Ministrul Finanțelor habar nu are ce se întâmplă cu fondurile europene. Întrebat dacă aceste sume sunt transformate în lei și plasate în bănci, pentru câștiguri din dobânzi, ministrul a spus că nu știe
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, nu are habar ce se întâmplă cu fondurile europene. După ședința de joi, în care a prezentat măsurile din pachetul de relansare economică, oficialul a fost întrebat despre situația în care fonduri europene de 1,7 miliarde de euro, gestionate de Ministerul Energiei, au fost plasate, în decembrie 2024, la depozitele CEC Bank și au obținut dobânzi de peste 600 de milioane de lei. Alexandru Nazare nu a oferit un răspuns concret la această întrebare. Alexandru Nazare a transmis că nu știe dacă sumele din fonduri europene au fost transformate în lei și plasate în bănci, dar a subliniat că a cerut informații de la Trezoreria Statului și de la Ministerul Energiei despre cazul în care aceste fonduri au fost transformate în lei, care ulterior au fost plasate în bănci, pentru a fi obținute câștiguri din dobânzi. De asemenea, ministrul a spus că atunci când va avea informații cu privire la aceste aspecte, le va face publice. „Am cerut informații în acest sens de la Trezorerie, am cerut informații și de la Ministerul Energiei, am cerut o întâlnire comună în care să clarificăm aceste aspecte. Când le voi avea, le voi anunța. Vă mulțumesc!”, a spus ministrul Finanțelor. Ministerul Energiei a obținut sute de milioane de lei din dobânzi Fondurile europene gestionate de Ministerul Energiei, care trebuiau să ajungă la beneficiari, au fost plasate în decembrie 2024 la depozitele CEC Bank cu scopul obținerii de dobânzi. Plasamentele în depozite bancare din luna decembrie 2024, în baza unei ordonanțe emise de Guverul Ciolacu la finalul anului, au fost în valoare de aproape 8,5 miliarde de lei, adică 1,7 mld. euro. Ministerul Energiei a confirmat în cele din urmă că, în anul 2025, a obținut dobânzi de 609,3 mil. lei, 121 mil. euro, din dobânzi bancare aferente depozitelor constituite. Sursele guvernamentale au transmis că plățile către firme au fost întârziate sau blocate intenționat pentru a menține banii în bănci și în acest fel, să maximizeze câștigurile statului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Măsurile de relansare economică. Ce propuneri anunță ministrul Finanțelor pentru companii mici și medii. Creșterea pragului de încasare de TVA, printre măsuri Un economist celebru avertizează că România se confruntă cu o criză economică mascată. „Criza există. Ea este camuflată statistic de aceste intrări de bani europeni”
Directorul FMI vine cu vești bune pentru economia internațională. Inflația globală ar urma să scadă până la 3,8% în 2026
Șefa Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a anunțat în cadrul Forumului Fiscal Arab că inflația globală este așteptată să scadă până la 3,8% în acest an și la 3,4% în 2027, ajustată de o cerere mai scăzută și de prețuri mai mici la energie. De asemenea, puterea de cumpărare a oamenilor ar urma să crească, a transmis oficiala, conform Reuters. În cadrul unui discurs susținut la Formulul Fiscal Arab, Kristalina Georgieva, a declarat că avansul economic global s-a menținut „remarcabil de bine”, pe fondul schimbărilor profunde în geopolitică, politică comercială, tehnologie și demografie. De asemenea, directorul general al FMI a făcut un apel pentru o integrare comercială mai mare deoarece acordurile comerciale unilaterale sunt în creștere. „Într-o lume a fragmentării comerţului, o mai mare integrare comercială este absolut primordială. Ceea ce am văzut în acest an este că comerţul nu a scăzut aşa cum ne temeam. De fapt, comerţul creşte puţin mai lent decât creşterea globală”, a spus şefa FMI. FMI și-a îmbunătățit previziunile privind creșterea economiei mondiale în acest an Luna trecută, FMI și-a îmbunătățit previziunile cu privire la creșterea economiei mondiale în 2026 în pofida tensiunilor persistente. Conform estimărilor cele mai recente ale FMI, Produsul Intern Brut mondial va înregistra un avans de 3,3%, în creștere cu 0,2% față de ultima estimare din luna octombrie. Estimarea vine după un avans de 3,3% în 2025, de asemenea, cu 0,1% peste estimarea din octombrie. Când vine vorba de țara noastră, România a intrat în 2026 cu cea mai mare inflație din UE, dar previziunile Guvernului arată că inflația ar urma să scadă în a doua parte a anului până la 3,6%. De asemenea, FMI a lăudat procesul corect al României de ajustare fiscală, cu măsuri considerate credibile și sustenabile. Ministrul Finanțelor a transmis că această confirmare din partea FMI este o dovadă a progresului. „Raportul FMI arată că reformele noastre sunt vitale pentru România și recunoscute la nivel internațional. Suntem pe un drum semnificativ mai bun și rămânem concentrați pe o economie sănătoasă și rezilientă”, a spus Alexandru Nazare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Un economist celebru avertizează că România se confruntă cu o criză economică mascată. „Criza există. Ea este camuflată statistic de aceste intrări de bani europeni” Surpriza de la Guvern. Cu cât va scădea inflația în 2026
Bolojan și Nazare s-au întâlnit cu cea mai mare agenție de rating din lume. Ce au discutat despre reforma administrativă
Premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au avut, marți, o întâlnire de lucru cu reprezentanții agenției internaționale de rating Fitch, în cadrul procesului de evaluare periodică a evoluțiilor economice și fiscale ale României, transmite Economedia. Fitch a avertizat că România are nevoie de progrese mai mari în reducere deficitului bugetar în contextul în care agenția urmează să actualizeze din nou ratingul țării noastre pe 13 febuarie. La întrevederea cu reprezentanți Fitch a participat și directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu. Conform Guvernului, discuțiile au vizat principalele măsuri de politică fiscal-bugetară aflate în implementare, evoluția finanțelor publice și perspectivele macroeconomice, dar și modul în care aceastea susțin stabilitatea economică a României și predictibilitatea necesară mediului investițional. Sursă: Guvernul Romaniei „Premierul a prezentat direcțiile asumate de Guvern pentru consolidarea fiscală, cu accent pe controlul cheltuielilor publice, creșterea eficienței utilizării resurselor bugetare și menținerea unei traiectorii sustenabile a datoriei publice, în concordanță cu angajamentele asumate. Totodată, a fost reafirmată abordarea responsabilă a Guvernului în ceea ce privește politicile economice și fiscale pe termen mediu, orientată spre întărirea stabilității macroeconomice și consolidarea încrederii investitorilor în economia României”, au transmis reprezentanții Executivului. Sursă: Guvernul Romaniei Fitch este de părere că România se confruntă în continuare cu riscuri legate de creșterea economică slabă și creșterea datoriei publice. Reprezentații agenției sunt conștienți că România a aprobat o serie de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar la 6,5% din PIB în 2026 dar, directorul Fitch crede că va fi nevoie de mai multe reforme pentru ca țara noastră să atingă obiectivul cheie de stabilizare a datoriei publice. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan se foloseşte de absorbţia banilor din PNRR ca să facă evaluarea miniştrilor din cabinet Mai multe firme de distribuție de combustibili sunt afectate de o prevedere din „Ordonanța Trenuleț”. Acestea trebuie să depună garanții și să aibă active de 1 milion de euro
Ilie Bolojan despre zvonurile privind schimbarea premierului: Scenaritele sunt la ordinea zilei, România are nevoie de seriozitate
Premierul Ilie Bolojan a comentat vineri seara, la Digi24, informațiile apărute în spațiul public privind posibila sa schimbare din funcție. Premierul a respins ideea unor discuții reale în interiorul Partidului Național Liberal și a declarat că stabilitatea guvernamentală depinde exclusiv de susținerea politică a Executivului. Întrebat despre zvonurile vehiculate pe surse, potrivit cărora atât în PSD, cât și în PNL ar exista discuții legate de înlocuirea sa, Bolojan a spus că nu are cunoștință de aceste informații. „Nu știm de unde aveți aceste informații legate de PNL. Am fost la toate ședințele pe care le-a organizat partidul și nu au fost astfel de discuții”, a afirmat Ilie Bolojan. În ceea ce privește numele vehiculate ca posibili înlocuitori, Cătălin Predoiu și Alexandru Nazare, premierul a spus că nu vede o problemă. „Numele pe care le-ați menționat sunt colegi buni pe care îi apreciez și care își fac datoria la guvern. Deci nu văd niciun fel de problemă pe tema asta”, a spus el. Întrebat dacă îi vede pe cei doi în postura de premier, Bolojan a spus că „nu, nu văd niciun fel de problemă în momentul de față legată de schimbarea mea. Un premier rămâne cât timp guvernul lui are susținere. Când nu mai are susținere sau se întâmplă ceva cu totul deosebit, nu mai rămâne. Îl înlocuiește altcineva”. Acesta a discutat și despre scenariile politice legate de o eventuală ieșire a PSD de la guvernare și planurile PNL într-o asemenea situație. Întrebat dacă ar rupe partidul sau dacă ar încerca formarea unui nou guvern cu USR, Ilie Bolojan a evitat speculațiile. „Haideți să vedem ce se poate întâmpla. Scenariile sunt la ordinea zilei și România astăzi are nevoie totuși de seriozitate și de responsabilitate”, a declarat premierul. Referitor la declarațiile președintelui, care a vorbit despre „cea mai proastă situație” din interiorul coaliției actuale și despre negocieri între liderii politici, Bolojan a spus că problema este alta. „Domnul președinte a spus că este o situație mai proastă pentru că atunci când te uiți pe declarațiile publice și dânsul le vede, ce poți să crezi? Doar că una este să faci spectacol și alta este să muncești serios pentru România”, a afirmat premierul. Ilie Bolojan a comentat și informațiile apărute despre posibilele schimbări la conducerea serviciilor de informații, inclusiv despre numele lui Cătălin Predoiu. „Președintele României are dreptul de a propune șefii serviciilor. În momentul în care domnul președinte va avea propuneri, cu siguranță va contacta liderii partidelor parlamentare”, a explicat el. Despre viceprim-ministrul României, Cătălin Predoiu, Bolojan a spus că „este un om cu mare experiență, care a parcurs toate funcțiile. Propunerile le va face președintele României”.
Patrick Andre de Hillerin pune punctul pe i: Ilie Bolojan, prin înțeleptele măsuri economice pe care le-a luat, a reușit să termine anul 2025 cu un deficit mai mic decât se preconizase
Patrick Andre de Hillerin ironizează prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare modul în care a reușit premierul Ilie Bolojan să termine anul precedent cu „un deficit mai mic” decât cel preconizat. Jurnalistul atrage atenția supra unei contradicții între matematica președintelui și a premierului României și datele publicate de ministrul de Finanțe. Potrivit jurnalistului, pe 5 februarie 2025, Parlamentul României a votat legea bugetului care prevedea încasări de 667,5 mld. lei și cheltuieli de 802,2 mld. lei, adică un deficit de 134,7 mld lei care reprezintă 7% din PIB-ul țării. De asemenea, Patrick Andre de Hillerin a ironizat propaganda guvernamentală care a prezentat cifrele drept un succes al măsurilor economice pe care le-a luat „marele încruntat”. „Pe 5 februarie 2025, parlamentul României votează legea bugetului pe 2025. Această lege prevede încasări bugetare de 667,5 miliarde de lei și cheltuieli de 802,2 miliarde de lei în anul 2025. Asta înseamnă un deficit de 134,7 miliarde de lei, reprezentând 7% din PIB. Ei bine, ieri a fost lansată știrea că guvernul României, Ilie Bolojan însuși, prin înțeleptele măsuri economice pe care le-a luat, a reușit să termine anul 2025 cu un deficit mai mic decât se preconizase. Iar toată propaganda proguvernamentală are orgasm după orgasm repetând această informație și lăudându-l până la greață pe marele încruntat. ” Jurnalistul arată că performanța premierului Bolojan de a încheia anul precedent cu un deficit mai mic decât cel preconizat a fost imediat anulată de datele oficiale, prezentate de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Ministrul a anunțat că deficitul bugetar al României în 2025 a fost de 145 mld. lei, adică 7,7% din PIB. „Când auzi că deficitul a fost mai mic decât cel preconizat, te gândești, nu-i așa, că el a fost mai mic de 134,7 miliarde de lei și mai mic de 7%, că așa se preconizase. Ce să vezi, însă? Deficitul anunțat oficial de ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, este de 145 de miliarde de lei, reprezentând 7,7% din PIB.” „În ce lume, în ce țară de pe planeta asta 145 În final, Patrick Andre de Hillerin a concluzionat sarcastic că numai președintele și premierul României, care au studiat matematica, se pot lăuda cu performanța de a transforma un deficit de 145 de miliare să însemne mai puțin decât unul de 134,7 miliarde. „În ce lume, în ce țară de pe planeta asta 145 RECOMANDAREA AUTORULUI: Patrick André de Hillerin îl ia la ţintă din nou pe Radu Miruţă: „Cine poate opri aceste porniri criminale ale guvernului?” Patrick Andre de Hillerin comentează prezența președinților români la Forumul de la Davos. „Pe undeva, îi înțeleg și pe ei, omenește vorbind”
Ministrul Finanțelor a ieșit într-o conferință de presă ca să prezinte cifrele pe care Gândul le-a prezentat în urmă cu o săptămână
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că bugetul României pe 2026 va fi bazat pe execuția bugetară din anul precedent și, cel mai probabil, va fi aprobat la jumătatea lunii februarie. Bugetul pe acest an este în întârziere, deși ar fi trebuit să fie gata încă din luna noiembrie a anului trecut, iar construcția sa se bazează pe cifrele prezentate de Gândul în urmă cu o săptămână. Coordonatele pe care este construit bugetul țin de evoluția economiei, a salariilor și a inflației dar, la construcția bugetului din acest an, Ministerul Finanțelor a decis să se bazeze pe cea mai recentă prognoză a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, instituția de încredere a Guvernului. Astfel, ministrul Alexandru Nazare a spus în cadrul conferinței de presă, susținută marți, că în 2026 proiecția de creștere a economiei va fi de 1% și că PIB-ul ar urma să treacă de 2.000 de miliarde de lei. „Scopul nostru pentru 2026 este să avem un buget al relansării, un buget al investiţiilor, este esenţial ca acest buget să prioritizeze aceste capitole extrem de importante şi pentru acest lucru proiectăm peste 10 miliarde de euro numai în zona de PNRR. Vorbim de 10,7 miliarde de euro, peste 52 de miliarde de lei din PNRR, dintre care 7,2 miliarde de euro grant şi 3,5 miliarde de euro împrumuturi. Proiecţia de creştere este în jur de 1% pentru 2026, PIB-ul prognozat este 2.045 de miliarde. În privinţa ţintei de deficit, aceasta este spre 6%, este în discuţie şi pe parcursul elaborării bugetului, după ce închidem toate discuţiile cu ordonatorii şi cu Comisia, vom avea o ţintă de deficit finală, dar ea va fi în liniile anunţate anterior”, a subliniat Alexandru Nazare. Deși ministrul Finanțelor a subliniat că România va avea în acest an „un buget al relansării și al investițiilor”, cifrele prezentate de acesta în cadrul conferinței de presă sunt trase la indigo cu cele publicate de CNSP. Progonza de toamnă publicată de instituția de stat arată clar că PIB-ul României va crește până la 2.045 mld. lei, iar creșterea economică reală va fi de 1%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Finanțelor spune că „scopul pentru 2026 este un buget al relansării și al investițiilor”. Construcția bugetară trebuia să fie gata din noiembrie 2025 La ce cifre s-au uitat Ilie Bolojan și viceprim-miniștrii la ședința de ieri, pentru bugetul României. Care sunt coordonatele pe care va fi construit bugetul pe 2026: inflația, creșterea economică, salariul mediu
Ministrul Finanțelor spune că scopul pentru 2026 este un buget al relansării și al investițiilor
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunță că scopul pentru acest an este un buget al relansării și al investițiilor. Oficialul a transmis că va purta discuții cu fiecare minister în parte pentru a vedea care sunt proiecțiile bugetare, deși construcția bugetară trebuia să fie gata din noiembrie 2025. Potrivit Ministrului Finanțelor, discuțiile din Coaliție au fost esențiale pentru adoptarea bugetului din acest an. Nazare a transmis că pentru construcția bugetului pe 2026 și-a dorit să pornească de la o analiză efectivă a execuției fiecărui minister în parte. De asemenea, oficialul a subliniat că un buget realist și corect nu se poate realiza decât dacă se pornește de la analiza execuției din anul precedent. „Discuțiile din Coaliție erau esențiale pentru adoptarea bugetului pentru anul 2026. Practic am stabilit un calendar și în umrătoarea ședință de guvern vom adopta plafoanele. În cursul săptămânii viitoare vom discuta în detaliu cu fiecare minister în parte pe proiecția fiecărui minister în parte, a fieăcrui ordonator de credite. Am purtat aceste discuții deja în privința execuției. Am vrut să pornim acest buget de la analiza efectivă a execuției fiecărui minister în parte. Ce a mers bine, ce nu a mers bine, de unde putem remedia. Pentru că un buget corect, un buget realist, și nu este ușor de construit, nu se poate face decât de la analiza execuției anului precedent.” Ministrul a mai spus că bugetul pe 2026 va fi adoptat la mijlocul lunii februarie, dar a subliniat că acesta depinde în continuare de discuțiile cu ministerele și de discuțiile din Coaliție. Mai mult decât atât, Alexandru Nazare a transmis că este esențial ca România să aibă în 2026 un „buget al relansării și al investițiilor”. „În Coaliție am agreat acest calendar, cu adoptare în guvern a bugetului undeva la mijlocul lunii februarie, care va depinde și de discuțiile cu ministerele și de discuțiile din Coaliție care vor avea loc în această perioadă. Scopul nostru pentru 2026 este să avem un buget al relansării și al investițiilor. Este esențial ca acest buget să prioritizeze aceste capitole extrem de importante. Și pentru acest lucru proiectăm peste 10 mld. euro numai în zona de PNRR. Vorbim de 10,7 mld. euro, aproximativ 52 mld. lei din PNRR, dintre care 7,2 mld. euro grant și 3,5 mld euro împrumuturi. E foarte important, și acest mesaj l-am transmis tuturor miniștrilor, este să transpunem aceste proiecții în cheltuială efectivă și să accelerăm ritmul cheltuielilor pe fiecare ordonator de credite în parte. Pe lângă aceste 10 mld de euro din PNRR proiectăm 5 mld. euro cheltuială a minsterelor pentru fonduri de coeziune la care se adaugă încă 5 mld. euro care sunt fonduri europene destinate agriculturii, deci discutăm de peste 20 mld. euro în investiții în bugetul anului 2026, bani extrem de importanți pentru relansarea economică, ceea ce ne dorim pentru 2026. Proeicția de creșteri este în jur de 1% pentru 2026, PIB-ul prognozat este în jur de 2.045 mld”, a spus Alexandru Nazare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Finanțelor a semnat al doilea contract de finanțare pentru Autostrada A1: „Prima autostradă care traversează Carpații, în linie dreaptă” La Guvern au început discuțiile cu miniștrii pentru bugetul pe 2026. Bolojan: „Ar trebui să avem bugetul adoptat până la sfârşitul lunii februarie”
Alexandru Nazare: Bugetul pe 2026 intră în linie dreaptă. Prioritatea rămâne relansarea economică
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat detalii privind calendarul și prioritățile pentru aprobarea bugetului de stat pe 2026, în urma discuțiilor purtate cu partenerii din coaliția de guvernare. Calendar clar pentru aprobarea bugetului Potrivit ministrului, procesul de aprobare va respecta un calendar clar și realist: „În câteva zile vom aproba plafoanele bugetare, urmând apoi consultări cu toate ministerele. Tot în această perioadă definitivăm strategia fiscal-bugetară pentru anul în curs și raportul macroeconomic. La mijlocul lunii februarie urmează publicarea proiectului de buget și aprobarea în Guvern, iar în a doua parte a lunii februarie bugetul va intra în dezbatere și la vot în Parlament.” Nazare a subliniat că acest calendar a fost agreat de toate partidele din coaliție, ceea ce asigură „înțelegerea comună a ritmului și etapelor de aprobare a bugetului”. Pachete de măsuri pentru administrație și relansare economică Ministrul a precizat că bugetul pe 2026 va reflecta și pachetul de măsuri pentru administrație, precum și continuarea măsurilor de relansare economică: „Acestea vor fi reflectate atât în bugetul pe 2026, cât și prin pachete distincte de politici publice, construite echilibrat, pe baza propunerilor tuturor membrilor coaliției.” Analiza execuției bugetare pe 2025 Alexandru Nazare a făcut și o analiză a execuției bugetare pentru anul anterior: „Tot azi am discutat situația execuției bugetare pe 2025, la nivelul fiecărui minister. Închidem anul cu o execuție în ansamblu, bună – cu peste 90% grad de implementare pentru majoritatea ministerelor. Un buget credibil pornește de la o analiză riguroasă a execuției anului anterior, pentru a corecta ceea ce nu a funcționat și a consolida ceea ce a dat rezultate.” Prioritate: corectitudine și relansare economică Ministrul a subliniat că bugetul pe 2026 trebuie să fie „corect” și realist: „Pornind de la această analiză, dar și de la experiența anilor anteriori, bugetul pentru 2026 trebuie să fie, înainte de toate, un buget corect: să reflecte nivelul real al cheltuielilor, fără a supraevalua venituri. Doar pe premise de corectitudine și responsabilitate putem proiecta creștere reală și rezultate concrete, pentru toți.” Nazare a reiterat că prioritatea principală rămâne relansarea economică, susținută prin absorbția fondurilor europene, programe finanțate din bugetul de stat și soluții sustenabile pentru accelerarea investițiilor: „Prioritatea centrală a acestui an rămâne în continuare relansarea economică – prin absorbția cât mai bună a fondurilor europene disponibile, completată de programe finanțate din bugetul de stat și soluții sustenabile de relansare și accelerare a investițiilor.”
Ministrul Finanțelor a semnat al doilea contract de finanțare pentru Autostrada A1: Prima autostradǎ care traverseazǎ Carpații, în linie dreaptă
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare că a semnat al doilea contract de finanțare cu Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru Autostrada Sibiu-Pitești. Împrumutul în valoare de 500 mil. euro face parte dintr-un pachet total de până la 1 mld. euro prin care BEI sprijină construcția autostrăzii. Ministrul Finanțelor spune că împrumutul va ajuta la realizarea unuia dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România. Prin această nouă tranșă de finanțare, BEI continuă sprijinul pentru construcția primei autostrăzi care traversează Munții Carpați și asigură legătura rutieră între Sibiu și Pitești. De asemenea, Nazare consideră că autostrada nu reprezintă doar „mai mulți kilometri de asflat”, ci o dezvoltare economică a României. „Astăzi am semnat al doilea contract de finanțare cu Banca Europeană de Investiții (BEI), în valoare de 500 de milioane de euro, pentru 122 km din Autostrada Sibiu–Pitești — unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură ale României. Este o nouă tranșă dintr-un pachet total de până la 1 miliard de euro, prin care BEI sprijină construcția primei autostrăzi care traversează Munții Carpați – un proiect strategic pentru conectivitatea națională și regională”, a transmis Alexandru Nazare. Contractul de finanţare recent încheiat se înscrie într-un pachet financiar mai amplu, cu o valoare totală de până la 1 mld. euro, aprobat de Consiliul de Administraţie al Băncii Europene de Investiţii pentru proiectul Autostrăzii Sibiu-Piteşti. Primul contract de finanţare, în valoare de 500 mil. euro, a fost semnat în luna octombrie 2025. Astfel, valoarea totală a Autostrăzii Sibiu-Piești este estimată la aproximativ 5,5 mld. euro. Investiția beneficiază de finanțare din fonduri europene nerambursabile, iar finalizarea proiectului este estimată pentru trimestrul IV al anului 2028. RECOMANDAREA AUTORULUI: Directorul CNAIR anunță că utilajul gigantic care va fora tunelul Poiana a ajuns pe platforma industrială de la Călărași Cum arată lucrările la tunelul Autostrăzii Sibiu-Pitești. Imagini în premieră
România, 10 din 10 la evaluarea OCDE. Ministrul Finanțelor anunță progrese decisive pentru aderarea din 2026
România a încheiat cu succes una dintre cele mai importante etape ale procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), unde a obținut evaluări bune pe toate liniile în domeniul fiscal și al politicilor economice. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după sesiunea de evaluare de la Paris. „Am încheiat, ieri, la Paris, o etapă foarte importantă pentru viitorul economic al României: sesiunea de evaluare în Comitetul pentru Analiză Economică și Dezvoltare, unde am prezentat progresele României în fața a 38 de reprezentanți ai celor mai dezvoltate economii ale lumii”, a transmis ministrul. În paralel, România a obținut un rezultat maxim în cadrul Comitetului pentru Afaceri Fiscale al OCDE. „Ministerul Finanțelor a intrat în linie dreaptă către definitivarea evaluării, cu 10 din 10 opinii tehnice adoptate”, a precizat Nazare, referindu-se la cele zece grupuri de lucru care au analizat politicile fiscale ale țării în procesul de aderare. Consolidare fiscală și investiții record În fața experților OCDE, Nazare a prezentat evoluțiile în corecția deficitului bugetar și creșterea investițiilor publice. „Am prezentat progresele în corecția deficitului bugetar și cifrele încurajatoare de la finalul lui 2025 și început de 2026. Ajustarea consistentă realizată în ultimele șase luni arată că suntem pe drumul corect spre consolidare”, a declarat ministrul Finanțelor. Pe partea de investiții, România a atins un nivel de 7,2% din PIB, cu o pondere tot mai mare a fondurilor europene. Renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență a fost un alt punct-cheie. Potrivit ministrului, acest demers „a diminuat riscul de pierdere a fondurilor europene din granturi și a securizat resursele pentru marile proiecte ale țării din transport, energie și sănătate”. În viziunea lui Nazare, combinația dintre consolidare bugetară și investiții masive reprezintă argumentul decisiv.„Suntem pregătiți ca 2026 să fie anul aderării oficiale a României, iar la următoarea evaluare economică să stăm de cealaltă parte a mesei, ca membru cu drepturi depline.” RECOMANDAREA AUTORULUI Oana Țoiu anunță speranțe: „Vestea bună finală pe aderarea la OCDE sperăm să vină în 2026” În 2025, românii şi-au luat concedii medicale în valoare de un miliard de lei. Cifrele au fost date publicităţii de ministrul Alexandru Nazare