisiei și avem discuții în septembrie. Ceea ce pregătim acum, am putea avea aprobat anul următor. În ce privește taxarea inversă generalizată, a fost pierdută fereastra de oportunitate”, a declarat Nazare. România, lider în UE în ce privește pierderile la colectarea TVA Pentru 2022, Comisia Europeană estimează, în cel mai recent raport, un decalaj de 30,6% între TVA care poate fi potențial încasată (dacă s-ar încasa toată TVA posibilă) și TVA încasată efectiv, adică 41,8 miliarde lei, în scădere de la 34,8% în 2021. Conform datelor preliminare pentru 2023, creșterea neîncasării la TVA a ajuns la 33,7%, o înrăutățire față de 2022, dar totuși sub nivelul din 2021. Procentajul de neîncasare de 33,7% ar fi echivalent cu 54 miliarde lei. Foto: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX RECOMANDAREA AUTORULUI: ȘEDINȚĂ la PSD / Social-democrații îi încurcă socotelile lui Bolojan? / Ce se întâmplă cu angajarea răspunderii pe pachetul 2 Grindeanu vrea să revină la masa discuțiilor, în coaliție / Ce clarificări cere PSD de la miniștrii lui Bolojan
Nazare ne explică, DIN NOU, de ce trebuie redus deficitul: Este singura cale responsabilă pentru a pune finanțele României pe un drum solid
Reducerea deficitului bugetar este cartoful fierbinte care impune o serie de măsuri pe care Guvernul vrea să le ia prin pachetele pe care le are în vedere. Ministrul Finanțelor a revenit marți seara cu o nouă explicație pe pagina sa de Facebook explicând motivele pentru care avem de redus deficitul. Alexandru Nazare își începe postarea cu titlul: „Despre deficit: De ce este atât de important să reducem deficitul bugetar? Urmăresc cu interes dezbaterea publică din această perioadă şi îmi atrag atenția în mod deosebit unele alunecări de discurs şi direcțiile de distragere a atenției de la adevărurile economice de bază”. De ce suntem nevoiți să luăm acum măsuri de redresare şi de ce deficitul ne priveşte pe toți? Nazare arată că: „În ultimii ani, România a avut cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. În pandemie, toate statele și-au crescut cheltuielile pentru a sprijini populația și economia. Diferența este că, în timp ce alte țări au retras treptat aceste măsuri, reducându-şi totodată şi deficitele, România a rămas cu un deficit ridicat – dar nu din cauza pandemiei, ci din cauza unor probleme mai vechi. Cheltuim permanent mai mult decât încasăm și colectăm mai puține venituri decât ar trebui”. „De ce contează acest lucru pentru fiecare dintre noi? Pentru că un deficit mare înseamnă: mai multă datorie publică; costuri mai mari cu dobânzile – care sunt plǎtite din taxele noastre; şi mai puțini bani disponibili pentru drumuri, spitale, școli sau investiții care să creeze locuri de muncă şi alte oportunitǎți”, anunță Nazare. Cu o medie de peste 7%, România se află departe de respectarea pragului european de 3% din PIB pentru deficitul bugetar. „Reducerea deficitului nu este doar o chestiune tehnică sau un obiectiv al Guvernului. Este despre cum asigurăm stabilitate, credibilitate și șansa unei economii sănătoase pe termen lung, care să ofere oportunități pentru toți românii”, mai arată Nazare. „De aceea, pachetele fiscal-bugetare promovate acum sunt esențiale: corectează dezechilibrele, restabilesc încrederea investitorilor și reduc costurile de finanțare ale statului. Cu alte cuvinte, fiecare leu cheltuit va merge mai mult către dezvoltare şi un nivel de trai mai bun pentru toți și mai puțin către plata dobânzilor. Este singura cale responsabilă pentru a pune finanțele României pe un drum solid și pentru a asigura o creștere economică mai rapidă și mai sănătoasă”, a mai completat ministrul Finanțelor. f
ANS a economisit și a găsit bani pentru Mondialele de Înot de la Otopeni: Nu este surplus de la finanțe, ci de la noi
Organizarea în România la Otopeni a Campionatelor Mondiale de înot pentru juniori devine un motiv de discuții. Agenția Națională pentru Sport a anunțat oficial cum s-au găsit banii pentru evenimentul din Ilfov. „Nu este surplus de la finanțe, ci de la noi”, răspunsul ministrului Bogdan Matei de la ANS Campionatele Mondiale de înot pentru juniori au loc la Otopeni între 19 și 24 august cu participarea a 930 de sportivi din 124 de țări. România a înscris 18 sportivi, un număr record la acest gen de competiție. „Mă bucur să anunț că zilele acestea, împreună cu echipa de la Ministerul Finanţelor, am reușit să deblocăm situația financiară pentru organizarea Campionatelor Mondiale de înot pentru juniori – un eveniment unic pentru țara noastră, care va aduce peste 900 de sportivi în România. O miză majoră pentru sport şi o ocazie extraordinară de promovare, în fața unei lumi întregi”, a scris ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pe pagina sa de Facebook. Președintele ANS, Bogdan Matei, a venit și el cu un punct de vedere. „Banii sunt din economiile ANS pe care i-am transferat la capitolul finanțare federații sportive. Implicit la natație pentru organizarea acestui Campionat Mondial pentru juniori de la Otopeni. Nu este surplus de bani de la finanțe, ci de la ANS. Unitate centrală, pe diferite capitole”, a declarat ministrul Bogdan Matei pentru ProSport. Secretariatul General al Guvernului si Ministerul de Finanțe au aprobat mutarea de bani din capitolele bugetare. „Astfel de evenimente înseamnă mai mult decât sport, transmițând un mesaj pentru întreaga societate: performanța se clădește prin muncă, perseverență şi curaj. Avem nevoie de acest mindset, nu doar în sport, ci şi în economie şi administraţie„, susţine Alexandru Nazare. Ce a spus Camelia Potec despre competiția de la Otopeni Camelia Potec, președintele de la FRMPM, a punctat luni după-amiază. „Dați-mi voie să le mulțumesc Agenției Naționale pentru Sport și Ministerului Finanțelor, în mod special domnului ministru Alexandru Nazare și doamnei Pescaru pentru faptul că au găsit soluții pentru a primi un buget suficient pentru organizarea acestui Campionat Mondial de înot, în colaborare, bineînțeles, cu președintele Agenției Naționale pentru Sport, Bogdan Matei. În mod special aș dori să aduc mulțumiri pentru implicare, dar mai ales pentru faptul că au înțeles ce impact poate avea pentru țara noastră anularea acestui Campionat Mondial cu doar o săptămâna înainte. Și aici vorbesc de domnul Covaliu și domnul George Boroi (președintele, respectiv secretarul general al COSR, n. red.), care s-au implicat foarte activ în găsirea de soluții și iată că aceste soluții au fost găsite și multe mulțumiri Ministerului Afacerilor Externe pentru tot sprijinul oferit”, a spus Camelia Potec în cuvântul său de la prezentarea celor 18 sportivi, 9 fete și 9 băieți, ce ne vor reprezenta la Mondiale.
Bolojan și Nazare se contrazic pe taxarea multinaționalelor
Gândul a scris încă din 25 iulie despre ideea prin care multinaționalele ar putea fi împiedicate să-și mai externalizeze profiturile. L-am întrebat atunci pe premierul Ilie Bolojan ce părere are. Răspunsul a venit: toate companiile, indiferent de capital, trebuie tratate la fel. O lună mai târziu, ministrul său de Finanțe, Alexandru Nazare, pare să fi găsit altă partitură. Și a intrat direct cu „ciocanul fiscal” în multinaționale, pe un ton mult mai răspicat decât cel al șefului său. Pe 11 iulie, Bolojan a fost întrebat de Gândul despre taxarea multinaționalelor. Vorbea ca despre o idee ce „trebuie documentată” alături de specialiști. Un fel de „să nu ne aruncăm cu capul înainte”. Mai mult, șeful Executivului punea în aceeași oală capitalul autohton cu cel străin. „O componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer, dar asta trebuie documentată, cu profesioniști. Toate companiile, indiferent de capital, că sunt românești, că sunt străine, aici nu e vorba de acționa împotriva unui grup de companii, ci de a ne asigura de echitate în condiții de piață” , spunea Bolojan la acea vreme. (detalii AICI) O lună mai târziu, Alexandru Nazare, subalternul pe linie de partid și Guvern al premierului, deja își lustruia muniția fiscală și anunța, pe 13 august, un nou proiect de lege care schimbă radical modul în care marile companii sunt taxate. În spatele ușilor Palatului Victoria, însă, planul nu este chiar atât de nou, ba chiar stătea la păstrare din 2023, într-un sertar bine păzit la Camera Deputaților. Nu se mai impozita cifra de afaceri, ci se ataca direct zona prin care profiturile pleacă spre alte jurisdicții, prin plăți către entități afiliate. O formulă „folosită și în SUA”, spune ministrul, care ar putea aduce la buget până la 2 miliarde de lei. „Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care, în fapt, îi previne creșterea economică și investițiile, la o taxă care să vizeze exact zona prin care multinaționala își exportă profiturile”, anunța Nazare de la pupitrul Palatului Victoria. La cine se uită investitorii? La Bolojan sau la Nazare Deși, oficial, obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și stoparea externalizării profiturilor, ceea ce percep investitorii din afară prin acesată măsuri este altceva. Un Guvern în care premierul și ministrul de Finanțe au mesaje contradictorii la o lună distanță. Pentru investitori, semnalul nu este doar despre taxe, ci despre predictibilitate. Sau, mai precis, despre lipsa ei. Astăzi discuți calm despre tratament egal pentru toate companiile. Mâine lansezi un proiect care vizează direct multinaționalele. Iar când astfel de „corecții” apar peste noapte, companiile își fac calculele. Mai investim aici sau mutăm bugetele în altă parte? Proiectul, cu praful pe el în sertarele Parlamentului din 2023 Cine are senzația că această inițiativă e o revelație proaspătă, ar trebui să arunce o privire în sertarele prăfuite ale Parlamentului. În octombrie 2023, cinci liberali, printre care Nazare și Bogdan Huțucă, șeful Comisiei de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, depuneau un proiect de lege aproape identic: eliminarea deductibilității pentru cheltuieli de management, consultanță și asistență plătite către firme afiliate din străinătate, plus amenzi usturătoare — 200% din valoarea dedusă. Senatul l-a adoptat în decembrie 2023. Apoi, proiectul a intrat în Camera Deputaților și nu a mai ieșit. Interesant este că președintele comisiei care ar fi trebuit să-l dezbată este chiar unul dintre inițiatori, Bogdan Huțucă. Poate proiectul aștepta vremuri mai prielnice. Sau poate doar praful potrivit. Vezi expunerea de motive – AICI Florin Roman, „dizidentul fiscal” din PNL Proiectul îl are ca semnatar la inițiatori și pe liberalul Florin Roman. De altfel, Roman este singurul liberal care a ieșit din rândurile partidului și a propus două amendamente la primul pachet fiscal asumat de Ilie Bolojan în plenul reunit al Parlamentului. Unul dintre amendamente prevede exact ceea ce se stipulează în proiectul de lege aflat de la finalul lui 2023 în sertarele Camerei Deputaților, adică faptul că toate cheltuielile cu serviciile prestate de persoane afiliate nerezidente, considerate tranzacții artificiale, să devină nedeductibile fiscal și sancționate cu o amendă de 200% din suma dedusă. Doar că amendamentul lui Roman a fost respins și nu a fost introdus în forma finală a primului pachet fiscal. O altă bâlbă. Respingi acest amendament ca, peste o lună, să depui aproape același lucru sub altă formă? Noua formulă propusă de Guvern în pachetul 2 fiscal Guvernul a decis, joi seara, să deschidă sezonul de vânătoare fiscală pentru multinaționale, lansând în consultare publică un nou proiect de lege care promite să înlocuiască actualul impozit pe cifra de afaceri cu o formulă „mai inteligentă” și, după cum spune ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, „folosită și în SUA”. Formula propusă de ministrul Nazare acordă companiilor posibilitatea unor „cheltuieli deductibile la un nivel minimal de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, a precizat ministrul Nazare. Tot ce trece peste se impozitează. Categoriile vizate sunt: drepturi de proprietate intelectuală; management; consultanță; dobânzi. Expunerea de motive a proiectului spune că obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și combaterea evaziunii fiscale. Logica este următoarea: dacă marile companii nu mai pot „externaliza” profiturile prin facturi grase pentru consultanță și licențe către firme-soră din alte țări, atunci banii rămân impozitabili în România. Dacă acest proiect va fi adoptat, Guvernul ar putea renunța la impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro, măsură care, după cum subliniază inițiatorii, „nu se mai regăsește în nicio țară din Uniunea Europeană”. Rămâne însă întrebarea. Pe cine să mai creadă și la cine să se uite investitorii? Pe premierul Bolojan sau pe ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare? Foto colaj/video: Mediafax + Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Ministrul Finanțelor: Nu putem construi o economie corectă cât timp FIRMELE-FANTOMĂ blochează piaţa
„Aproape o jumătate de milion de firme inactive azi, în România. Peste 120.000 dintre acestea au datorii de 3,5 miliarde lei, iar aproape 300.000 stau inactive de peste 5 ani. Nu putem construi o economie corectă cât timp firmele-fantomă blochează piaţa şi creează competiţie neloială pentru antreprenorii care muncesc şi îşi plătesc taxele la zi”, a scris, pe Facebook, ministrul Finanţelor. Alexandru Nazare spune că în pachetul 2 de măsuri sunt propuse noi criterii pentru declararea inactivităţii unei firme. „Este vorba despre lipsa unui cont bancar şi nedepunerea situaţiilor financiare anuale în termenul legal, precum şi limitarea perioadei în care o firmă poate sta inactivă (max. 1 an pentru inactivitate fiscală, max. 3 ani pentru cea voluntară). Măsura este în consultare publică şi vă invit să transmiteţi feedbackul dvs: credeţi că este o propunere benefică pentru a curăța piaţa de aceste fantome fiscale şi pentru creşterea disciplinei fiscale?”, a precizat ministrul. Nazare mai atrage atenția că „nu putem discuta la modul serios despre combaterea evaziunii fără să tratăm autentic situaţia firmelor inactive din România”. „E momentul să distrugem acest paravan în spatele căruia s-au ascuns peste 460.000 de firme inactive. Nu e corect pentru contribuabilul care îşi respectă obligaţiile faţă de fisc să avem atâtea companii care nu îşi respectă obligatiile şi stau sub radar şi desfăşoară tot felul de operaţiuni de evaziune, de fraudă, fără să fie cu adevărat controlate. Scoatem la suprafaţă toate aceste companii”, a mai declarat ministrul de Finanţe.
Curs euro vs. inflație. Sociologul Mirel Palada: De peste 10 ani, BNR permite extracția de plus valoare în străinătate
Sociologul Mirel Palada denunță schema multinaționalelor de externalizare a profitului cu ajutorul Băncii Naționale a României (BNR) și dezvăluie că, de peste 10 ani, „BNR permite extracția de plus valoare în străinătate prin păstrarea forțată a cursului valutar la un nivel aproape constant”. Mirel Palada analizează pe pagina sa de Facebook un paradox. „Din 2015 până acum, euro a avut un parcurs în mod artificial menținut aproape constant. S-a depreciat cu doar 10%. De la aprox. 4,5 lei în 2015 la aprox. 5 lei în prezent”, scrie sociologul. Analiza lui Mirel Palada survine și în contextul în care Guvernul, care caută să scoată bani și din piatră seacă pentru a scădea deficitul uriaș, este interesat, mai nou, de stoparea externalizării profitului multinaționalelor. Ministerul de Finanțe vrea să schimbe regulile, iar multinaționalele ar urma să fie impozitate diferit. Mirela Palada: „Controlul BNR asupra cursului valutar e vechi” Mirel Palada atrage atenția că BNR a exercitat, de mult timp, un control asupra cursului valutar. Totul a început în anul 2009, iar Mirel Palada evidențiază trei paliere prin care BNR a controlat, riguros, cursul valutar. „Controlul BNR asupra cursului valutar e vechi. Până în 20o9, leul a fost lăsat să se deprecieze în raport cu euro, pentru a merge cât de cât în linie cu inflația care a măcinat economia românească. În schimb, din 2009 încoace, identificăm un control riguros al cursului valutar, pe trei paliere apropiate: 2009 .. 2011: 4,25 lei / € 2012 … 2017: 4,5 lei / € 2021 … 2025: 5,0 lei / € Din 2009 până în 2025, deci, cursul valutar leu – euro a scăzut de la 4,25 la 5,0. Adică o depreciere de 20%. În timpul ăsta, din 2009 încoace, inflația a dus deprecierea leului la 100%. Cel puțin la nivel oficial, în 2025, leul are puterea de cumpărare înjumătățită. Ce cumpăram în 2009 cu un leu, cumpărăm acum cu doi lei”, punctează sociologul Mirel Palada. „Cum beneficiază firmele multinaționale?” „Deci leul s-a depreciat față de euro cu 20%”, continuă sociologul Mirel Palada. „În schimb, inflația l-a erodat cu 100%. Deprecierea externă 20%. Cea internă, 100%”, explică acesta. „Un gap între euro și inflație care din 2009 încoace s-a mărit în mod constant, ajungând în prezent la 80%. Un gap favorabil exportatorilor. Și celor autohtoni. Și străinilor – multinaționalelor. Cum beneficiază firmele multinaționale? Inflația crește. Prețurile sunt din ce în ce mai mari. Tu, ca firmă multinațională, ai cifră de afaceri – și profit – din ce în ce mai mare în moneda locală leul. Profitul nu îți este impozitat de stat. Cursul e relativ stabil. Schimbi din ce în ce mai mulți lei la un curs relativ constant. Obții din ce în ce mai mulți euro pe care îi transferi prin optimizări fiscale spre metropolă, unde ai sediul fiscal. Acolo ești taxată de statul tău, care distribuie bunăstarea spre cetățenii săi – austrieci, francezi, ce-or mai fi ei. Nu români. Astfel a contribuit BNR la bunăstarea statelor unde sînt înregistrate respectivele multinaționale”, încheie Mirel Palada. „Vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale” Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a anunțat că va fi schimbată „paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale”. „Vom vorbi despre măsuri care sunt foarte importante, în zona de investiții. Vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale. S-a vorbit foarte mult și s-a făcut foarte puțin în această privință. Nu am găsit urme în ANAF în privința supravegherii transferurilor din aceste companii. În evidența ANAF există cheltuieli pricinoase ale multinaționale prin care se transferă profiturile. Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care în fapt îi previne creșterea economică, la o taxă care vizează zona prin care multinaționala își exportă profitul. Pe aceste categorii avem un volum de calculat de aproape 15 miliarde de lei. Am creat o nouă formulă de taxare, folosită în SUA cu un trigger de 3%, astfel ce depășește 3% să fie taxat cu 13 %. Ne așteptăm la un efect pe creșterea impozitului pe profit”, a declarat Alexandru Nazare. (mai multe detalii AICI) RECOMANDAREA AUTORULUI: POVESTEA lui Vasile Frumuzache, românul care a șocat Italia cu crimele sale Întâlnirea Trump-Putin, prima reacție de la București. Oana Țoiu: „România este şi va continua să fie parte activă a acestui efort comun pentru PACE” Austeritate doar în România? Dragoș Pîslaru a cheltuit mii de euro din banii statului pentru a se caza la Bruxelles, deși are o casă acolo Ce s-a întâmplat cu fosta JURNALISTĂ care s-a aruncat de la etaj cu copilul în brațe. Decizie neașteptată a judecătorilor Experții Atlantic Council, după întâlnirea Trump-Putin din Alaska: „Liderul de la Kremlin se întoarce la Moscova cu ZÂMBETUL pe buze”
Alexandru Nazare: Avem o creștere temporară mare a inflației, dar trecem peste ea în acest an de zile
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a fost prezent în platoul Antena 3. El a vorbit despre inflație, spunând că acaesta afectează puterea de cumpărare a românilor. De precizat este că, în momentul acesta, România are o inflație de 5.8%, iar românii sunt deja afectați de creșterile de prețuri. „E adevărat că inflația afectează puterea de cumpărare și cum v-am spus și la ultima noastră întâlnire, acum două săptămâni, această creștere a inflației, care reflectă aici eliminarea subvenției la energie, pentru care, în momentul de față, România nu mai putea să o susțină la nivelul la care a fost susținută în ultimii ani, pentru că a creat niște arierate uriașe, 6-7 miliarde de lei, aceste arierate s-au rostogolit și acești bani, la un moment dat, va trebui să-i plătim, îi plătim eșalonat, dar efectul economic al acestor întârzieri nu e deloc bun. În mod clar afectează puterea de cumpărare, dar luând măsuri prin care reducem deficitul, într-un interval de un an de zile, aceste măsuri vor tempera indirect și această evoluție a inflației. Într-un orizont de timp de un an, pentru că, după cum ați văzut, și guvernatorul în prezentarea raportului asupra inflației a precizat că inflația ar reveni în decembrie, anul viitor, sub intervalul de referință. Deci, vorbim de o evoluție temporară a inflației. Da, avem o creștere temporară mare a inflației, dar trecem peste ea în acest an de zile. Și dacă vom cheltui fondurile europene cum trebuie și dacă facem consolidarea bugetară și scădem deficitul, și scădem presiunile pe care le avem în momentul de față, vom reuși să temperăm acest trend. Și mai putem să facem un lucru: eu am adresat o scrisoare președintelui Consiliului Concurenței, să verifice modul în care se elaborează marii retaileri formează prețurile. Pentru că mi se pare foarte important să fim atenți în această perioadă pentru că anumite prețuri se și rotunjesc. Trebuie să știm, să avem o evidență foarte clară”, a spus Alexandru Nazare, la Antena 3. Autorul recomandă: Întrebat de Gândul, Alexandru Nazare deplânge excluderea metroului de la Cluj din PNNR: „O nenorocire că am pierdut 7 miliarde de euro” Alexandru Nazare anunță o taxă nouă pentru coletele care vin din spațiile extracomunitare
Sorin Grindeanu, întâlnire cu ministrul Finanțelor: Povara nu trebuie pusă doar pe umerii persoanelor vulnerabile
Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, anunță că miercuri a avut o întâlnire cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pe tema situației finanțelor publice și a unor posibile reforme fiscale. „Salut măsura care prevede blocarea înstrăinării profiturilor în cazul multinaționalelor, ca primă etapă dintr-o reformă mai amplă privind un sistem fiscal echitabil. Este un pas necesar, dar nu suficient. Trebuie să continuăm în această direcție pentru diminuarea optimizărilor fiscale, astfel încât povara austerității să nu fie pusă doar pe umerii persoanelor vulnerabile și ai clasei de mijloc”, a declarat Sorin Grindeanu. Potrivit acestuia, s-a convenit realizarea unor analize de impact privind suprataxarea averilor mari (triplarea impozitului pe marile averi), majorarea taxării câștigurilor din speculații de capital pe termen scurt, creșterea impozitului pe câștigurile din criptomonede de la 10% la 16%, înmulțirea de zece ori a amenzilor pentru munca fără contract, reducerea perioadei în care o firmă poate rămâne în insolvență și interzicerea înființării de firme de către asociați/administratori în insolvență. „Apreciez deschiderea ministrului de Finanțe de a identifica, alături de specialiștii noștri, cele mai potrivite măsuri pentru a depăși acest moment. Un punct vital rămâne continuarea marilor proiecte de infrastructură și a investițiilor publice prin Programul Național «Anghel Saligny». Rectificarea bugetară trebuie să țină cont de nevoile de dezvoltare ale României”, a adăugat Grindeanu. El a precizat că aceste consultări vor continua, cu obiectivul de a elabora „un program de relansare pentru economia românească”.
DEFICITUL bugetar nu a fost construit pe ipoteze realiste! Nu vorbim de 7,1, susține ministrul Finanțelor
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că deficitul bugetar, așa cum a fost el trecut în buget, nu a fost construit pe ipoteze realiste. „Pot să vă spun că nu începe cu 7”, dar va fi prognozat la rectificarea bugetară, precizează el. „Cred că este clar pentru toată lumea și a fost clar pentru toți cei care au analizat bugetul României încă din luna iunie că nivelul deficitului așa cum este el trecut în buget, de 7.1, nu va fi în niciun fel atins. Ipotezele pe care a fost construit acest buget nu sunt ipoteze realiste. Ele în niciun caz nu conduceau la un deficit de 7.1”, a explicat Nazare într-o conferință de presă. Ministrul a criticat programarea bugetară. „Păi cum? Cum în trimestru 4 programezi un deficit de 1.2 când în trimestru 4, în ultimele două luni sunt în general 20% din cheltuieli total an? Deci aceste lucruri sunt destul de clare. Acum, după finalizarea analizei pe toți ordonatorii în privința rectificării și după discuțiile cu Comisia Europeană o să vă pot spune, înainte de adoptarea rectificării, care este ținta la care ne vom raporta. Pot să vă spun că nu începe cu 7. Deci nu vorbim de 7.1. O să vă spun exact cât va fi în momentul când avem finalizate discuțiile pe rectificare”, a mai spus Nazare. Foto: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX AUTORUL RECOMANDĂ: Întrebat de Gândul, Alexandru Nazare deplânge excluderea metroului de la Cluj din PNNR: „O nenorocire că am pierdut 7 miliarde de euro” Alexandru Nazare anunță o taxă nouă pentru coletele care vin din spațiile extracomunitare