Ministerul Finanțelor a publicat lista investițiilor publice semnificative
Ministerul Finanțelor a publicat lista proiectelor de investiții publice semnificative. Documentul centralizează proiectele care au o valoare totală de peste 100 de milioane de lei. Lista publicată de minister include continuarea lucrărilor la trei autostrăzi, trei spitale regionale și modernizarea și reabilitarea unor căi ferate. Lista publicată de Ministerul Finanțelor are rolul de instrument de monitorizare și transparență și este utilizată pentru evaluarea eficienței cheltuielilor de capital și a impactului economic generat. La începutul lunii ianuarie 2026, portofoliul monitorizat cuprinde 195 de proiecte, cu o valoare totală de 457,7 miliarde de lei. Proiectele sunt ierarhizate în funcție de punctajul obțiut în urma evaluării idicatorilor tehnico-economici. Autostrăzile A7, A1 și A8 sunt printre cele mai importante investiții În zona infrastructurii rutiere, printre proiectele aflate în topul priorităților se regăsesc autostrăzile A7, A1 și A8, considerate investiții esențiale pentru conectivitatea regională și pentru fluidizarea transportului de mărfuri și persoane. De asemenea, în infrastructura ferioviară sunt prioritarea modernizarea liniei Caransebeș-Timișoara-Arad și reabilitarea linei Brașov-Sighișoara. Sectorul sănătății rămâne un pilon important al investițiilor publice iar proiectele pun accentul pe construcția Spitalelor Regionale de Urgență din Iași, Cluj-Napoca și Craiova, alături de alte unități spitalicești noi finanțate prin programe strategice. Un alt obiectiv major se leagă de transportul urban unde este prevăzută extinderea rețelei de metrou prin Magistrala 6 care va asigura legătura cu Aeroportul Internațional Henri Conadă. Lista include și proiecte din domeniul managementului apelor și mediului care urmăresc lucrări de protecție a zonei costiere și amenajări hidrografice cu risc ridicat de inundații. Ministrul Finanțelor spune că monitorizează permanent execuția proiectelor pentru a asigura o alocare bugetară optimă și pentru a sprijinii ordonatorii de credite în atingerea jaloanelor de performanță. RECOMANDAREA AUTORULUI: În ultima ședință de Guvern din an, Ilie Bolojan a mai dat 50 de milioane de euro Ucrainei. Pe ce se duc banii românilor În 2025, românii şi-au luat concedii medicale în valoare de un miliard de lei. Cifrele au fost date publicităţii de ministrul Alexandru Nazare
Ministrul Finanțelor anunță sprijin pentru autoritățile locale în 2026. Banii pe care îi pot primi
Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor, a vorbit, marți seara, după ședința de Guvern, despre ordonanța-Trenuleț, care vine cu mai multe schimbări pentru 2026. „Avem măsuri pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile. Vorbim de o perspectivă pentru consumatorul vulnerabil, care se prelungește până la început. Ordonanța a fost adoptată în cursul acestui an, se va prelungi și pentru anul viitor„, a declarat Alexandru Nazare. De asemenea, Guvernul a instituit reguli pentru continuarea programului „Masă Sănătoasă”, până la aprobarea bugetului pe anul viitor. Ministrul Finanțelor a anunțat și măsuri de sprijin pentru autoritățile publice locale. Acestea vizează împrumuturi din trezorerie pentru proiectele din Planul Național de Redresare și Reziliență. „Discutăm de o sumă de aproape 500 de milioane de lei, care din trezorerie vor putea fi alocați pentru cofinanțarea proiectelor din PNRR, aflate în sarcina bugetelor locale, cu termen limită 31 iunie 2026. Este foarte important că încă din prima zi a anului 2026, aceste surse de finanțare vor fi puse la dispoziția UAT-urilor pentru a le folosi”, a explicat Alexandru Nazare. De asemenea, la termoficare, ministrul a anunțat un sprijin. UAT-urile pot să primească până la 200 de milioane de lei pentru acoperirea costurilor de producție și furnizarea agentului termic, chiar și plata restanțelor și a pierderilor, până la 31 martie 2026. În ce privește combaterea evaziunii fiscale și modificărilor reglementărilor în domeniul produselor accizabile, ordonanța privește autorizarea operatorilor din domeniul produselor accizabile, centralizează autorizarea acestora la nivel național. „Am creat posibilitatea autorităților locale să funcționeze până la aprobarea bugetului„, a spus Alexandru Nazare. Autorul recomandă: Haos în fața Ministerului de Finanțe. Protestatarii ELCEN au vrut să dea năvală în clădire și au forțat intrarea
Ministrul Finanțelor: Deficitul bugetar din noiembrie este mai mic decât anul trecut. Ținta pentru 2026 va fi între 6 și 6,5%
Întrebat când vor începe discuțiile privind bugetul pe anul viitor, Alexandru Nazare a precizat că primele consultări vor avea loc în luna ianuarie, moment în care va fi anunțat și calendarul de aprobare. „E foarte important modul în care vom pune bazele bugetului pentru 2026. Primele consultări pentru elaborarea bugetului vor începe în ianuarie. În acel moment vom și anunța un calendar de aprobare a bugetului”, a spus ministrul Finanțelor. Deficit mai mic în noiembrie față de aceeași perioadă din 2024 Ministrul a prezentat date preliminare privind execuția bugetară din luna noiembrie, arătând că deficitul este mai redus comparativ cu anul trecut. „Aș putea să vă spun în preambul, în privința lunii noiembrie, dacă tot mă întrebați de execuție, vă dau vești bune în privința execuției, încă nu s-a publicat execuția bugetară pentru luna noiembrie, dar pot să vă spun că deficitul înregistrat în luna noiembrie este un deficit de 6,4% față de deficitul înregistrat anul trecut de 7,15%”, a afirmat Nazare. Acesta a adăugat că deficitul nominal este mai mic față de anul precedent. „Vorbim de 121 miliarde aproximativ față de 125 câte erau anul trecut. Practic, deficitul nominal este mai mic în luna noiembrie cu aproximativ 4 miliarde”, a precizat ministrul Finanțelor. Ținta de deficit pentru 2026: între 6 și 6,5% În ceea ce privește anul 2026, Alexandru Nazare a subliniat că ținta exactă de deficit va fi stabilită odată cu proiectarea bugetului, însă a indicat intervalul avut în vedere. „Pentru 2026, bineînțeles că ținta de deficit o vom anunța în momentul când avem proiectat bugetul, dar se știe, și am vorbit public despre asta, că va fi în jurul cifrei de 6, între 6 și 6,5%”, a spus ministrul. Acesta a subliniat că nivelul va respecta angajamentele asumate la nivel european. „Cu cât vom înainta în elaborarea bugetului, vom ști exact care va fi și cifra finală de deficit pentru 2026, oricum în limitele pe care le-am agreat deja cu Comisia și sunt în traiectoria fiscal-bugetară agreată”, a adăugat Nazare.
Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, anunță soluții urgente pentru criza financiară a PMB după întâlnirea de la Guvern
Primarul General al Bucureștiului, Ciprian Ciucu, a avut duminică o ședință de lucru la Guvern cu premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pentru a discuta situația financiară gravă a Primăriei Municipiului București. În cadrul întâlnirii, Ciucu a prezentat cauzele crizei, cauzate în mare parte de decizii politice din ultimii trei ani: reducerea sumelor colectate din impozitul pe venit redistribuite autorităților locale, prin excluderea unor categorii de venituri, cum ar fi impozitul pe pensii; alocarea unor cote inferioare pentru PMB comparativ cu primăriile de sector, deși Primăria Generală gestionează serviciile mari de utilitate publică, precum termoficarea și transportul public. Pentru rezolvarea pe termen scurt, Guvernul va crea un spațiu pentru un împrumut modic, astfel încât Termoenergetica să evite intrarea în incapacitate de plată în luna ianuarie. De asemenea, s-a discutat și despre un mecanism rapid prin care PMB să preia Elcen în 2026. Primarul a subliniat că se vor asigura condiții pentru ca finanțarea corectă a PMB să înceapă din 2026, prin modificări legislative la buget. Ciprian Ciucu a mai avertizat asupra magnitudinii problemelor: datoria STB către ANAF este de aproape 1,4 miliarde de lei, iar cifra de afaceri a societății este similară cu bugetul orașului Brașov (aproximativ 1,6 miliarde de lei). Datoria curentă a PMB depășește 2,1 miliarde de lei, suma echivalentă cu fondurile care nu au mai fost alocate orașului în ultimii trei ani. Primarul a încheiat spunând că, deși sprijinul Guvernului este necesar, reformele și ordinea financiară în București vor fi prioritățile administrației sale. „Evident, nu voi aștepta doar soluții de la Guvern! Vor urma reforme în București, aici să nu aveți nicio îndoială! Acum, primul meu obiectiv este să fac ordine”, încheie Ciucu.
Primăria București împrumută 100 de milioane de lei ca să aibă bani de facturi pentru căldură
Primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, spune că Primăria Municipiului Bucureşti urmează să împrumute 100 de milioane de lei prin Trezorerie pentru a achita facturi restante la termoficare. Consiliul General al Municipiului București urmează să fie convocat miercuri sau joi pentru aprobarea proiectului. Stelian Bujduveanu spune că şedinţa CGMB se va întruni după ce Ministerul Finanţelor va publica normele necesare. „Vorbim de un împrumut de 100 de milioane de lei pe care îl luăm din Trezorerie, în cel mai scurt timp, pentru a putea face plata direct către Termoenergetica, care la rândul ei plăteşte către Romgaz, Elcen şi alţi furnizori. După adoptarea acestui proiect, va fi rectificarea în aceeaşi şedinţă”, a explicat Bujduveanu. Decizia vine în contextul în care Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat la începutul lunii noiembrie că primăriile și consiliile locale pot să ceară împrumuturi de la stat, prin Trezorerie, până la 31 decembrie 2025. Astfel, orașele își pot asigura finanțarea pentru serviciile de termoficare, pot plăti facturile restante și pot acoperi pierderile din furnizarea agentului termic. „Aceste împrumuturi sunt bani pe care statul îi pune temporar la dispoziţia autorităţilor locale pentru a le sprijini să finalizeze proiecte europene din PNRR, să continue investiţiile locale şi, în acelaşi timp, să asigure finanţarea serviciilor de termoficare. Am introdus un plafon suplimentar de 250 milioane lei dedicat termoficării – pentru plata facturilor restante şi acoperirea pierderilor din furnizarea agentului termic. Astfel, oraşele vor putea asigura încălzirea populaţiei în sezonul rece 2025-2026”, a transmis Nazare. RECOMANDAREA AUTORULUI: An nou, aceleași promisiuni. Nazare: „Nu luăm în calcul ipoteza creşterii TVA pentru bugetul din 2026. Repet. Nu luăm în calcul această ipoteză” Daniel Băluță, despre oprirea lucrărilor la Planșeului Unirii: „Este un fals”
An nou, aceleași promisiuni. Nazare: Nu luăm în calcul ipoteza creşterii TVA pentru bugetul din 2026
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că ipoteza creșterii TVA nu este luată în calcul pentru bugetul de anul viitor, deși recunoaște că procesul de construcție a bugetului nu va fi unul simplu. Acum câteva zile, premierul Ilie Bolojan transmitea că nu vor mai exista majorări de TVA sau taxe în 2026 dacă bugetul României va fi realizat „serios”. Ministrul Finanțelor a transmis un mesaj clar în cadrul Summitului de Fiscalitate şi Tehnologie, acela că nu este luată în calcul o creștere a TVA-ului pentru bugetul din 2026. Acesta a subliniat și că de săptămâna viitoare, vor începe discuțiile în coaliție pe marginea bugetului, care va trebui să reflecte o viziune mai realistă și transparentă decât în anii precedenți. Mesajul transmis de Nazare pare tras la indigo cu cel transmis acum patru zile de premierul Bolojan care spunea că „condiţia de bază este să construim un buget serios care să se bazeze nu pe proiecţii care n-au niciun fundament, ci pe realitate”. „Nu luăm în calcul ipoteza creşterii TVA pentru bugetul din 2026. Repet. Nu luăm în calcul această ipoteză. Ştiu că au fost foarte multe speculaţii, opinii, legate de creşterea TVA. Nu va fi un buget uşor de construit. Sunt perfect conştient că este bugetul care va trebui să se axeze în special pe absorbţia cât mai bună a PNRR-ului. 2026 va fi anul de absorbţie a PNRR-ului. Iar discuţiile legate de spaţiul fiscal, de ce măsuri noi vom lua, dacă vom lua astfel de măsuri, le vom avea în coaliţie. Dar nu avem în acest moment în plan o creștere a TVA”, a spus Alexandru Nazare. Ministrul Nazare a vorbit și despre pachetele de măsuri adoptate până în prezent și susține că acestea au fost gândite cu un orizont de aplicare care se va resimți abia de anul viitor. „Ele au fost targetate pentru 2026 în așa fel încât să protejăm bugetele de investiții pentru 2025. De aceea rectificarea bugetară a fost negociată la o țintă de deficit de 8,4% tocmai pentru a putea acoperi acele bugete de investiții, mai ales pe zona de PNRR care erau epuizate”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Alt an, aceleași PROMISIUNI. Bolojan: „TVA-ul sau alte taxe nu vor crește anul viitor. Condiția e să construim un buget serios” Nazare recunoaște că schimbă conducerea ANAF în funcție de informațiile de la serviciile secrete
Ministrul Finanțelor, despre consumul populației: Este prematur să vorbim despre efectele acestei scăderi
Aceste efecte le putem evalua într-un număr de luni. Adică la finalul anului o să vedem exact care au fost efectele”, a adăugat ministrul. Deși deficitul bugetar este mai mare nominal decât anul trecut – de la 96 de miliarde în 2024 la 102 miliarde în 2025 – ministrul susține că procentual vorbind, „deficitul nu este mai mare, este ușor mai mic”. Pe de altă parte, Nazare spune, la Antena 3 CNN, că scad cheltuielile de personal: „În ultimele trei luni, ele scad semnificativ. Vorbim cumulat, în trimestru 3, de aproape 600 de milioane de lei la cheltuieli de personal”. La TVA, România a încasat cu 2 miliarde de lei în plus după majorarea cotei, dar rezultatele generale ale primului pachet de măsuri de austeritate sunt mixte. Ministrul a subliniat că România a avut „patru validări consecutive de la cele trei agenții de rating” și că situația nu este „chiar așa” de gravă. „Puteam fi într-o situație gravă dacă nu luam măsurile la timp, foarte rapid la început. Dacă nu luam măsurile exact în momentul în care le-am luat în iulie, atunci era un pericol foarte mare în august”, a explicat Nazare. „Ne așteaptă un consiliu pe 13 noiembrie, un consiliu foarte important în care, pe lângă faptul că se aprobă noul PNRR, renegociat, este evaluată și situația fiscal-bugetară a României. Eu mă aștept la o evaluare bună”, a adăugat Nazare.
Alexandru Nazare, reticent la creșterea salariului minim: Mai degrabă nu
„Dacă ne uităm la salariu minim, ar trebui să ne uităm în dinamica din ultimii ani. Pe un fond de decelerare economică, de scădere economică, din 2021 până astăzi, noi am crescut salariul minim cu 75%”, a explicat, la Antena 3 CNN, Nazare. Ministrul a reamintit că salariul minim a crescut de la 2.300 lei la 4.050 lei. „Cred că ar trebui să fim atenți, cred că ar trebui să punem mai mult preț pe coordonarea între dinamica economiei și creșterile salariului minim, astfel încât și pentru antreprenori să le fie ușor în momentul în care să acopere noile costuri legate de salariu minim”, a precizat Nazare. Ministrul a respins ideea lui Sorin Grindeanu, potrivit căreia România riscă un infringement dacă nu majorează salariul minim: „Nu cred că este vorba de un infringement, pentru că este vorba de adecvarea salariului minim. Nu cred că poate fi vorba de un infringement”. Întrebat direct dacă este pentru sau împotriva majorării, Nazare a răspuns: „Mai degrabă nu. Cel puțin, nu în acest moment”.
Ministrul Finanțelor evită să promită că nu vor mai crește taxele: Sunt foarte atent cu declarațiile”
Confruntat, la Antena 3 CNN, cu scepticismul economiștilor care susțin că guvernul nu se va încadra în țintele de deficit nici pentru 2025, nici pentru 2026, moderatorul l-a întrebat pe Nazare dacă vor crește din nou taxele. „Am mai răspuns la această întrebare”, a replicat inițial ministrul. Când moderatorul a insistat – „Ați răspuns pentru TVA, că nu vă propuneți?” – Nazare a răspuns: „Am răspuns că în acest moment nu avem în plan o creștere a TVA-ului”. Presat de jurnalist că formula „în acest moment” lasă loc de orice interpretare, ministrul și-a precizat poziția: „Sunt ministru de finanțe. Sunt foarte atent cu aceste declarații. Personal vă spun că personal și ca liberal nu am fost niciodată un fan al creșterii taxelor. Niciodată. Chiar din contră, al scăderilor”. „Dar aici e vorba de România. Aici e vorba de stabilitate economică. E vorba de credibilitate. E vorba de posibilitatea de a putea să ne împrumutăm”, a adăugat ministrul. Întrebat despre măsurile anunțate de premier pentru noiembrie, care ar urma să fie „determinante” pentru reducerea cheltuielilor, Nazare a spus: „Eu intuiesc că este vorba despre pachetul pe administrație care încă e în discuție în coaliție. Un pachet foarte important, care într-adevăr ar putea să vină cu o economie pentru 2026 importantă”.
Ministrul Finanțelor spune că încă nu este momentul pentru creşterea salariului minim
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că „mai degrabă” salariul minim nu trebuie mărit, cel puțin „nu în acest moment”. Ministrul consideră că această creștere nu este oportună în acest moment, pentru că salariul minim a crescut cu 75% din 2021 până în prezent. Ministrul Finanțelor a vorbit într-un interviu pentru Antena 3 despre saga salariului minim. Nazare respinge ideea avansată de președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, că am putea risca un infringement dacă salariul minim nu este majorat. Oficialul consideră că majorarea salariului minim nu este oportună în acest moment, pentru că acesta a înregistrat o creștere de 75% din 2021 până acum. „Dacă ne uităm la salariul minim… ar trebui să ne uităm în dinamica din ultimii ani. Pe un fond de decelerare economică, de scădere economică an de an, din 2021 până astăzi, noi am crescut salariul minim cu 75%. Cred că ar trebui să fim atenţi, cred că ar trebuie să punem mai mult preţ pe coordonarea între dinamica economiei şi creşterile salariului minim (…) Noi am crescut de la 2.300 la 4.050. Totuşi, nu putem să nu ţinem cont de competitivitatea economiei, mai ales când ne dorim să o relansăm”, a spus ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Salariile românilor sunt victimele colaterale ale certurilor din coaliție. Bolojan amână o decizie pe care Germania a luat-o deja. Merz crește salariul minim. Guvernul României mai așteaptă Saga salariului minim continuă. Guvernarea este în haos politic și nu poate lua o decizie. Sindicatele cer ca salariul minim să crească, patronii spun că nu pot plăti