Alexandru Rogobete vrea CRITERII de performanță pentru șefii de secție: Și ei sunt, practic, mici manageri în spitale
După managerii de spitale, și șefii de secție vor fi evaluați pe baza unor criterii clare de performanță, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. „Să fii manager într-un spital public nu este un privilegiu. Este o responsabilitate. Și una uriașă”, a subliniat ministrul. „În România, avem manageri care au demonstrat că se poate construi, că se poate reforma și că se poate performa în sistemul sanitar. Jos pălăria în fața lor! Dar, din păcate, există și unități sanitare în care managementul lipsește cu desăvârșire”, a adăugat ministrul. Oficialul spune că schimbarea trebuie să ajungă și la nivelul secțiilor, unde aceștia au un rol-cheie în organizarea actului medical. „Vreau să vorbim deschis și despre șefii de secție. Pentru că și ei sunt, practic, mici manageri în spitale – coordonează echipe medicale, decid traseul pacientului, influențează direct calitatea actului medical”, a explicat Rogobete. Rogobete: „Fiecare lider medical trebuie să își asume responsabilitatea pentru rezultatele pe care le livrează” Planul minitrului este să introducă indicatori de performanță nu doar pentru managerii de spital, ci și pentru șefii de secție. „Astăzi, nu există o evaluare clară a performanței lor. Asta trebuie să se schimbe rapid. Vom introduce indicatori de performanță nu doar pentru managerii de spital, ci și pentru șefii de secție. Vor exista criterii clare, obiective și evaluabile. Pentru că fiecare lider medical trebuie să își asume responsabilitatea pentru echipa pe care o conduce și pentru rezultatele pe care le livrează”. „Reforma din sănătate nu înseamnă doar clădiri noi și echipamente. Înseamnă și o schimbare de atitudine și de responsabilitate la fiecare nivel de conducere”, a punctat Rogobete. Foto: gov.ro AUTORUL RECOMANDĂ:
Carantină la Centrul de Arși de la Spitalul de Urgență Floreasca: internările sunt suspendate temporar, din cauza unei ciuperci foarte periculoase
Centrul pentru Arși din cadrul Spitalului Clinic de Urgență Floreasca este în carantină, după ce a fost descoperită o ciupercă foarte periculoasă – candida auris. Ciuperca a fost descoperită în urma unui control sanitar efectuat de Corpul de Control al ministrului Sănătății și de Inspecția Sanitară de Stat. Agentul patogen a mai fost descoperit de către medicii din Belgia la o pacientă transferată de la Floreasca acum o săptămână. Înainte de transferul în Belgia, pacienta fusese internată la Floreasca timp de 53 de zile, începând cu 1 iunie. MInisterul Sănătății a decis suspendarea temporară a internărilor Potrivit ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, a fost formată o comisie care să reanalizeze ordinul de funcționare a Centrului de Arși, singurul din țara noastră neconform cu standardele în vigoare. Ministrul Sănătății a decis suspendarea temporară a internărilor în Centrul de Arși, restricționarea accesului vizitelor, intensificarea procedurilor de dezinfecție și decontaminare, în acord cu standardele internaționale în vigoare, reinstruirea completă a personalului (de la măsurile de igienă a mâinilor până la utilizarea echipamentului individual de protecție și gestionarea instrumentarului medical), aplicarea schemelor complete și conform cu protocoalele medicale în vigoare antifungice și antibiotice, de asemenea, înlocuirea filtrelor de apă. La 10 ani de la Colectiv, Centrul de Arși de la Floreasca este unul dintre puținele centre din țară care pot trata mari arși Pe lângă Centrul de Arși de la Floreasca, România mai are unul la Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni (București), Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara, unul în Iași și altul în Cluj-Napoca. Centrul de la Bagdasar-Arseni are o secție de chirurgie plastic și microchirurgie reconstructive, dar nu este complet dedicate marilor arși. Centrul de la Timișoara are secție de chirurgie plastic. Are și paturi de mari arși, dar încă nu sunt la standard internaționale. La fel se întâmplă și la Iași, unde capacitatea și echipamentele sunt sub nivelul cerințelor pentru marii arși. Există și în centrul de la Cluj o secție de chirurgie plastic și tratement pentru arși și proiecte în derulare pentru modernizare. România nu are suficiente centre funcționale și complet echipate pentru marii arși, iar, din această cauză, pacienții trebuie transferați în spitale din Franța, Germania, Belgia. La 10 ani de la tragedia de la Colectiv, dotările, personalul specializat și camerele de izolare pentru marii arși sunt, în România, puține și dispersate. Centrul de la Floreasca este unul dintre puținele centre din țară, care pot trata mari arși.
Ministrul Sănătății îi solicită demisia șefului Centrului de Arși Grav de la Spitalul Floreasca, după descoperirea focarului de Candida auris
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, îi cere demisia șefului Centrului de Arși Grav de la Spitalul Floreasca din Capitală, Tiberiu Paul Neagu, acuzându-l de „iresponsabilitate crasă, nepăsare, aroganță și indolență”. „Șeful Centrului de Arși Grav de la Spitalul Floreasca dă dovadă de iresponsabilitate crasă și nepăsare. Aroganța și indolența sunt incompatibile cu demnitatea profesională, indiferent de titlul universitar. La aproape o săptămână de la debutul unei crize grave în urma cazului cutremurător al Laviniei și Alinei, șeful de secție se află încă în concediu, pe care și l-a prelungit chiar. Fără nici o declarație sau poziție publică (sau privată), fără explicații, fără empatie, nu numai față de pacienți ci inclusiv față de întreaga echipă medicală. Nu mai este loc de sugestii sau de politețuri din partea mea: cer public și imperativ demisia imediată a acestui șef de secție! Nu mai are ce căuta în fruntea unei structuri medicale atât de sensibile! A fost nevoie de mobilizare socială, de articole de presă, de strigăte după ajutor pentru ca o pacientă să își găsească tratamentul în afara țării. A fost nevoie de intervenția Inspecției Sanitare de Stat pentru ca pacienții din centru să fie testați pentru Candida Auris. Răspunsul șefului de secție la toate aceste probleme este nul, inexistent. Mă simt nevoit să cer scuze public pacienților și familiilor lor pentru comportamentul inacceptabil al unui cadru medical. Considerați că răbdarea mea față de nepăsare a ajuns la limită! În semn de respect față de medicii care își fac datoria și față de pacienții și aparținătorii care poate trec prin situații similare, am început să lucrăm un set de modificări legislative care implică sancțiuni dure pentru cei care tratează astfel de situații cu neprofesionalism, nepăsare sau indolență”, a transmis ministrul Sănătății, prin intermediul unui comunicat postat pe Facebook. Este focar de Candida auris la Spitalul de Urgență Floreasca din București, fiind vorba de o infecție fungică extrem de periculoasă, rezistentă la tratamente obișnuite. Pe lângă o pacientă transferată deja în Belgia, unde infecția a fost depistată în plăgile deschise, alte trei cazuri au fost confirmate în spitalul din Capitală. În acest context, Centrul de Mari Arși al spitalului a intrat deja în carantină și nu mai primește, deocamdată, internări, notează Antena 3. Potrivit sursei citate, în acest moment, sunt zece pacienți internați în centrul de arși de la Floreasca, dintre care doi sunt deja confirmați cu Candida auris. FOTO – ANDREEA ALEXANDRU /MEDIAFAX FOTO
Rogobete, despre cazul de la Floreasca: Medicul coordonator ATI și-a prelungit concediul după scandal
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a oferit detalii despre inspecția de la Spitalul Floreasca, dezvăluind că pacienta arsă avea analgezice disponibile, contrar afirmațiilor că nu există medicamente pentru durere. „Când am citit scrisoarea, am încremenit. Nu mi-a venit să cred că în 2025 un pacient urlă de durere. Pacientei i s-a spus că nu sunt analgezice. Fals. Au fost analgezice și sunt în continuare”, a declarat Rogobete la Digi24. Ministrul a explicat că problema principală a fost lipsa de comunicare: „Faptul că nu s-a comunicat zile la rând cu pacienta și aparținătorii ține mult de deontologie profesională”. El a criticat faptul că în facultățile de medicină nu sunt dezvoltate cursuri de comunicare precum în străinătate. Referitor la coordonatorul ATI, Rogobete a precizat că acesta „cu izbucnirea scandalului și-a prelungit concediu” și că i-a sugerat public demisia, fără să se întâlnească cu el în timpul inspecției. Ce s-a descoperit în urma controalelor În urma controalelor, ministrul a dat amenzi companiei de deratizare și a descoperit că secția de arși grav nu deține ventilație centralizată specifică pentru pacienții critici: „Am găsit și am aplicat amenzi companiei de deratizare. În timpul insecției nu s-au găsit gândaci. Îmi e greu să verific în trecut cu ce concentrații s-au făcut deratizările. Inspecția continuă. Gândacii nu au fost în secția de arși, ci într-un centru postoperator. Nu au fost în secția de mari arși, ci pe același etaj de postoperator. Nu e o justificare. Am văzut o neconcordanță în acreditarea acestei unități. Secția de arși grav nu deține ventilație centralizată, una specifică pentru pacienții critici cu arsuri grave. Nu pot răspunde pentru ce a fost în trecut. Am asumat că vom face un acord de achiziție pentru acest sistem”. Din septembrie-octombrie, toate spitalele vor fi evaluate prin interviuri telefonice neanunțate pentru satisfacția pacienților.
Ministrul Sănătății amenință cu vizite inopinate în spitale: Da, am văzut somon în farfuriile pacienților
„Respectul în spitale nu e o opțiune. E o obligație. Cine nu înțelege asta, pleacă! Am fost recent într-un spital public din România, unde am văzut ce înseamnă respectul față de pacient. Am văzut mâncare gătită corect, curățenie, atitudine demnă, performanță medicală. Și da – am văzut somon cu broccoli în farfuriile pacienților. Am spus atunci că se poate. Iar echipa de acolo a demonstrat zi de zi că nu a fost o întâmplare: postează public, zilnic, fotografii cu meniurile, pentru toată lumea. Asta înseamnă transparență și asumare”, spune, vineri, Rogobete, pe Facebook. Acesta infirmă, astfel, vocile cum că vizita sa la spitalul din Târgu Mureș a fost aranjată și că meniul a fost schimbat pentru el. „Gresit! Astăzi, de exemplu, deși nu am fost acolo, în același spital s-a servit – din nou – somon cu broccoli. Asta este realitatea. Nu folclor. Nu excepție”. Rogobete mai spune că a primit peste 200 de sesizări prin formularul online lansat de Ministerul Sănătății, cu imagini trimise de pacienți. Unele arată impecabil, altele arată exact „cât dispreț există, în unele locuri, față de oameni”. Acesta amenință că de săptămâna viitoare începe vizitele fără anunț prealabil. „Merg direct acolo unde pacienții ne-au transmis sesizări. Voi arăta public ce se întâmplă în fiecare loc – atât de bine, cât și de rău. Respectul pornește de la lucrurile de bază și de umanitate: mâncare, curățenie, comportament. Nu e filozofie. E bun-simț. Cine nu e capabil să-l aplice, nu are ce căuta într-o funcție de conducere într-un spital public. Eu sunt responsabil ca în fiecare spital public din România, pacienții și cadrele medicale să fie tratați cu demnitate. Investim masiv în sistemul public pentru că vrem să-l întărim, nu să-l cosmetizăm. Sistemul public de sănătate este baza sistemului și rolul nostru este să oferim pacienților tratamente adecvate, tratamente inovative – acolo unde nu există alternativă terapeutică, tehnologii performante și, foarte important, respect! Cine își face treaba – are tot sprijinul meu!”, mai spune Alexandru Rogobete.
Guvernul lansează pachetul de reformă a sistemului sanitar: sancțiuni pentru fraude, reguli noi pentru spitale
În cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a spus că reforma vizează atât sistemul public, cât și cel privat, urmărind o mai bună coordonare și responsabilizare a tuturor actorilor din sănătate. O abordare nouă: banii trebuie să ajungă la pacient „Ne propunem o schimbare profundă de abordare: banii din sănătate trebuie să meargă către pacient și către tratamente de calitate, nu către scheme financiare netransparente. Reforma nu înseamnă tăieri de fonduri, ci eliminarea risipei și a abuzurilor”, a declarat Alexandru Rogobete. Una dintre direcțiile esențiale ale reformei vizează schimbarea modului de finanțare a spitalelor. Tarifele pentru servicii vor fi corelate cu activitatea reală a unităților sanitare, în funcție de numărul de cazuri și gradul de ocupare al secțiilor. De asemenea, internările care nu sunt justificate medical vor fi limitate, urmând să fie înlocuite cu tratamente în regim de spitalizare de zi sau ambulatoriu. Tot în zona spitalicească, autoritățile pregătesc introducerea unor sancțiuni clare pentru personalul medical care nu respectă programul de lucru, iar în cazurile grave și repetate, contractul de muncă ar putea fi chiar desfăcut. În paralel, se urmărește eliminarea unor practici frauduloase. Spitalele – fie ele publice sau private – care decontează servicii medicale neefectuate vor putea fi sancționate cu până la 10% din valoarea contractului cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. În plus, dacă nu pot justifica cheltuieli legate de medicamente sau materiale sanitare, vor suporta o penalizare suplimentară de 20%. Răspunderea spitalelor private pentru tratamente incomplete Ministrul a anunțat și o măsură corectivă pentru situațiile în care sistemul privat tratează cazuri complicate superficial. Dacă un pacient tratat într-un spital privat revine într-o unitate publică cu complicații în mai puțin de 48 de ore, unitatea privată va fi obligată să suporte costurile intervenției ulterioare. Un alt pas important este eliminarea coplății pentru pacienții tratați în cadrul programelor naționale de sănătate, fie că aceștia sunt internați în spitale publice sau private. „Este inacceptabil ca un pacient dintr-un program național, deja aprobat și susținut de stat, să fie obligat să mai plătească ceva”, a precizat Rogobete. Reforma propune și o reorganizare a rețelei de spitale, prin definirea unei noi categorii de spitale strategice, capabile să răspundă prompt în cazuri grave sau situații de urgență. Unitățile sanitare cu adresabilitate redusă vor fi regândite pentru a oferi servicii relevante pentru comunitățile locale. Pe termen mediu, Ministerul Sănătății dorește și stimularea asigurărilor private, segment care rămâne slab dezvoltat în România, după cum a declarat ministrul. Măsurile vor fi completate de parteneriate între sistemul public și cel privat, pentru a construi un sistem coerent, fără zone gri.
Cum vrea ministrul Sănătății să vindece „boala” din sănătatea Românească. Rogobete vrea reforme fără cosmetizări: „Doare, deranjează, zguduie obişnuinţe vechi”
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a afirmat vineri, că este nevoie de reformă reală în sistem, iar aceasta se poate face doar pornind de la adevăr, și nu de la o cosmetiare fără substanță. Oficialul de la Sănătate a precizat că nu mai tolerează mediocritatea în funcții-cheie, adăugând că spitalele nu pot funcţiona fără medici, dar nici medicii nu pot lucra într-un sistem care le frânge voinţa. „Nu mai e timp pentru cosmetizări, tăceri comode sau promisiuni care nu schimbă nimic” ”Dacă vrem cu adevărat să schimbăm un sistem care ştim că este greşit, trebuie să începem cu adevărul – clar, direct şi fără menajamente. Nu mai e timp pentru cosmetizări, tăceri comode sau promisiuni care nu schimbă nimic. Avem nevoie de curaj! Reforma doare, deranjează, zguduie obişnuinţe vechi, dar fără ea nu vom mişca nimic”,a scris, vineri, pe Facebook. Ministrul Sănătăţii. „Sunt oameni care rămân în ţară şi în sistem, nu pentru că le e uşor, ci pentru că le pasă” Alexandru Rogobete afirmă că ”sistemul nu înseamnă doar reguli sau structuri abstracte”, ci manageri vizionari, șefi de secție profesioniști și cadre medicale care își fac meseria cu responsabilitate și empatie. ”Sistemul înseamnă oameni — şi din fericire, avem mulţi care fac diferenţa: medici dedicaţi, manageri vizionari, şefi de secţie care au arătat că se poate, chiar şi în condiţii grele. Sunt cadre medicale – şi nu numai – care îşi fac meseria cu responsabilitate şi empatie, chiar dacă au obosit, lipsesc resursele şi adesea nu sunt suficient sprijiniţi. Sunt oameni care rămân în ţară şi în sistem, nu pentru că le e uşor, ci pentru că le pasă. Avem nevoie şi de manageri competenţi, care să înţeleagă că spitalul nu este o funcţie, ci o responsabilitate. Nu mai putem accepta mediocritatea în funcţii-cheie. Excelenţa trebuie sprijinită! Rolul meu este să identific exemplele de bună practică şi să le transform în regulă, nu în excepţie”, a mai transmis Rogobete. „Nu putem construi un sistem sănătos pe compromis, frică şi tăcere” Ministrul Sănătăţii susţine că nu doreşte să-şi apere scaunul, ci să facă schimbări – ”pentru pacienţi, pentru cei care suferă, aşteaptă şi speră.” ”Spitalele nu pot funcţiona fără medici, dar nici medicii nu pot lucra într-un sistem care le frânge voinţa. Niciunul dintre noi — ministru, manager sau profesionist medical — nu trebuie să uite un lucru esenţial: existăm pentru pacient. Nu putem construi un sistem sănătos pe compromis, frică şi tăcere. Îl putem construi doar prin adevăr, acţiune şi voinţa fermă! Adevărul din sistem nu e comod, dar este singura cale spre vindecare”,a mai transmis ministrul Sănătăţii. Ilie Bolojan a criticat risipa din sănătate Reamintim că premierul Ilie Bolojan a afirmat, recent, că a doua direcţie importantă la care guvernanţii lucrează este reducerea risipei din sănătate. Oficialul a precizat că a fost informat de ministrul Sănătăţii şi de preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate că mai este nevoie de 14 miliarde de lei pentru ca anul în domeniul sănătăţii să fie încheiat cu bine. De asemenea, Bolojan a mai afirmat că, de la an la an, cheltuielile de personal sunt extinse, menționând că există decontări fictive sau umflate în unităţile spitaliceşti. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Alexandru Rogobete infirmă lipsa de ser fiziologic în spitale: „Stoc de 5 milioane de flacoane” / Oficialul va trimite Corpul de Control la Brașov Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete: „Au fost eliberate şi peste 100-200 de CONCEDII medicale într-o singură zi, mai mult decât este posibil fizic” Alexandru Rogobete, ANUNȚ crucial prinvind construcția a 14 spitale din PNRR : „În 2022, am găsit trei proiecte pentru centre de arși blocate”
Alexandru Rogobete, în vizită oficială la Târgu Mureș, pe șantierul viitorului Institut de Boli Cardiovasculare
Prin intermediul unei postări publicate duminică pe pagina de Facebook, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că la șantierul viitorului Institut de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant (IUBCVT) din Târgu Mureș, „lucrările avansează într-un ritm susținut”. Potrivit oficialului, este una dintre cele mai importante investiții din domeniul medical din România. Proiectul costă 105 milioane de euro și este finațat prin PNRR, cu bani de la Ministerul Sănătății. La Târgu Mureș este în lucru un nou spital, destinat ratării pacienților cu afecțiuni cardiovasculare grave, atât adulți cât și copii. „Noul Institut al Inimii va avea o structură modernă, cu subsol, demisol și cinci etaje, 85 de saloane, un bloc operator cu patru săli de operație, trei săli de angiografie și două săli de electrofiziologie. (…)Lucrările avansează într-un ritm susținut, iar datorită tehnologiei moderne și a mecanismelor eficiente de implementare, avem încrederea că proiectul va fi finalizat în termen”, a precizat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Cu acest prilej, ministrul a felicitat echipa locală de coordonare a lucrărilor pentru profesionalism și implicare.
Alexandru Rogobete a vizitat șantierul Spitalului Universitar George Emil Palade din Târgu Mureș
Acesta s-a declarat încrezător de proiectele noilor spitale din țară care avansează. „Nu suntem perfecți și mereu este loc de mai bine, dar ceea ce am văzut in aceste zile îmi dă încredere: în România se construiesc spitale moderne, pentru oameni. Există deja multe locuri în care lucrurile funcționează bine, iar sistemul sanitar se transformă concret – prin investiții, muncă și responsabilitate, nu prin promisiuni goale. Încrederea este esențială, dar trebuie susținută de fapte”, se arată în mesajul publicat duminică pe Facebook de ministrul Alexandru Rogobete. Ministrul a mai precizat că Spitalul Universitar „George Emil Palade” din Târgu Mureș este „un proiect vizionar, unic în peisajul medical românesc”. Potrivit ministrului, spitalul este construit de Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” și va fi „prima unitate medicală complet digitalizată și construită de la zero de o instituție academică din România”. „Unitatea medicală este gândită pentru a integra tehnologiile digitale și soluțiile inovatoare care să eficientizeze serviciile și să îmbunătățească experiența pacienților”, a precizat ministrul Alexandru Rogobete. Spitalul Universitar „George Emil Palade” va avea o capacitate de 170 de paturi și opt săli de operație. Bugetul estimat pentru finalizarea proiectului este de 170 milioane lei.
Ministrul Sănătății, mesaj pentru viitorii medici: România are nevoie de voi
Ministrul Sănătății a precizat admiterea la medicină este un moment definitoriu pentru „mii de tineri care au ales să își dedice viața în slujba pacienților”. „Le mulțumesc tuturor celor care au avut curajul să pornească pe acest drum greu, dar profund nobil”, a precizat Alexandru Rogobete, prin intermediul unei postări publicate duminică pe Facebook. Aflat la examenul de admitere în cadrul Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș, alături de rectorul universității prof. dr. Leonard Azamfirei, Alexandru Rogobete a apreciat „determinarea, emoția și seriozitatea” celor care se pregătesc să devină studenți la Medicină. Cu acest prilej, ministrul Sănătății a transmis un mesaj dedicat viitorilor medici: „Ați ales o profesie care vă va transforma nu doar viața, ci și sufletul. Medicina nu înseamnă doar știință și tehnologie. Înseamnă empatie, comunicare, demnitate umană care trebuie respectată și apărată. Dragi viitori medici, nu uitați că oamenii au nevoie de o voce calmă și o mână caldă atunci când sunt în suferință”, a precizat ministrul Sănătății. Alexandru Rogobete le-a mulțumit tinerilor care au ales să construiască „o carieră în slujba vieții”. „România are nevoie de voi”, a conchis Rogobete.