Alexandru Rogobete a anunțat principalele măsuri de reformă în sistemul sanitar
Măsurile au fost prezentate pe Facebook. „Reforma în sănătate nu se face cu lozinci, ci cu reguli clare și curaj de a schimba vechile practici. Ministerul Sănătății a pus în transparență decizională proiectul unei Ordonanțe care aduce măsuri concrete pentru pacienți și pentru cei care conduc unitățile medicale. În ultimele zile, m-am consultat cu profesioniști din sănătate, cu sindicatele, cu asociațiile de pacienți și cu experți din industrie. Toate observațiile și propunerile au fost analizate cu seriozitate, pentru ca textul final să răspundă corect nevoilor reale. Nu este vorba despre austeritate, ci despre eficientizarea resurselor și despre un sistem mai funcțional, mai echitabil și mai transparent”, a scris Alexandru Rogobete. El a prezentat principalele măsuri cuprinse în proiectul de ordonanță „Consorții medicale pentru servicii mai bune – Spitalele vor putea să se asocieze între ele pentru activități medicale comune, cercetare, investiții, dar și achiziții de medicamente și echipamente. Înseamnă resurse folosite mai eficient și servicii mai bune pentru pacienți, fără competiții inutile între spitale. Manageri evaluați pe performanță – Am spus de multe ori că a fi manager într-un spital nu este un bonus, ci o mare responsabilitate. Până acum, criteriile de performanță erau învechite și nu reflectau adevărata eficiență administrativă și managerială. Prin această modificare, introducem criterii clare de management, indicatori de performanță relevanți și o regândire completă a modului în care se organizează concursul. Managerii vor încheia contracte de maximum 4 ani, evaluate anual pe baza acestor indicatori clari. Dacă nu își ating obiectivele, contractele încetează. Șefi de secție cu atribuții clare și responsabilitate Șefii de secție, laborator sau servicii medicale vor avea contracte de administrare cu evaluare anuală. Cabinete de familie mai accesibile și un rol consolidat în sistem – Medicina de familie este stâlpul sistemului de sănătate. Toți pacienții trebuie să poată accesa medicul de familie, iar fără colegii noștri din medicina primară sistemul nu poate funcționa corect. De aceea, este esențial să le întărim rolul și statutul, atât în societate, cât și în sistemul de sănătate. Cabinetele de medicină de familie pot înființa cel mult două puncte secundare de lucru, dacă medicul solicitant asigură un program fracționat de minimum 5 ore pe săptămână, în norma lui de bază sau peste aceasta. În plus, din 2026 finanțarea medicilor de familie se va baza preponderent pe serviciile efectiv acordate pacienților – 80% plată pe serviciu și doar 20% plată per capita. Dezvoltarea ambulatoriului de specialitate Valoarea punctului în ambulatoriu crește la 6,5 lei de la 1 octombrie și la 8 lei de la 1 ianuarie. Investim direct în servicii de diagnostic și tratament mai accesibile, astfel încât problemele medicale să fie rezolvate rapid, fără drumuri inutile la urgență. Card european de sănătate cu valabilitate extinsă – O măsură simplă, dar importantă, care reduce birocrația și oferă siguranță pacienților atunci când au nevoie de îngrijiri medicale în străinătate. Astfel, prelungim valabilitatea cardurilor cu 10 ani de la emitere pentru pensionarii peste 65 de ani, respectiv pentru copii până la îndeplinirea vârstei de 18 ani. Finanțare transparentă și bazată pe performanță pentru spitale – Se introduce o metodologie unitară de alocare a fondurilor, ținând cont de volumul și complexitatea cazurilor, gradul de utilizare a capacității și eficiența spitalului. Spitalele vor fi finanțate corect, pe baza nevoilor reale și a performanței medicale. Metodologia va ține cont de criterii clare și obiective: ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor spitalului; ponderea influențelor financiare în veniturile spitalului provenite din contractul cu casa de asigurări de sănătate; ponderea influențelor financiare în totalul cheltuielilor salariale ale spitalului; indicatori de activitate și performanță medicală, precum volumul și complexitatea serviciilor oferite, gradul de utilizare a capacității spitalului și eficiența utilizării resurselor; raportarea sumelor alocate la disponibilitățile financiare ale Fondului și prioritățile strategice stabilite pentru finanțarea sistemului sanitar. Metodologia include, după caz, mecanisme speciale pentru unitățile care au o activitate complexă sau strategică, precum cele cu programe naționale de sănătate sau cu rol regional/național. Astfel, spitalele cu specific medical complex vor primi fonduri corelate cu gradul de adresabilitate al pacienților și nevoile reale de servicii medicale. Toți indicatorii vor fi stabiliți pe baza datelor raportate lunar sau trimestrial de unitățile sanitare, ceea ce asigură transparență și predictibilitate. Această abordare introduce performanța ca principiu central în finanțarea spitalelor: resursele vor fi alocate nu arbitrar, ci în funcție de activitatea efectivă și eficiența fiecărei unități. Pe lângă aceste criterii, introducem o nouă categorie – spitale strategice. Acestea sunt unități cu activitate complexă sau rol regional/național, inclusiv cu programe naționale de sănătate, care vor beneficia de mecanisme speciale de alocare a fondurilor. Scopul este ca aceste spitale să primească finanțare corelată cu complexitatea activității și nevoile reale ale pacienților, asigurând astfel servicii de calitate pentru cazuri complexe sau critice”, a explicat Rogobete. Ministrul a mai spus că reforma va fi implementată deoareec nu mai poate fi amânată. „Mesajul nostru este ferm: aceste măsuri nu sunt simple articole de lege, ci semne de respect pentru pacienți și pentru medicii care muncesc cu bună credință. Este începutul unei schimbări care nu mai poate fi amânată. Încrederea ne face bine”, a precizat Alexandru Rogobete.
Reforma în sănătate, discutată de ministrul Alexandru Rogobete cu liderii de sindicat
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat ce a discutat cu sindicaliștii. „Astăzi am avut, la Ministerul Sănătății, o întâlnire de lucru cu reprezentanții Federației Sanitas și Federației Solidaritatea Sanitară. A fost un dialog necesar și constructiv, pentru că sistemul de sănătate nu poate progresa fără responsabilitate, transparență și sprijin real pentru pacienți și pentru personalul medical. Am discutat aplicarea noilor măsuri prin care managerii de spital vor avea contracte de management bazate pe indicatori de performanță clari, iar modul de organizare a concursurilor va fi regândit pentru mai multă corectitudine și profesionalism. De asemenea, șefii de secție, de laborator sau de servicii medicale vor semna contracte de administrare cu criterii de performanță evaluate anual. Această schimbare pune accent pe responsabilizarea celor aflați în poziții de conducere și pe calitatea actului medical oferit pacienților”, a transmis Alexandru Rogobete. Ministrul Sănătății le-a propus sindicaliștilor să facă parte din grupurile de lucru care vor construi noile pachete de măsuri. „Le-am propus reprezentanților sindicatelor să facă parte din grupurile de lucru care vor construi noile pachete de măsuri. Experiența lor practică este vitală pentru decizii corecte și echilibrate. Reforma în sănătate nu este doar o chestiune administrativă. Este o datorie morală față de pacienți și față de profesioniștii care susțin zi de zi spitalele din România. Prin măsuri clare, prin responsabilizare și printr-un dialog constant, putem reda încrederea oamenilor în sistemul sanitar”, a precizat ministrul Sănătății.
Ministerul Sănătății va înființa și acredita un atestat pentru fizioterapia musculoscheletală
Alexandru Rogobete a anunțat că a avut marți prima întâlnire cu Ortopedic Manual Therapy România (OMTRO), grup de specialitate afiliat la IFOMPT, dedicat fizioterapiei manuale și musculoscheletale. „Un adevăr simplu: pacienții din România merită să fie tratați la același standard ca oriunde în Europa. Lipsa recunoașterii oficiale a acestei specializări înseamnă resurse irosite și șanse pierdute pentru recuperare rapidă și de calitate. De aceea, am decis ca Ministerul Sănătății să înființeze și să acrediteze un atestat oficial pentru fizioterapia musculoscheletală, recunoscut la nivel național”, a scris pe Facebook ministrul Sănătății. El spune că fizioterapia musculoscheletală recunoscută oficial va aduce îngrijire mai bună pentru pacienți, costuri reduse pentru sistemul sanitar și alinierea la standardele internaționale ale profesiei. „Am spus ferm și repet: sunt pentru ridicarea standardelor medicale la nivel de excelență. Este singura cale prin care putem construi un sistem corect și performant, în care pacientul să fie cu adevărat în centru. Suntem parteneri în acest demers și cred cu tărie că prin muncă susținută putem aduce schimbări reale și durabile”, a adăugat Rogobete.
Ministrul Sănătății nu vrea ca România să mai aștepte 35 de ani: Dezvoltăm ambulatoriile de specialitate, 120 de milioane din fonduri europene
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, anunță o dezvoltare a ambulatoriilor de specialitate și investiții masive pentru ca pacienții să ajungă mai repede la diagnostic și tratament, aproape de casă și fără internări inutile. Ministrul Sănătății precizează că vor fi alocate 120 de milioane de euro din fonduri europene pentru ambulatoriile de specialitate, prin Programul Operațional Sănătate. „Nu mai așteptăm alți 35 de ani – dezvoltăm acum ambulatoriile de specialitate pentru ca pacienții să aibă acces rapid la diagnostic și tratament, fără internări inutile. 120 de milioane de euro din fonduri europene pentru ambulatoriile de specialitate, prin Programul Operațional Sănătate. În România, prea mulți pacienți au simțit povara drumurilor lungi, a internărilor inutile și a așteptărilor obositoare pentru o simplă consultație. Schimbăm această realitate. Dezvoltăm ambulatoriile de specialitate și investim masiv pentru ca pacienții să ajungă mai repede la diagnostic și tratament, aproape de casă și fără internări inutile. Reformele legislative în curs aduc beneficii concrete pentru pacienți: Program extins până la ora 20:00 în ambulatoriile spitalelor publice. Flexibilitate mai mare pentru manageri și șefii de secție în organizarea activității medicale. Creșterea finanțării: de la 5 lei/punct la 6,5 lei, iar din 2026 – 8 lei. Eliminarea biletului de trimitere pentru pacienții cronici din programele naționale – indiferent dacă sunt sau nu asigurați”, a scris Alexandru Rogobete pe pagina sa de Facebook. „Prin PNRR am modernizat deja 69 de ambulatorii” Totodată, ministrul Sănătății mai precizează, că, prin PNRR, au fost modernizate deja 69 de ambulatorii. Alexandru Rogobete menționează și până la ce dată pot fi depuse proiectele pe platforma MySMIS2021 (gestionată de MIPE). „Pe partea de investiții, prin PNRR am modernizat deja 69 de ambulatorii, cu un buget de peste 1 miliard de lei. Dar mergem mai departe: un nou proiect de 120 milioane euro, finanțare europeană nerambursabilă, va aduce extinderi, modernizări, construcții noi și dotări cu echipamente moderne în toată țara. Proiectele pot fi depuse până la 16 octombrie 2025, ora 17:00, pe platforma MySMIS2021 (gestionată de MIPE). Pacienții nu sunt singuri – eu și echipa de la Ministerul Sănătății suntem alături de ei. Știu că unele măsuri deranjează în sistem – dar ele aduc un câștig real pentru pacienți. Iar pentru mine acesta este singurul obiectiv: un sistem care să răspundă nevoilor oamenilor, nu obișnuințelor birocratice”, a mai scris ministrul Sănătății. RECOMANDAREA AUTORULUI: POVESTEA lui Vasile Frumuzache, românul care a șocat Italia cu crimele sale Întâlnirea Trump-Putin, prima reacție de la București. Oana Țoiu: „România este şi va continua să fie parte activă a acestui efort comun pentru PACE” Austeritate doar în România? Dragoș Pîslaru a cheltuit mii de euro din banii statului pentru a se caza la Bruxelles, deși are o casă acolo Ce s-a întâmplat cu fosta JURNALISTĂ care s-a aruncat de la etaj cu copilul în brațe. Decizie neașteptată a judecătorilor Experții Atlantic Council, după întâlnirea Trump-Putin din Alaska: „Liderul de la Kremlin se întoarce la Moscova cu ZÂMBETUL pe buze”
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete: Pentru prima dată în ultimii 35 de ani, în România se construiesc spitale noi. Unde sunt șantiere deschise
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a anunțat joi seară, la B1 TV, că în acest moment există 15 spitale noi sau clădiri de spitale aflate în construcţie, dintre care 12 se află în termenul din PNRR. De asemenea, în urma unei discuţii cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, au fost găsite resurse de finanţare pentru continuarea tuturor proiectelor aprobate în PNRR. „Vă rog, nu uitaţi că este pentru prima dată în ultimele trei decenii când în România se construiesc spitale noi. Este o realitate, nu este teza mea. Pentru prima dată în ultimii 35 de ani, în România se construiesc spitale noi. Da, normal, ne lăudăm cu asta pentru că este o mare realizare (…) Le veţi vedea. De exemplu, anul acesta veţi vedea Cluj, Bistriţa, Centrul de Arşi de la Timişoara, primele spitale noi construite în ultimii 35 de ani”, a declarat Alexandru Rogobete. Ministrul Sănătăţii a precizat că, iniţial, în PNRR erau cuprinse 24 de noi spitale sau construcţii. „În Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, indicatorul Comisiei Europene era de a construi minim 19 unităţi sanitare sau corpuri noi de clădiri în cadrul spitalelor existente. Noi am aprobat spre finanţare 24 de astfel de obiective, pentru că ne-am aşteptat la acea perioadă ca o parte din ele să se blocheze din N motive. Am pus mai multe, ţinând cont de legislaţia achiziţiilor publice, ţinând cont de blocajele birocratice, de cele mai multe ori, ţinând cont de faptul că responsabil pentru construcţia acestor spitale nu este Ministerul Sănătăţii, este autoritatea locală care a semnat contractul de finanţare”, a mai spus Rogobete. În acest moment, sunt 15 şantiere în lucru, dintre care 12 sunt în termenul din PNRR. „În momentul de faţă sunt 15 şantiere, nu 12. N-am spus 12 niciodată. Sunt 15 şantiere aflate în construcţie, din care 12 se află în termenul din PNRR, adică au contractul de execuţie semnat până în iulie 2026. Celelalte trei au termenul de execuţie depăşit de termenul din PNRR”, a precizat ministrul Sănătăţii. Alexandru Rogobete a dezvăluit că au fost găsite surse de finanţare pentru toate proiectele aprobate în PNRR. „Ieri am avut o întâlnire bună, foarte constructivă, spun eu, cu ministrul Fondurilor Europene, căruia îi mulţumesc pentru colaborarea excelentă pe care o avem în ultima perioadă, de când am preluat portofoliile, şi am găsit soluţii pentru continuarea tuturor proiectelor aprobate în PNRR. Este o informaţie extraordinar de importantă, pentru că, până la urmă, sigur, este important să discutăm şi tehnic, şi să evaluăm progresul PNRR, dar eu cred că pentru oameni şi pentru pacienţi, şi pentru întreg sistemul, mai important decât orice este faptul că am găsit resurse financiare pentru continuarea tuturor proiectelor aprobate iniţial în PNRR”, a mai transmis ministrul Sănătăţii. Potrivit ministrului, parte din proiecte vor fi finanţate 100% prin PNRR, altele cu bani din Programul Operaţional Sănătate. „Nu discutăm despre niciun împrumut suplimentar, urmând ca diferenţa de la 19 până la 24 să fie finanţate din Programul Naţional pentru Investiţii în Infrastructura de Sănătate (…) Dar, una peste alta, discutăm despre continuarea unor proiecte. Mă bucur că am reuşit să găsim soluţii pentru acoperirea acestor costuri şi continuăm, până la urmă, proiectele care vor aduce pentru prima dată în ultimii 35 de ani pentru construcţia de spitale noi”, a adăugat Alexandru Rogobete. FOTO – Facebook
Pacienții cronici vor avea acces la serviciile medicale fără bilet de trimitere la specialist, în anumite cazuri. Precizările ministrului Sănătății
Ministrul Sǎnǎtǎții, Alexandru Rogobete, a anunțat miercuri, pe Facebook, că pacienții cronici vor avea acces mai simplu la serviciile medicale. Adică vor putea merge fără bilet de trimitere la specialist, în anumite cazuri. „Debirocratizarea și facilitarea accesului pacienților la servicii medicale esențiale reprezintă o prioritate clară pentru noi. Ne-am angajat în fața oamenilor că vom reduce barierele inutile din sistem și că vom construi un traseu medical mai simplu, mai rapid și mai corect pentru pacienți. Venim cu un pas concret în această direcție. Împreună cu președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, domnul dr. Horațiu Moldovan, am semnat un ordin comun care elimină obligativitatea biletului de trimitere pentru pacienții cu afecțiuni cronice care sunt înrolați în anumite programe naționale de sănătate. Este o măsură care va reduce timpii de așteptare, va simplifica accesul la tratamente și va ajuta pacienții să beneficieze mai repede de îngrijirile de care au nevoie”, a transmis ministrul Sǎnǎtǎții. Mai exact, pacienții se pot prezenta direct la medicul de specialitate din ambulatoriu, fără trimitere de la medicul de familie, însă doar în următoarele situații: Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice – la medicii de specialitate desemnați în programul național pentru prescrierea tratamentelor și materialelor sanitare specifice. Hemofilie și talasemie – la medicul hematolog desemnat pentru prescrierea tratamentelor în cadrul programului național. Boli rare – la specialiștii din diverse domenii (alergologie, cardiologie, endocrinologie, gastroenterologie, neurologie, oncologie, pneumologie și altele) pentru prescrierea tratamentelor dedicate acestor patologii rare. Tuberculoză – la medicul pneumolog pentru pacienții înrolați în Programul național de control al tuberculozei. HIV/SIDA – la medicul infecționist pentru pacienții înrolați în Programul național de prevenire și control al infecției HIV/SIDA. Sănătatea femeii și copilului – la medicii de specialitate în obstetrică-ginecologie și genetică medicală, pentru diagnostic pre- și postnatal, dar și pentru prevenirea sindromului de izoimunizare Rh. „Este vorba despre pacienți care oricum au nevoie de îngrijire constantă, iar această modificare elimină un pas birocratic inutil, care nu aducea niciun beneficiu real în traseul pacientului. Simplificăm procedurile pentru cei care au nevoie de continuitate în tratament”, a mai precizat Alexandru Rogobete. FOTO – Alexandru Dobre / Mediafax Foto
Alexandru Rogobete: Vom introduce indicatori de performanță și pentru șefii de secție
Pe fondul scandalului legat de neregulile din Centrul de arşi al Spitalului Floreasca, unde au fost oprite internările după descoperirea a fost confirmată prezenţa Candida auris, Rogobete a transmis: „Să fii manager într-un spital public nu este un privilegiu. Este o responsabilitate. Și una uriașă. În România, avem manageri care au demonstrat că se poate construi, că se poate reforma și că se poate performa în sistemul sanitar. Jos pălăria în fața lor! Dar, din păcate, există și unități sanitare în care managementul lipsește cu desăvârșire”. „Vreau să vorbim deschis și despre șefii de secție. Pentru că și ei sunt, practic, mici manageri în spitale – coordonează echipe medicale, decid traseul pacientului, influențează direct calitatea actului medical. Astăzi, nu există o evaluare clară a performanței lor. Asta trebuie să se schimbe rapid”, a precizat ministrul, pe Facebook. El a adăugat că „vom introduce indicatori de performanță nu doar pentru managerii de spital, ci și pentru șefii de secție”. „Vor exista criterii clare, obiective și evaluabile. Pentru că fiecare lider medical trebuie să își asume responsabilitatea pentru echipa pe care o conduce și pentru rezultatele pe care le livrează”, a subliniat el. „Reforma din sănătate nu înseamnă doar clădiri noi și echipamente. Înseamnă și o schimbare de atitudine și de responsabilitate în fiecare nivel de conducere”, conchide Rogobete.
Alexandru Rogobete vrea CRITERII de performanță pentru șefii de secție: Și ei sunt, practic, mici manageri în spitale
După managerii de spitale, și șefii de secție vor fi evaluați pe baza unor criterii clare de performanță, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. „Să fii manager într-un spital public nu este un privilegiu. Este o responsabilitate. Și una uriașă”, a subliniat ministrul. „În România, avem manageri care au demonstrat că se poate construi, că se poate reforma și că se poate performa în sistemul sanitar. Jos pălăria în fața lor! Dar, din păcate, există și unități sanitare în care managementul lipsește cu desăvârșire”, a adăugat ministrul. Oficialul spune că schimbarea trebuie să ajungă și la nivelul secțiilor, unde aceștia au un rol-cheie în organizarea actului medical. „Vreau să vorbim deschis și despre șefii de secție. Pentru că și ei sunt, practic, mici manageri în spitale – coordonează echipe medicale, decid traseul pacientului, influențează direct calitatea actului medical”, a explicat Rogobete. Rogobete: „Fiecare lider medical trebuie să își asume responsabilitatea pentru rezultatele pe care le livrează” Planul minitrului este să introducă indicatori de performanță nu doar pentru managerii de spital, ci și pentru șefii de secție. „Astăzi, nu există o evaluare clară a performanței lor. Asta trebuie să se schimbe rapid. Vom introduce indicatori de performanță nu doar pentru managerii de spital, ci și pentru șefii de secție. Vor exista criterii clare, obiective și evaluabile. Pentru că fiecare lider medical trebuie să își asume responsabilitatea pentru echipa pe care o conduce și pentru rezultatele pe care le livrează”. „Reforma din sănătate nu înseamnă doar clădiri noi și echipamente. Înseamnă și o schimbare de atitudine și de responsabilitate la fiecare nivel de conducere”, a punctat Rogobete. Foto: gov.ro AUTORUL RECOMANDĂ:
Carantină la Centrul de Arși de la Spitalul de Urgență Floreasca: internările sunt suspendate temporar, din cauza unei ciuperci foarte periculoase
Centrul pentru Arși din cadrul Spitalului Clinic de Urgență Floreasca este în carantină, după ce a fost descoperită o ciupercă foarte periculoasă – candida auris. Ciuperca a fost descoperită în urma unui control sanitar efectuat de Corpul de Control al ministrului Sănătății și de Inspecția Sanitară de Stat. Agentul patogen a mai fost descoperit de către medicii din Belgia la o pacientă transferată de la Floreasca acum o săptămână. Înainte de transferul în Belgia, pacienta fusese internată la Floreasca timp de 53 de zile, începând cu 1 iunie. MInisterul Sănătății a decis suspendarea temporară a internărilor Potrivit ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, a fost formată o comisie care să reanalizeze ordinul de funcționare a Centrului de Arși, singurul din țara noastră neconform cu standardele în vigoare. Ministrul Sănătății a decis suspendarea temporară a internărilor în Centrul de Arși, restricționarea accesului vizitelor, intensificarea procedurilor de dezinfecție și decontaminare, în acord cu standardele internaționale în vigoare, reinstruirea completă a personalului (de la măsurile de igienă a mâinilor până la utilizarea echipamentului individual de protecție și gestionarea instrumentarului medical), aplicarea schemelor complete și conform cu protocoalele medicale în vigoare antifungice și antibiotice, de asemenea, înlocuirea filtrelor de apă. La 10 ani de la Colectiv, Centrul de Arși de la Floreasca este unul dintre puținele centre din țară care pot trata mari arși Pe lângă Centrul de Arși de la Floreasca, România mai are unul la Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni (București), Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara, unul în Iași și altul în Cluj-Napoca. Centrul de la Bagdasar-Arseni are o secție de chirurgie plastic și microchirurgie reconstructive, dar nu este complet dedicate marilor arși. Centrul de la Timișoara are secție de chirurgie plastic. Are și paturi de mari arși, dar încă nu sunt la standard internaționale. La fel se întâmplă și la Iași, unde capacitatea și echipamentele sunt sub nivelul cerințelor pentru marii arși. Există și în centrul de la Cluj o secție de chirurgie plastic și tratement pentru arși și proiecte în derulare pentru modernizare. România nu are suficiente centre funcționale și complet echipate pentru marii arși, iar, din această cauză, pacienții trebuie transferați în spitale din Franța, Germania, Belgia. La 10 ani de la tragedia de la Colectiv, dotările, personalul specializat și camerele de izolare pentru marii arși sunt, în România, puține și dispersate. Centrul de la Floreasca este unul dintre puținele centre din țară, care pot trata mari arși.
Ministrul Sănătății îi solicită demisia șefului Centrului de Arși Grav de la Spitalul Floreasca, după descoperirea focarului de Candida auris
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, îi cere demisia șefului Centrului de Arși Grav de la Spitalul Floreasca din Capitală, Tiberiu Paul Neagu, acuzându-l de „iresponsabilitate crasă, nepăsare, aroganță și indolență”. „Șeful Centrului de Arși Grav de la Spitalul Floreasca dă dovadă de iresponsabilitate crasă și nepăsare. Aroganța și indolența sunt incompatibile cu demnitatea profesională, indiferent de titlul universitar. La aproape o săptămână de la debutul unei crize grave în urma cazului cutremurător al Laviniei și Alinei, șeful de secție se află încă în concediu, pe care și l-a prelungit chiar. Fără nici o declarație sau poziție publică (sau privată), fără explicații, fără empatie, nu numai față de pacienți ci inclusiv față de întreaga echipă medicală. Nu mai este loc de sugestii sau de politețuri din partea mea: cer public și imperativ demisia imediată a acestui șef de secție! Nu mai are ce căuta în fruntea unei structuri medicale atât de sensibile! A fost nevoie de mobilizare socială, de articole de presă, de strigăte după ajutor pentru ca o pacientă să își găsească tratamentul în afara țării. A fost nevoie de intervenția Inspecției Sanitare de Stat pentru ca pacienții din centru să fie testați pentru Candida Auris. Răspunsul șefului de secție la toate aceste probleme este nul, inexistent. Mă simt nevoit să cer scuze public pacienților și familiilor lor pentru comportamentul inacceptabil al unui cadru medical. Considerați că răbdarea mea față de nepăsare a ajuns la limită! În semn de respect față de medicii care își fac datoria și față de pacienții și aparținătorii care poate trec prin situații similare, am început să lucrăm un set de modificări legislative care implică sancțiuni dure pentru cei care tratează astfel de situații cu neprofesionalism, nepăsare sau indolență”, a transmis ministrul Sănătății, prin intermediul unui comunicat postat pe Facebook. Este focar de Candida auris la Spitalul de Urgență Floreasca din București, fiind vorba de o infecție fungică extrem de periculoasă, rezistentă la tratamente obișnuite. Pe lângă o pacientă transferată deja în Belgia, unde infecția a fost depistată în plăgile deschise, alte trei cazuri au fost confirmate în spitalul din Capitală. În acest context, Centrul de Mari Arși al spitalului a intrat deja în carantină și nu mai primește, deocamdată, internări, notează Antena 3. Potrivit sursei citate, în acest moment, sunt zece pacienți internați în centrul de arși de la Floreasca, dintre care doi sunt deja confirmați cu Candida auris. FOTO – ANDREEA ALEXANDRU /MEDIAFAX FOTO