Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunță construcția Autostrăzii Moldovei cu fonduri nerambursabile: Am reuşit să convingem Comisia Europeană
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a anunțat, joi seară, că a fost convinsă Comisia Europeană ca Autostrada Moldovei să treacă integral pe grant, adică pe fonduri nerambursabile. El a explicat că nici la momentul concepţiei PNRR această autostradă nu fusese pe grant, ci pe împrumut. „La Ministerul Transporturilor am reuşit să convingem Comisia Europeană să trecem Autostrada Moldovei integral pe grant. Asta înseamnă fonduri nerambursabile. Nici la momentul concepţiei PNRR-ului această autostradă nu fusese pe grant, a fost pe împrumut. Nici de atunci până acum, în aceşti patru ani, deşi România a cerut în mod repetat Comisiei să avem autostrăzile pe grant, nu am reuşit această performanţă”, a declarat Alexandru Nazare, la Antena 3. Ministrul a fost întrebat și dacă anul viitor se va merge pe autostradă de la Bacău până la Bucureşti. „Focşani-Bacău, Bacău-Paşcani, integral este finanţată din fonduri nerambursabile şi prin acest lucru este garantată finanţarea până la finalizarea PNRR-ului în august anul viitor”, a explicat acesta. Ministrul Finanţelor a mai anunţat că la Ministerul Dezvoltării toate proiectele de renovare au fost introduse pe grant, explicând că vor veni fonduri pentru infrastructură şi din programul SAFE. „Dezvoltarea din zona Moldovei e foarte importantă şi dezvoltarea polului din jurul Iaşiului, pentru că acolo, să ştiţi, inclusiv în SAFE, asta e o altă negociere închisă, cei 16 miliarde pentru SAFE, care nu sunt toţi dedicaţi Apărării, sunt în jur de patru miliarde jumătate, care sunt dedicaţi tot pentru autostrada A7 şi A8. Practic se va continua PNRR cu bani din SAFE tot pe zona de infrastructură”, a afirmat Alexandru Nazare. De asemenea, el a vorbit și despre Autostrada Ploieşti-Buzău, acolo unde sunt încă tronsoane neterminate. „Sigur, acele loturi sunt la un grad destul de avansat de realizare. Nu ştiu exact să vă spun precis, dar sunt la peste 80% ambele loturi, sunt într-o fază finală, ele au fost parte din PNRR, acum nu mai sunt, ele trebuie finalizate din alte surse de finanţare, dar sunt aproape finalizate”, a precizat Nazare. Totodată, ministrul Finanţelor a anunţat și că vicepreşedintele Băncii Europene de Investiții (BEI) va veni săptămâna viitoare în România şi va semna un împrumut care contribuie la confinaţarea Autostrăzii Sibiu-Piteşti. FOTO – ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
După ce Guvernul Bolojan a strâns cureaua la maximum, Ministrul Finanțelor evită să garanteze că nu vin taxe noi: Nu vreau să discutăm pe ipoteze
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat luni că speculațiile privind introducerea unor noi taxe nu corespund realității și că eventualele măsuri suplimentare sunt deja cuprinse în pachetele fiscale adoptate anterior. România continuă să implementeze măsuri fiscale menite să reducă deficitul bugetar. În ultimele luni, Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat mai multe pachete fiscale care au inclus ajustări bugetare și modificări ale taxelor și impozitelor. În cadrul unei intervenții recente, Nazare a explicat că, deși au existat speculații în spațiul public despre posibile noi taxe, acestea nu au fost discutate oficial în ședințele Coaliției. „Nu am discutat de creșteri de taxe. Deși există această informație în spațiu public, pot să vă confirm acum, nu am discutat despre alte creșteri de taxe sau altceva în plus față de ceea ce știm în momentul de față.” Totuși, întrebat dacă poate garanta că nu vor mai fi alte majorări de taxe, ministrul a evitat să ofere un răspuns direct: „Nu vreau să discutăm pe ipoteze. Nivelul taxelor pe care am vrut să le creștem sunt cuprinse deja în pachetele fiscale 1 și 2″. Ministrul a subliniat că declarațiile sale se referă la discuțiile de la reuniunea informală a Consiliului Ecofin de la Copenhaga și că rolul Ministerului de Finanțe este să gestioneze situația astfel încât țintele fiscal-bugetare să fie respectate. Nazare a anunțat că rectificarea bugetară va fi „o recalibrare importantă, responsabilă a bugetului” și că România vizează revenirea în traiectoria asumată până la finalul anului 2026. În ceea ce privește perspectiva economică, Nazare a avertizat că anii 2025 și 2026 vor fi „ani grei” din punct de vedere fiscal, însă a menționat că 2027 ar putea reprezenta un an de relaxare fiscală, în funcție de evoluția economiei și a veniturilor bugetare.
Ministrul Finanțelor anunță că măsurile din pachetul 1 nu se văd încă în execuție la ANAF
Alexandru Nazare a declarat la Antena3CNN că abia în următoarele luni se vor vedea la ANAF efectele măsurilor luate în pachetul 1. Chiar și, ministrul Finanțelor spune că există un plus de venituri la ANAF. „La ANAF avem 2 luni de execuție bugetară de la momentul în care am preluat mandatul, există un plus de venituri pe aceste două luni, dar este important de spus că nu sunt lunile în care să se reflecte creșterile de taxe din pachetul 1. Abia începând cu următoarea execuție, cu următoarele luni, vom avea în execuție reflectată creșterea TVA-ului din pachetul 1. Chiar și în aceste două luni avem un plus de venituri importante raportate la planul ANAF”, spune Nazare la Antena3CNN. Atragerea de investitori, prioritară pentru ministrul Finanțelor. Întrebat despre vizita sa în Statele Unite și despre atargerea de investitori, Alexandru Nazare a declarat că: „Suntem în situația în care nu mai putem aștepta investitorii să vină, suntem în situația în care trebuie să fim cât mai pro-activi, să prezentăm oferta de investiție a României peste tot pentru că există o competitive extrem de importantă pentru atragerea de investiții, iar aceste proiecte în care un investitor vine construiește o fabrică, generează locuri de muncă”.
Ministrul de Finanţe la Washington: România mizează pe investiții strategice în energie, infrastructură și tehnologie
Ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare, se află în perioada 11-13 septembrie 2025, într-o vizită de lucru la Washington D.C., Statele Unite ale Americii, cu scopul „de a consolida dialogul economic şi financiar cu partenerii americani şi de a atrage noi investitori în sectoare-cheie pentru România, cum ar fi: energia, infrastructura sau tehnologie.” Agenda vizitei cuprinde întâlniri cu reprezentanţi ai mediului financiar-bancar, cu instituţii guvernamentale şi cu potenţiali investitori. „Vizita la Washington D.C. are o miză strategică, fiind un pas esenţial în cultivarea unor relaţii solide cu administraţia americană şi cu principalii actori financiari de pe Wall Street. Prin acest dialog direct şi substanţial, ne propunem să prezentăm oportunităţile de investiţii şi să consolidăm încrederea partenerilor noştri americani. Atragerea de investiţii pe termen lung şi consolidarea cooperării economice bilaterale sunt piloni fundamentali pentru dezvoltarea durabilă a ţării noastre. Suntem încrezători că această misiune va deschide noi căi de finanţare şi va contribui la creşterea economică a României,” a subliniat Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor. Totodată, programul cuprinde discuţii cu mari finanţatori americani, interesaţi de oportunităţile de investiţii pe care le oferă economia românească. Obiectivul principal al acestor întâlniri este alinierea obiectivelor strategice de investiţii ale României cu interesele şi resursele marilor instituţii financiare. De asemenea, agenda include întâlniri cu Departamentul de Comerţ al SUA. Aceste discuţii vizează explorarea modalităţilor prin care România poate accesa resurse importante pentru dezvoltare şi proiecte de investiţii, bazate pe o cooperare bilaterală solidă. Întãrirea parteneriatului economic cu Statele Unite este crucială pentru securitatea României pe termen lung, iar vizita ministrului Nazare subliniază importanţa strategică a cooperării bilaterale în contextul economic actual, au precizat reprezentanţii Ministerului Finanţelor.
FMI dă verdictul după vizita la București. Evaluarea este categorică
Criza economică ce afectează România și riscurile deficitului public uriaș nu aveau cum să scape atenției FMI. O delegație a Fondului Monetar Internațional a venit la București miercuri. Misiunea renumitei instituții financiare internaționale se desfășoară în perioada 3-12 septembrie, primele concluzii fiind deja conturate. Vizita este, de fapt, una reprogramată și amânată din primăvară, pentru perioada care a succedat alegerilor electorale. Vizită a FMI la București. Verdictul preliminar este unul favorabil Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, declară că vizita misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) la Bucureşti, condusă de şeful misiunii pe România, Joong Shik Kang, a fost o ocazie perfectă pentru evaluarea eforturilor de stabilizare şi consolidare a finanţelor publice. Ministrul apreciază că ne aflăm pe o direcţie mult îmbunătăţită, misiunea FMI recunoscând angajamentul ferm al actualului Guvern pentru reforme consistente. Ministrul Finanţelor anunţă un dialog constructiv cu FMI, despre viitorul economic al României. ”Vizita misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) la Bucureşti, condusă de şeful misiunii pe România, Joong Shik Kang, a fost o ocazie excelentă pentru a reitera eforturile noastre de a stabiliza şi consolida finanţele publice. Am avut discuţii substanţiale, în cadrul acestei vizite pe care Fondul o face periodic ţǎrilor membre, axate pe evoluţia economiei româneşti şi pe pachetele de măsuri recente”, afirmă ministrul într-o postare pe Facebook. Reprezentanţii FMI au salutat măsurile Executivului, asigură ministrul Finanțelor Potrivit acestuia, ”suntem pe o direcţie semnificativ îmbunătăţită, iar misiunea FMI a recunoscut eforturile şi angajamentul ferm al actualului Guvern pentru reforme consistente”. ”Reprezentanţii FMI au salutat măsurile recente. Deşi acestea genereazǎ dezbateri intense, acţionǎm cu deplinǎ convingere asupra necesitǎţii lor. Nu pentru că ne-o spune FMI sau alţi parteneri externi, ci pentru că viitorul economic al României depinde de responsabilitatea cu care tratăm acest moment”, afirmă Nazare. În același context, oficialul menţionează că ”o ajustare voluntară este întotdeauna mai lină decât una impusă”. Cu alte cuvinte, ar fi de preferat ca măsurile de corectare a uriașului deficit public să vină etapizat. ”Vrem o economie sănătoasă şi rezilientǎ, iar tot ceea ce facem în aceastǎ perioadǎ reprezintǎ fundaţia pe care o reconstruim, şubrezitǎ de deficitul nepermis de ridicat şi de gestionarea deficitarǎ a finanţelor publice din ultimii ani. Acesta este mesajul pe care l-am transmis şi azi reprezentanţilor FMI şi pe care îl vom relua ori de câte ori este necesar”, declară Nazare. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Ce discută Guvernul Bolojan cu FMI, aflat la București astăzi. Cât de aproape este România de un nou împrumut de la FMI? FMI a publicat noile prognoze privind creșterea economică mondială în 2025 și 2026. Efectul taxelor lui TRUMP
Analiză exclusiv | Ce e, de fapt, taxa de 1% pe cifra de afaceri pe care Guvernul Bolojan o vrea eliminată și câți bani a adus la buget. Nu vizează doar multinaționale, ci și companii românești
Guvernul condus de Ilie Bolojan este decis să renunțe la impozitul de 1% pe cifra de afaceri a companiilor cu venituri de peste 50 milioane de euro. Nu este vorba doar de multinaționale, cum greșit se vehiculează în spatiul public, ci și de firmele cu capital românesc. Impozitul ar urma să fie eliminat începând cu 2026, arată proiectul de lege aferent „Pachetului II” de măsuri fiscale. În prima jumătate din 2024, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat din acest impozit 2,06 miliarde lei, conform ZF, care citează un răspuns oficial al instituției. „Din informaţiile existente în baza de date a ANAF, sumele colectate reprezentând impozitul minim pe cifra de afaceri plătit de contribuabilii care se încadrează conform legii, aferent primelor 6 luni ale anului 2024 a fost de 2,06 miliarde lei”, au transmis reprezentanţii ANAF. Informațiile obținute de Gândul spun că suma total încasată până la final de an 2024 se apropie de 4 miliarde de lei. Partidele din coaliția de guvernare se contrazic pe datele oficiale În acest moment, nu există date oficiale privind sumele încasate din impozitul minim pe cifra de afaceri, dar partidele care compun coalitia de guvernare se contrazic pe datele oficiale. Finanțele justifică eliminarea impozitului prin „stimularea investițiilor”, însă nu oferă detalii suplimentare și nu prezintă un studiu de impact. Ce investiții vor fi atrase în urma măsurii? Care este impactul bugetar? „Cadoul” făcut de guvernul Ilie Bolojan companiilor mari nu vine la pachet și cu condiții de a realiza investiții. În aceeași vreme, de la începutul guvernării, executivul condus de Ilie Bolojan a crescut o serie de taxe pentru populație, de la cota de TVA, la impozit pe proprietate, accize etc. Măsurile au venit în contextul în care chiar premierul Ilie Bolojan a declarat, în Bloomberg, cea mai importantă publicație internațională pentru investitori, că România este în pragul falimentului. Cu toate acestea, prin „pachetul II”, guvernul Bolojan elimină impozitul minim pe afacerile companiilor mari, introdus de guvernul Ciolacu în 2023, cu efect din 2024. Ce spune Ministerul de Finanțe De altfel, Ministerul de Finanțe recunoaște că o parte din încasările suplimentare la bugetul statului vin din această măsură. „Încasările din impozitul pe profit au însumat 35,98 mld lei, consemnând o creștere de 23,5% susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenții economici și impozitul pe profit de la bănci comerciale”, se arată în nota care însoțește execuția bugetului statului în 2024. Încasările guvernului din impozitul pe profitul companiilor au crescut cu 6,8 miliarde lei în 2024. Din această creștere, circa 4 miliarde lei au venit numai din impozitul minim pe cifra de afaceri a companiilor mari. Povestea impozitării multinaționalelor este veche. Guvernele din vremea lui Liviu Dragnea (2017-2019) au mai vorbit despre introducerea acestui impozit și inițiativa a apărut în mod recurent. Ideea a plecat de la o realitate: în anumite domenii, companiile multinaționale au o marjă de profit mai mică decât companiile locale și, ca atare, plătesc mai puțin impozit la bugetul de stat. Practica nu este ilegală, ci ține de ceea ce consultanții numesc „optimizare fiscală”, adică scăderea bazei de impozitare, astfel încât costul cu taxele și impozitele să fie cât mai mic. Diferența dintre companiile multinaționale și cele din România este, însă, că grupurile internaționale au mai multe pârghii pentru a reduce din impozitul pe profit plătit în România, prin plăți către entități din alte țări, din același grup, cum ar fi cheltuielile de management. Introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri nu a vizat doar companiile multinaționale Introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri, în 2024, nu a vizat însă numai companiile multinaționale, ci toate companiile din România care au o cifră de afaceri mai mare de 50 milioane euro. Măsura, dacă ar fi fost introdusă doar pentru multinaționale, ar fi fost discriminatorie. Cum se calculează impozitul: se stabilește impozitul pe profit al companiilor – de 16% – și se calculează impozitul minim pe cifra de afaceri de 1%, din care se scad anumite cheltuieli, cum ar fi cele cu investițiile. Dacă impozitul pe profit plătit este mai mic decât impozitul pe cifra de afaceri, atunci se plătește acesta din urmă. Dacă impozitul de 16% este mai mare, compania plătește impozit pe profit. Cine are cele mai mari afaceri din România În Top 10 al celor mai mari companii din România, după cifra de afaceri, sunt numai companii multinaționale, dar unele au și acționariat românesc, cum este cazul OMV Petrom. Cele 10 cumulează un business de 200 mliliarde lei, la o cifră de afaceri totală în economie de 3.000 miliarde lei. Practic, 10 companii, care înseamnă 0,001% din totalul companiilor (700.000 de firme active), fac 7% din businessul din România (3.000 miliarde lei). În acest moment, nu sunt date despre cât plătește fiecare companie în parte din impozitul pe cifra de afaceri. Top 10 companii din România după cifra de afaceri OMV Petrom SA – 30 miliarde lei; Automobile Dacia – 28 miliarde lei; OMV Petrom Marketing – 25 miliarde lei; Lidl Discount – 24 miliarde lei; Kaufland România – 20 miliarde lei; Ford Otosan – 19 miliarde lei; Rompetrol Rafinare – 15 miliarde lei; Profi Rom Food – 14 miliarde lei; Rompetrol Downstream – 13 miliarde lei; Carrefour România – 13 miliarde lei. Sursa – Ministerul Finanțelor RECOMANDAREA AUTORULUI: Scandalul „Lamborghini”. „Cursă” în instanță între ANAF și o firmă din Hunedoara. Bolizi de lux, folosiți în Franța de un pilot de raliuri Cale de acces și parcare, fără autorizație, lângă Vama Siret. Ministerul Transporturilor, prin CNAIR, intervenție promptă după ce Poliția Rutieră a tras semnalul de alarmă FABULOS! Cât costă în România „conservarea” unei singure specii de păsări. Zeci de milioane de euro, înghițite de gâsca cu gât roșu Ipocrizia AUSTERITĂȚII! 1 mil. € pentru un concert la Oradea. Alte milioane aruncate pe evenimente, în super-anul electoral care l-a adus pe Bolojan la București
Nazare anunță că pachetul 2 fiscal are un impact bugetar de 3,7 miliarde de lei
„Foarte multe din prevederi erau lucruri fie asumate în PNRR, neduse la bun sfârșit, fie erau multe alte chestiuni legate de combaterea evaziunii, insolvență, reguli noi în privința colectării ANAF. Acest pachet 2 rezolvă probleme structurale”, spune Alexandru Nazare. În ceea ce privește impactul bugetar al pachetului 2 este de 3,7 miliarde de lei. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, întrebat care este impactul bugetar al măsurilor, ministrul a răspuns: „3,7 miliarde este impactul pachetului fiscal și impactul tuturor celorlalte pachete fiscale prezentate la acest moment este de 6,9 miliarde”. Nazare a explicat că pachetul fiscal a fost ajustat în urma propunerilor primite și a subliniat că România face astfel „un pas decisiv pentru a parcurge următoarele examene din septembrie și octombrie cu bine”. O măsură importantă din pachet este eliminarea impozitului pe cifra de afaceri pentru companiile de peste 50 de milioane de euro, înlocuit cu un sistem de impozitare care vizează punctual cheltuielile sensibile ale companiilor multinaționale – management, consultanță și proprietate intelectuală. „Din momentul implementării acestui impozit pe cifră de afaceri, investițiile private au scăzut. Și suntem perfect conștienți că investițiile private sunt cheia succesului, sunt de trei ori mai mari decât investițiile publice”, a mai explicat Nazare.
Ministrul Finanțelor a precizat care este impactul bugetar al pachetului fiscal aprobat de Guvern
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, întrebat care este impactul bugetar al măsurilor, ministrul a răspuns: „3,7 miliarde este impactul pachetului fiscal și impactul tuturor celorlalte pachete fiscale prezentate la acest moment este de 6,9 miliarde”. Nazare a explicat că pachetul fiscal a fost ajustat în urma propunerilor primite și a subliniat că România face astfel „un pas decisiv pentru a parcurge următoarele examene din septembrie și octombrie cu bine”. „E un pas extrem de important pentru a depăși această perioadă economică dificilă prin care trecem”, a declarat ministrul, precizând că multe din prevederile pachetului erau angajamente asumate în PNRR acum patru ani, dar care nu au fost duse la bun sfârșit. Ministrul a justificat intensitatea măsurilor prin faptul că acestea „au fost amânate de ani și ani de zile”, iar în contextul evaluării Comisiei Europene din octombrie, „suntem nevoiți să luăm aceste măsuri în acest moment pentru a proteja românii de o situație mult mai dificilă”. O măsură importantă din pachet este eliminarea impozitului pe cifra de afaceri pentru companiile de peste 50 de milioane de euro, înlocuit cu un sistem de impozitare care vizează punctual cheltuielile sensibile ale companiilor multinaționale – management, consultanță și proprietate intelectuală. „Din momentul implementării acestui impozit pe cifră de afaceri, investițiile private au scăzut. Și suntem perfect conștienți că investițiile private sunt cheia succesului, sunt de trei ori mai mari decât investițiile publice”, a explicat Nazare.
Ministrul Finanțelor se joacă cu nervii antreprenorilor! Propune o nouă modificare capitalului social minim pentru SRL-uri: „Un sistem adaptiv”
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a anunțat marți, 25 august, că a propus în ședința coaliției modificarea capitalului social minim pentru SRL-uri. Acesta a precizat că a recurs la această măsură „în urma dezbaterii publice și a numeroaselor sugestii pe care le-am primit din mediul antreprenorial”. După ce ministrul Finanțelor propusese modificarea capitalului social minim impus pentru SRL-uri la 8.000 de lei, Nazare pare să fi cedat presiunii din partea antreprenorilor și propune o măsură ceva mai blândă: „Am susținut ieri, în ședința coaliției de guvernare, o măsură importantă pentru IMM-uri și start-up-uri – modificarea capitalului social minim pentru SRL-uri. În urma dezbaterii publice și a numeroaselor sugestii pe care le-am primit din mediul antreprenorial, noua propunere introduce un sistem adaptiv, corelând suma capitalului social cu dimensiunea afacerii”, a scris marți pe Facebook Alexandru Nazare. Potrivit noului proiect de lege al ministrului de Finanțe în cazul companiilor cu venituri mai mici de 395.000 lei, capitalul social minim propus este de 500 lei. În cazul companiilor cu venituri între 395.000 și 7.000.000 lei: capitalul social minim devine 5.000 lei. În privința firmelor cu venituri de peste 7.000.000 lei, capitalul social minim propus devine 90.000 lei. „Practic, pentru societățile nou-înființate, capitalul social minim pornește de la 500 lei, oferind mai multă flexibilitate și accesibilitate antreprenorilor la început de drum. Odată cu creșterea activității, crește și capitalul social minim. În plus, majorările de capital efectuate până la 31.12.2026 vor beneficia de o reducere cu 50% a tarifului de publicare în Monitorul Oficial, dacă modificarea privește doar capitalul social”, transmite ministrul. Acesta a explicat de ce este necesară această măsură: „Azi, în România, poți înființa o firmă cu 1 leu capital social. Această sumă modică a avut rolul inițial de a susține start-up-urile, dar a generat si efecte negative: apariția a numeroase firme-fantomă. Practic, oricine are 1.000 de lei poate înființa azi 1.000 de SRL-uri. Ceea ce s-a și întâmplat, ducând la apariția generalizată a fenomenului de firme – fantomă: companii fără activitate economică reală, folosite pentru a acumula datorii către parteneri și către stat, după care dispar. Multe dintre ele fac parte din rețele de fraudă de tip carusel TVA sau din mecanisme prin care se ascund adevărații beneficiari ai unor tranzacții ilegale. Aceste firme creează pagube uriașe: companiile corecte sunt păgubite de parteneri fictivi – firme care existǎ doar pe hârtie, iar statul pierde miliarde de lei din taxe și impozite neîncasate”. Proiectul este încă în consultare publică. Recomandarea autorului: Lovitură pentru antreprenori! Firmele nou înființate OBLIGATE să aibă un capital social de 8.000 de lei. De când se aplică măsura Ministerul Finanțelor pregătește o nouă schimbare pentru a reduce EVAZIUNEA: Taxarea inversă a TVA la legume și fructe
Două mari companii din industria auto au primit fonduri de la Ministerul Finanțelor
Ministerul Finanțelor a anunțat luni semnarea a două acorduri de finanțare pentru companii din industria auto, cu scopul de a sprijini investiții majore care vor contribui la dezvoltarea regională și la consolidarea balanței comerciale a României. Unul dintre proiecte aparține companiei DRM Draxlmaier România Sisteme Electrice SRL, care va extinde capacitatea de producție a cablajelor pentru autovehicule electrice la fabrica din Satu Mare. Valoarea totală a investiției este de 297,2 milioane lei, din care 133,7 milioane lei reprezintă ajutor de stat. Proiectul va genera peste 400 de locuri de muncă până în 2030 și va aduce la buget contribuții fiscale estimate la 211 milioane lei. Cel de-al doilea proiect este derulat de Automobile Dacia SA și vizează modernizarea procesului de vopsire a vehiculelor. Investiția se ridică la 85 milioane lei, din care 37,5 milioane lei reprezintă sprijin guvernamental. Contribuția Dacia la dezvoltarea regională este estimată la 18,7 milioane lei prin taxe și impozite. „Investițiile majore susținute de stat în domenii strategice pentru România contribuie la o economie mai puternică și mai competitivă, generând locuri de muncă în industrii cheie. Vizăm, în curând, să anunțăm și alte măsuri strategice pentru susținerea investițiilor și dezvoltării economice,” a declarat ministrul Alexandru Nazare.