Guvernul prelungește până la finalul anului perioada în care primăriile și consiliile județene pot cere împrumuturi de la stat, pentru investițiile locale și termoficare
Nazare afirmă că măsura are scopul de a sprijini administrațiile locale să finalizeze proiectele finanțate prin PNRR și să asigure continuitatea încălzirii populației în sezonul rece 2025–2026. „Am propus și adoptat în Guvern prelungirea până la 31 decembrie 2025 a perioadei în care primăriile și consiliile județene pot cere împrumuturi de la stat, prin Trezoreria Statului”, a scris ministrul pe Facebook. Nazare a precizat că a fost introdus un plafon suplimentar de 250 milioane lei dedicat termoficării pentru plata facturilor restante și acoperirea pierderilor din furnizarea agentului termic. „Astfel, orașele vor putea asigura încălzirea populației în sezonul rece 2025–2026”, a adăugat ministrul. Împrumuturile vor fi acordate în condiții avantajoase, cu dobândă redusă, perioadă flexibilă de rambursare între 1 și 10 ani și 12 luni de grație. „Sunt măsuri concrete prin care continuăm să sprijinim administrațiile locale să ducă la capăt proiectele de investiții și ajutăm comunitățile să treacă iarna în siguranță, fără riscul întreruperii serviciilor de termoficare”, a subliniat ministrul Finanțelor. În mesajul său, Nazare a mai spus că investițiile locale sunt printre motoarele dezvoltării economice a României. „Cred că investițiile locale sunt printre motoarele dezvoltării României. Vom continua să oferim instrumente financiare stabile și flexibile pentru ca autoritățile locale să poată construi, moderniza și oferi servicii de calitate pentru toți. Dezvoltarea comunităților înseamnă, în final, o Românie mai puternică”, a conchis Nazare.
România reușește să se împrumute în 2025 cu dobânzi sub 7%
Guvernul Bolojan a reușit, pentru prima dată în acest an, să se împrumute în lei cu dobânzi sub 7%. Ministerul Finanțelor a anunțat că a fost realizată o operațiune de succes prin care riscul de refinanțare al datoriei publice a fost redus. Cheltuielile cu dobânzile au crescut față de aceeași perioadă a anului trecut când erau 5,2%. Ministerul Finanțelor a anunțat o operațiune de împrumut în lei, pe termen lung, în care dobânda cerută de investitori a coborât pentru prima dată în acest an sub 7%. Operaținea prin care s-a obținut dobânda mai mică a implicat preschimbarea unor serii de obligațiuni scandente la 22 aprilie și 24 iunie anul viitor, cu o nouă emisiune de titluri de stat cu maturitatea la 25 aprilie 2035. Practic, statul a reușit să mute o parte din datoria care trebuia plătită la anul mai departe în viitor, reducând presiunea imediată asupra bugetului. „Obținerea unui cost al împrumutului de 6,93% pe termen lung – cel mai redus nivel din acest an, deși încă ridicat – nu este un eveniment întâmplător, ci dovada că disciplina fiscală și angajamentele asumate în dialogul cu Comisia Europeană sunt validate de piețe”, spune ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Costul de împrumut mai mic, rezultatul abordărilor prudente Potrivit ministerului, operațiunea a beneficiat de o cerere robustă din partea investitorilor, care a atins 836,34 mil. lei. În urma licitației, suma adjudecată a fost de 450 mil. lei, la un randament maxim adjudecat de 6,93%, cel mai redus nivel din 2025. Deși nivelul dobânzii rămâne ridicat, scăderea sub pragul de 7% poate fi considerat un semnal pozitiv privind evoluția costurilor de finanțare ale României. Ministrul Nazare spune că obținerea unui cost al împrumutului sub 7% este o dovadă ca angajamentele asumate în discuțiile cu Comisia Europeană sunt validate de piețe. De asemenea, Ministerul Finanțelor a transmis că împrumuturile pe termen mai lung au devenit mai ieftine în a doua parte a lunii septembire a anului acesta. Și dobânzile cerute de investitori au scăzut cu aproape jumătate de punct procentual, iar pentru împrumuturile în euro și dolari s-au redus cu aproape un sfert de punct procentual. Îmbunătățirea vine ca reacție la programul de măsuri de consolidare fiscală dar și datorită confirmării gradului investițional de rating. Îmbunătățirea dobânzii vine ca reacție la încrederea investitorilor, la politicile fiscale și stabilitatea economică percepută de piețe. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Ministrul Nazare vrea să pună roboții la treabă: Bugetul pe 2026 va fi complet digitalizat
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, vrea să pună roboții la treabă și spune că bugetul pentru 2026 va fi primul buget digitalizat al României. Toate ministerele și autoritățile locale vor fi conectate într-o platformă pentru planificare și monitorizare transparentă. Ministrul a purtat discuții și despre măsurile fiscale și planurile României cu echipa comisarului european pentru Economie, Valdis Dombrovskis. După dialogul dintre Dombrovskis și premierul Bolojan, a venit rândul minstrului Nazare să vorbească despre discutiile purtate astăzi cu ecipa comisarului european pentru Economie și Productivitate. Acesta spune într-o postare pe pagina personală de Facebook că a vorbit despre progresul măsurilor fiscale și despre planurile României în cadrul procedurii de deficit excesiv. „Am avut azi o nouă rundă de discuții cu echipa Comisarului European pentru Economie și Productivitate, Valdis Dombrovskis, despre progresul măsurilor fiscale și planurile României în cadrul procedurii de deficit excesiv. Am prezentat, totodată, pașii concreți prin care am reuşit să stabilizăm finanțele publice, evitând astfel riscul suspendării fondurilor europene”. De asemnea, ministrul spune că acțiunile întreprinse pentru a asigura corectarea deficitului bugetar excesiv au fost salutate de Comisia Europeană, iar evaluarea finală din 25 noiembrie va avea un rezultat pozitiv care îi va oferi României șansa să iasă din procedura de deficit. Nazare spune că a discutat și despre restructurarea PNRR și spune că proiectele critice vor fi integrate în programele de coeziune pentru a evita pierderea investițiilor europene. Măsurile implementate de ANAF și digitalizarea continuă Același ministru susține că bugetul României pentru anul 2026 va fi primul buget digitalizat cu toate ministerele și autoritățile interconectate într-o platformă de planficiare și monitorizare transparentă. Mișcarea, spune Nazare, este un pas important pentru responsabilitatea și utilizarea responsabilă a „fiecărui leu public”. „Stabilitatea şi responsabilitatea sunt principalii indicatori ai încrederii investitorilor şi partenerilor externi. De aceea, trebuie să continuăm cu consecvență nu doar să punem ordine în finanțele României, ci să transformăm această stabilitate într-un motor real de relansare economică și modernizare”, mai spune ministrul pe rețeaua de socializare.”
Succes. Guvernul a convins Comisia Europeană
„Succes” mare pentru România! Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că a obținut acordul Comisiei Europene pentru înlocuirea jalonului din PNRR, privind reducerea gap-ului de TVA. Nazare se laudă că a evitat o pierdere de până la 1 miliard de euro din granturi în 2026, în urma negocierilor pe care le-a purtat cu reprezentanții Comisiei. În urma negocierilor purtate de ministrul Finanțelor, cu reprezentanții Comisiei Europene, jalonul privind reducerea gap-ului de TVA va fi înlocuit cu unul nou. Astfel, noul jalon va înlocui obiectivul precedent și se va concentra pe măsuri structurale și legislative care să întărească capacitatea instituțională a ANAF de a acționa și să îmbunătățească legislația fiscală. „Este un proces gradual, dar ireversibil — și care va face ca în următorii doi ani ANAF să devină o instituție complet digitală, cu o cultură internă bazată pe performanță, nu pe vechime. România are nevoie de o administrație fiscală modernă, predictibilă și transparentă. Este ceea ce facem acum, zi de zi, fără să pierdem din vedere că în spatele cifrelor sunt oameni – funcționari care trebuie motivați și contribuabili care merită respectați.” Ce promisiuni i-am făcut Comisiei Europene Negocierile pe care Ministerul Finanțelor le-a purtat cu Comisia Europeană au vizat necesitatea înlocuirii unui jalon neîndeplinit cu unul în care ambițiile să fie realiste și orientate către rezolvarea problemelor și realizarea țintei asumate în anul 2021, la momentul elaborării PNRR. Mai mult, dacă jalonul nu ar fi fost îndeplinit, România risca să piardă între 800 de milioane și 1 miliard de euro din componenta de grant a PNRR în 2026. „Acesta este un rezultat important pentru România: nu doar că evităm pierderea unei sume semnificative din granturile PNRR, dar consolidăm și credibilitatea noastră în fața Comisiei Europene. Reforma ANAF merge mai departe, cu accent pe măsuri concrete care vor aduce rezultate sustenabile în colectarea veniturilor bugetare, și care vor duce la reducerea gap-ului de TVA într-un orizont realist”, a transmis ministrul Finanțelor. Noul jalon este unul important deoarece reprezintă un angajament-cheie al reformei ANAF care are ca obiectiv creșterea colectării TVA cu un impact major asupra bugetului de stat. Așadar, înlocuirea obiectivului inițial cu unul bazat pe măsuri structurale îi dă României șansa de a-și consolida capacitatea instituțională pe termen lung, evitând în același timp pierderea unor fonduri nerambursabile semnificative. Prin acest acord, România trebuie să își reconfirme angajamentul ferm pentru modernizarea administrației fiscale. RECOMANDAREA AUTORULUI: Rău cu rău, dar mai rău fără rău. România menține în funcțiune 3 centrale pe cărbune Comisia Europeană a aprobat varianta revizuită a PNRR. Dragoș Pîslaru: Următorul pas este reuniunea ECOFIN din noiembrie
Ministerul Finanțelor a împrumutat 2,2 miliarde de lei de la români
Ce face statul când are nevoie de bani pentru bugetul țării? Ia cu împrumut de la cetățeni. Ministerul Finanțelor a împrumutat 2,2 miliarde de lei de la populație prin emiterea titlurilor de stat FIDELIS în perioada 10-17 octombrie. Confrom instituțiiei, au fost înregistrate 21.067 de ordine de subscriere din partea investitorilor. Cea mai recentă ediție a Programului FIDELIS, defășurat în perioada 10-17 octombrie, a atras subscrieri de aproximativ 2,2 miliarde de lei și a înregistrat 21.067 de ordine de subscriere din partea investitorilor. Ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, spune că investițiile în program sunt un semnal clar pentru stabilitatea financiară a României. „Încrederea pe care investitorii o aratã constant în titlurile de stat FIDELIS este un semnal puternic pentru stabilitatea financiarã a României. Suma totalã investitã de 2,2 miliarde de lei atrasã în aceastã ediție valideazã eforturile noastre de a oferi instrumente sigure, neimpozabile și avantajoase.” Cea mai solicitată tranșă pe segmentul valută a fost cea în euro, pentru scandeța la 10 ani și dobâna de 6,50%. Interesul investitorilor a crescut enorm în doar 8 zile, plasamentele pe această tranșă au depășit 96.756.500 de euro, fiind subscrise prin 3.746 de ordine. Ministerul Finanțelor le reamintește investitorilor că beneficiază de mai multe avantaje dacă investesc în titlurile de stat FIDELIS. Câștigurile cumulate din dobânzi și profituri de capital sunt neimpozitabile iar investitorii au posibilitatea să vândă titlurile înainte de scandeța pe Bursa de Valori București. Investițiile totale atrase prin Programul FIDELIS au ajuns, până acum, la peste 59,32 de miliarde de lei, prin intermediul a peste 479.000 de subscrieri. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Ministrul Alexandru Nazare a prezentat un mesaj de la unul din cei mai importanți oameni ai lui Trump: „Sunteţi cel mai important aliat NATO din regiune” Gâlceava SALARIULUI minim din coaliție. Cine câștigă? Orice creștere de 100 de lei înseamnă 42 de lei direct în buzunarul guvernului Bolojan
Vestea anunțată de ministerul Finanțelor. Sunt 4 miliarde de euro
Ministerul Finanțelor anunță că a atras, pe 2 octombrie 2025, de pe piețele externe, aproximativ 4 miliarde de euro, fiind una dintre cele mai de succes emisiuni de euro-obligațiuni pe piețele internaționale și a patra tranzacție realizată în 2025. Emisiunea s-a realizat în trei tranșe: o tranșă de 2 miliarde EUR cu scadența de 7 ani lung (2033), o tranșă de 1 miliard EUR pe 12 ani (2037) și 1 miliard EUR pe o nouă tranșă de 20 ani (2045), fiind anunțat că aceasta este ultima tranzacție publică de euro-obligațiuni a României în anul 2025. „Succesul României pe piețele internaționale de capital, în prima zi dupã adoptarea rectificării bugetare, confirmă încrederea investitorilor în direcția economică a țării și în măsurile adoptate. Semnalul transmis sprijină continuarea reformelor pentru stabilitate macroeconomică și sustenabilitate fiscală. Vom acționa ferm pentru corectarea dezechilibrelor și pentru un mediu investițional predictibil și atractiv”, a declarat Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Ministerul mai anunță că România a continuat procesul de administrare activă a portofoliului de datorie prin utilizarea unei operațiuni de răscumpărare anticipată a euro-obligațiunilor scadente în anul 2026, în scopul limitării riscului de refinanțare și extinderii maturității medii reziduale a portofoliului. Astfel, România a anunțat și oferte de răscumpărare la preț fix (“Tender offer”) pe parcursul a 5 zile lucrătoare pentru fiecare dintre cele trei obligațiuni suverane în EUR cu scadența în 2026, cu o valoare cumulată de 4,25 miliarde EUR. Prin urmare, pe 10 octombrie, România a încheiat operațiunea de răscumpărare anticipată parțială a euro-obligațiunilor cu scadența în 2026, în valoare totală de aproximativ 1 miliard EUR, după cum urmează: – 550 milioane EUR din obligațiunile cu scadența la 26 februarie 2026 (aprox. 42,3% din emisiune); – 240,3 milioane EUR din obligațiunile cu scadența la 26 septembrie 2026 (aprox. 13,4% din emisiune); – 209,6 milioane EUR din obligațiunile cu scadența la 8 decembrie 2026 (aprox. 18,2% din emisiune). „Această tranzacție face parte din strategia României de a se finanța extern în 2025, asigurând atât acoperirea necesarului de finanțare, cât și consolidarea rezervei de valută a statului”, mai arată ministerul Finanțelor.
Alexandru Nazare, întâlnire cu comisarul european pentru Economie
Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor, temele abordate la întâlnirea bilaterală de joi au vizat situația fiscal-bugetară a României, perspectivele și stadiul măsurilor fiscale adoptate recent. Cei doi oficiali au discutat măsurile de reducere a deficitului adoptate de România, precum și pașii următori pentru elaborarea unui buget realist pe anul 2026. „Este un moment în care reintrăm în normalitate, din perspectiva prezentării unui buget realist și din cea a respectării obligațiilor pe care le avem, în relație cu angajamentele asumate. România are un Plan Fiscal Bugetar Structural pe Termen Mediu aprobat, unde nu a raportat progrese în termenele stabilite de către regulament. De această dată, vom transmite, în 15 octombrie, raportul către Comisia Europeană, iar acesta se bazează pe măsurile adoptate în pachetele 1 și 2, măsuri care stau la baza evaluării Comisiei Europene referitoare la măsurile efective întreprinse pentru reîncadrarea în traiectoria asumată. Măsurile recente și evaluarea acestora stau la baza evitării suspendării fondurilor europene”, a a declarat Nazare. Ministrul Finanțelor anunță o posibilă alocare de fonduri El spune că un alt subiect important pe agenda discuțiilor cu comisarul Dombrovskis a fost renegocierea PNRR, în perspectiva aprobării noului plan în cadrul următoarei reuniuni ECOFIN din luna noiembrie. „Sunt încrezător cǎ vom reuși să securizăm o nouă alocare de 21 de miliarde de euro, vitală pentru dezvoltarea României în perioada urmǎtoare. Comisia Europeanǎ, prin vocea comisarului Dombrovskis, a transmis un mesaj clar de încredere în noua direcție a României şi cǎtre noul guvern de la Bucureşti, care a demonstrat seriozitate şi echilibru în ultimele luni. Este nevoie însǎ de consecvență şi de responsabilitate în administrarea resurselor, pentru a consolida încrederea partenerilor noştri europeni”, a mai spus ministrul Finanțelor. Ministerul Finanțelor a redat principalele mesaje ale ministrului în cadrul reuniunii ECOFIN: România își respectă angajamentele europene și demonstrează o administrare responsabilă a bugetului. Noua țintă de deficit este 8,4% din PIB, în loc de 8%, ceea ce oferă României un spațiu suplimentar de investiții de circa 8 miliarde de lei. România menține direcția de consolidare fiscală, dar fără a frâna creșterea economicǎ – vizǎm un echilibru între stabilitatea bugetară și dezvoltarea economică. Investițiile publice rămân esențiale pentru susținerea creșterii economice. România urmărește să redevină o economie cu ritm sănătos de creștere, bazată pe investiții, competitivitate și utilizarea eficientă a fondurilor europene. Punem accent pe: Stimularea investițiilor private și publice, creșterea competitivității și atragerea integrală a fondurilor europene disponibile Vineri, ministrul finanțelor a participat la Reuniunea Grupul Partidului Popular European (PPE) și la micul dejun oficial ECOFIN. Pe parcursul zilei, Alexandru Nazare va participa la Reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) și va avea reuniuni bilaterale cu ministrul de finanțe bulgar, Temenuzhka Petkova, și cu ministrul de finanțe al Greciei, Kyriakos Pierrakakis.
Nazare: Unele solicitǎri nu pot fi satisfăcute imediat, însǎ este important să avem acest dialog
„Am transmis colegilor noștri cǎ susțin dialogul deschis și constant, pentru că schimbarea în instituție trebuie făcută în acord cu toate organizațiile – doar așa putem construi coerent, împreună. Unele solicitări nu pot fi satisfăcute imediat, iar unele doleanțe nu pot fi susținute – însă este important să avem acest dialog şi să analizăm toate ideile şi soluțiile disponibile”, a declarat ministrul Alexandru Nazare sâmbătă. Sindicaliștii din finanțe, reuniți în SindFISC, au protestat sâmbătă, între orele 12:00 și 14:00, în fața Ministerului Finanțelor, solicitând finanțare corectă pentru funcționarea instituțiilor, normarea realistă a muncii, digitalizare accelerată și adoptarea Statutului finanțistului. Nazare a arătat că susține normarea realistă a muncii și a precizat că un astfel de proces este deja în derulare la minister: „Este o măsură concretă și necesară, astfel încât să avem o evidență clară a activității fiecărei direcții și a fiecărui angajat”. „Înțeleg foarte bine nevoile tuturor, inclusiv dorința de a avea un statut clar. Fiecare solicitare va fi analizată temeinic, pentru a vedea câte dintre aspecte pot fi puse în practică”, a mai spus ministrul. Nazare a mulțumit, totodată, protestatarilor pentru modul responsabil în care au organizat manifestația. „Mulțumesc protestatarilor, care au ales să iasă în stradă într-o zi liberă, fără a afecta programul de lucru, ceea ce arată responsabilitate și respect față de cetǎțeni. De aceea, cred cu atât mai mult că prin dialog constant și prin pași clari putem construi instituții mai eficiente și mai performante”, a spus el. Potrivit organizatorilor, protestul s-a desfășurat cu participarea reprezentanților din toate structurile Ministerului Finanțelor și ANAF, fiind sprijinit și de organizații sindicale europene.
Miniștrii și premierul Ilie Bolojan nu se înțeleg pe bani. Rectificarea bugetară, amânată din nou
Punerea în transparență publică a proiectului privind rectificarea bugetară, care trebuia să aibă loc vineri, a fost amânată pentru luni, deși ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunțase că documentul va fi publicat după deciziile luate în Coaliție. El a revenit însă astăzi, spunând că în urma discuției cu premierul Ilie Bolojan, planurile s-au schimbat în ultimul moment. „Am discutat împreună cu premierul calendarul actualizat al rectificării bugetare, în urma solicitărilor şi nevoilor multiple de finanțare adresate Ministerului de Finanțe. Toate necesită analiză şi decizii responsabile, în contextul actualelor presiuni bugetare şi pe deficit. Luni vom publica proiectul în consultare publică, urmând ca dialogul să continue zilele următoare, iar până la finalul săptămânii viitoare proiectul de rectificare să fie adoptat”, a declarat Nazare. Profimedia El a mai precizat că s-au discutat și „direcțiile majore pentru ANAF și Vamă”, instituții care au mandat să crească gradul de colectare și să accelereze digitalizarea, proces văzut ca prioritate comună. Transporturile și Dezvoltarea, pe plus Surse guvernamentale arată că la rectificarea bugetară vor fi alocate în plus 22,8 miliarde de lei, cu un deficit țintit la 8,4%. Sunt acoperite salariile, pensiile, alocațiile și cheltuielile sociale până la finalul anului, dar și facturile restante la investiții. Profimedia Principalele alocări: Sănătate: +3,4 miliarde lei pentru CNAS, destinați medicamentelor compensate, datoriilor către farmacii și concediilor medicale. Transporturi: +2,1 miliarde lei pentru investiții și facturi restante. Muncă: +2,5 miliarde lei, dintre care 1 miliard pentru facturile la consumatori casnici. Dezvoltare: +2,5 miliarde lei. Energie: +1,2 miliarde lei pentru plăți către furnizori. Educație: aproximativ +900 milioane lei. Mediu: doar +600 milioane lei, deși solicitarea fusese de 4 miliarde. Externe: nicio alocare, deși ceruse 100 milioane lei. Cultură: doar 6 milioane lei din cele 375 milioane solicitate. Finanțe: +18,3 miliarde lei, din care 12,1 miliarde pentru dobânzi și 1,6 miliarde pentru Fondul de Rezervă Bugetară.
Comisia Europeană a avertizat din ianuarie despre riscul suspendării fondurilor europene. Cred că suntem pe un drum bun, spune Nazare.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat joi seară, la Antena 3, că riscul suspendării fondurilor europene nu a fost o surpriză apărută în vară, ci fusese semnalat de Comisia Europeană prin avertizări trimise în ianuarie, aprilie și începutul lunii iunie 2025. „Procedura a fost declanșată, dar am avut un Consiliu care ne-a evaluat pozitiv, iar mesajul către Parlament a apreciat pașii făcuți”, a spus ministrul. Nazare a subliniat că România a luat măsuri importante și „s-a ținut de cuvânt”, câștigând astfel credibilitate în negocierile cu Bruxelles-ul. El a menționat două momente decisive în perioada următoare: Consiliul din 10 octombrie și cel din noiembrie, când vor avea loc evaluarea procedurii de deficit excesiv, adoptarea noului buget PNRR și discuțiile legate de evitarea suspendării fondurilor. Potrivit ministrului, dacă măsurile nu ar fi fost implementate, România risca o sancțiune de până la 10% din sumele europene angajate pentru 2026. „Uitându-mă la rezultate, cred că suntem pe un drum bun”, a adăugat Nazare.