Etichetă: ALEXANDRU ROGOBETE

Alexandru Rogobete despre introducerea vaccinării anti-HPV în farmacii: Este posibil și îmi doresc să-l extindem”. Ce declară despre vaccinarea împotriva rujeolei

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vorbit sâmbătă dimineața la emisiunea Insider Politic despre situația vaccinărilor în România și efectele măsurilor adoptate pentru protejarea copiilor. Ministrul a făcut câteva precizări asupra problemelor legate de cazurile de rujeolă, dar și asupra progreselor înregistrate în privința vaccinării anti-HPV. Alexandru Rogobete a declarat că România se confruntă cu cifre alarmante la nivel european în ceea ce privește rujeola. „Suntem pe primul loc în Europa la numărul de copii morți de rujeolă, copii nevaccinați, și pe ultimul loc în Europa la numărul de vaccinări pentru rujeolă. Începem să fim pe un trend ascendent și încep lucrurile să arate mai bine la vaccinarea anti-HPV. Apropo de asta, se vede efectul măsurilor luate anul trecut în primăvară.”, a spus Rogobete. Un subiect important din cadrul intervenției sale a fost vaccinarea anti-HPV. Ministrul a explicat că modificarea vârstei de gratuitate pentru vaccinul anti-HPV a început să dea rezultate la nivel de țară. „Și vă reamintesc că anul trecut în primăvară am crescut vârsta de gratuitate pentru vaccinarea anti-HPV la 26 de ani, atât pentru fete cât și pentru băieți. Și iată că deja începe să se vadă un trend destul de ascendent, destul de bine conturat pentru vaccinarea anti-HPV.”, a spus acesta. Ministrul a mai menționat și alte măsuri aflate în implementare și în discuție în cadrul Ministerului Sănătății. „Urmează încă două măsuri pe care le susținem. Una este deja în implementare. A fost aprobată undeva la finalul lunii ianuarie, și anume vaccinarea în farmacii pentru vaccinul antigripal. Și acum suntem în discuții. Îmi doresc să extindem acest mecanism, care nu se întâmplă doar în România. În multe țări europene se practică. Să extindem vaccinarea în farmacii și pentru HPV, și mă rog, pentru cele care se pretează.”, a spus Rogobete. Făcând referire la cele declarate, Alexandru Rogobete a afirmat că nu toate vaccinurile pot fi administrate în farmacii, din motive de siguranță pentru pacienți. „Nu poți face vaccinarea în farmacii pentru orice tip de vaccin, pentru că unele au poate o reacție care trebuie puțin monitorizată, au un regim mai special de vaccinare, de păstrare a vaccinului și așa mai departe. Dar pentru HPV este posibil și îmi doresc să-l extindem. Pentru că e nevoie să recuperăm această întârziere de vaccinare, care din păcate face victime.”, a spus Rogobete. În privința părinților care sunt sceptici legat de vaccinarea propriilor copii, Rogobete a sugerat ca aceștia să „consulte doar zonele validate din punct de vedere medical, să se consulte cu medicii, să nu ia de bun ce văd pe TikTok sau pe rețelele de socializare, pentru că sfatul medical, și am spus asta de foarte multe ori și mă repet, chiar dacă nu toată lumea este de acord cu mine, din punctul meu de vedere, sfaturi medicale pot da doar medici. Sigur, politicieni, influencer, media, social media și așa mai departe, noi avem responsabilitatea de a promova ceea ce spun profesioniștii în sănătate. Dar totuși când vine un politician și nu recomandă vaccinarea și cineva l-ascultă, mi se pare un pic cam mult și cam forțat.”

Ministrul Sănătății despre medicii care lucrează la stat și la privat: Sunt împotriva celor care pleacă din timpul programului de lucru de la public ca să profeseze în privat

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, că nu susține ideea ca medicii să fie obligați să aleagă între sistemul public și cel privat. Ministrul a criticat cazurile în care medicii care lucrează în sistemul românesc pleacă din timpul programului de la stat pentru a lucra în privat. „Sunt împotriva gândirii ca medicul să aleagă între public și privat, ori la public, ori la privat. Am fost împotrivă dintotdeauna și nu susțin această gândire. Medicina are particularitățile ei, este o profesie reglementată. Nu consider că este firesc acest lucru.”, a declarat Rogobete. În același timp, ministrul a declarat în cadrul intervenției că există o problemă serioasă în sistem, legată de respectarea programului în spitalele publice. „Sunt total împotriva celor care pleacă din timpul programului de lucru de la public ca să profeseze în privat. Sunt atât de împotriva lor încât o să apară modificări legislative importante prin care vom crește instrumentele administrative pentru managerul unității sanitare astfel încât să le poată desface contractul de muncă.”, a spus Rogobete. Acesta a precizat că aceste situații nu sunt doar imorale, ci și ilegale. „Nu că este imoral, că nu este deontologic, dar este ilegal. Și nu vreau să generalizăm. Există medici excepționali, personal medical, asistente, farmaciști excepționali în sistemul de sănătate care își fac treaba, care stau peste program, care fac mai multe gărzi decât prevede normativul, care sunt oameni de bună credință și care, din păcate, munca lor este umbrită de aceste excepții.”, a spus acesta. Respectul față de pacienți și față de sistemul medical trebuie să fie prioritar, a mai declarat ministrul Alexandru Rogobete. „Pacienții au nevoie de demnitate, au nevoie de respect. Personalul medical are nevoie de respect pentru profesii și pentru ceea ce face.”, a punctat acesta. „Sunt de partea cadrelor medicale și de partea personalului medical, dar niciodată nu voi acoperi asemenea comportamente și niciodată nu voi fi de partea celor care fentează sistemul doar pentru că ei cred că au doar drepturi, nu și obligații.”, a precizat ministrul.

Spitalele regionale din Craiova și Iași, pe drumul spre finalizare în 2028. Alexandru Rogobete: La Cluj, din păcate, suntem în continuare în contestaţie…

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat la emisiunea Insider Politic că spitalele regionale din Craiova și Iași respectă calendarul stabilit și ar putea fi gata la finalul anului 2028. În schimb, Rogobete a anunțat că proiectul de la Cluj va fi întârziat, fiindcă licitația nu este încă finalizată din cauza contestațiilor aflate pe rolul instanței. Acesta susține că în România există în prezent un număr mare de investiții în infrastructura medicală, multe dintre ele realizate cu fonduri europene. El crede că deschiderea recentă a unui nou corp de spital la Bistrița va schimba percepția publică despre lipsa construcțiilor din sistemul sanitar. „În momentul de faţă în România sunt 22 de şantiere în construcţie. Sunt 8 din PNRR. Mă rog, 7 – unul s-a dat în folosinţă în decembrie. Cel de la Bistriţa, primul corp nou de clădire pentru un spital judeţean, construit după Revoluţie. Deci narativul că România nu construieşte spitale noi a dispărut din decembrie. N-am mai auzit niciunde că nu se construiesc spitale în România. Sunt încă şapte care au rămas cu finanţare din PNRR şi care vor fi date în folosinţă până în august anul acesta. De exemplu, Centrul de politraumă la Sibiu, Centrul de politraumă la Craiova, Spitalul de pneumoftizologie din Bucureşti (Marius Nasta), care e destul de mare. Şi lista poate continua. Alte nouă au fost mutate din PNRR în Programul Operaţional Sănătate. Şi cele trei spitale, mult discutatele spitalele regionale”, a spus ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, la emisiunea Insider Politic. Rogobete a explicat, de altfel, diferențele de ritm dintre șantiere prin modul în care au decurs licitațiile și prin contestații. La Craiova, lucrările avansează rapid, în timp ce la Iași au existat întârzieri, dar proiectul se menține aproape de grafic. „Diferenţa este dată de două aspecte, două nuanţe. Prima din ele este licitaţia publică. La Craiova nu au existat contestaţii. Acolo s-a finalizat licitaţia, nu s-a contestat. E o asociere de constructori români, da. Cei mai mari constructori români s-au asociat şi fac o treabă excelentă. Drept dovadă că la Craiova au depăşit etajul 1, acum lucrează la etajul 2. Lucrurile avansează. Este un oraş acolo. Am fost, l-am vizitat în iarnă, o să merg în curând pentru o vizită de monitorizare, dar din fotografii şi din raportările pe care le primesc lunar, lucrurile arată bine. La Iaşi, problema a fost dată de contestaţie, s-a ajuns până la Înalta Curte. Într-un final s-au terminat contestaţii, am semnat contractul undeva în noiembrie anul trecut. Acum, organizarea unui astfel de şantier atât de mare, pentru că vorbim de o suprafaţă mare de construcţie, durează undeva între 3 şi 4 luni de zile. Deci cumva ei sunt în grafic, aş putea spune, cu o mică întârziere de o lună, dată şi de condiţiile meteo pe care nu le-am anticipat şi care nu au mai fost de mult timp cele din ianuarie-februarie. Dar au început să lucreze, ceea ce este bine. Se toarnă pilonii de susţinere, mă rog, e o muncă care nu se vede neapărat, dar care există şi fără de care nu se poate continua”, a explicat ministrul Sănătăţii. Pentru proiectul de la Cluj, autoritățile așteaptă o decizie finală a instanței. În cazul spitalelor regionale din Craiova și Iași, el a spus că proiectele ar trebui să devină funcţionale la finalul anului 2028. „La Cluj, din păcate, suntem în continuare în contestaţie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Din estimările pe care le avem, undeva în luna aprilie ar trebui să avem rezultatul şi să semnăm contractul. Ce este, în schimb, important de menţionat? Că atunci când s-a făcut graficul de lucrări, s-a ţinut cont şi de o eventuală contestaţie care poate dura un an de zile, ceea ce nu le scoate din termen. Ele sunt încă în termenul de finanţare din programul Operaţional Sănătate Banii Europene Rambursabili, program care se finalizează în 2030. La Craiova, graficul de execuţie îi dă termen finalul anului 2028. La Iaşi, se păstrează acelaşi termen de 2028, chiar dacă a existat această întârziere”, a spus Alexandru Rogobete. În perioada următoare vor începe procedurile pentru achiziția echipamentelor medicale. Planul autorităților prevede corelarea livrării aparaturii cu stadiul construcției, astfel încât spitalele să fie pregătite pentru funcționare după finalizare. „La Craiova va începe în această vară licitaţia pentru echipamente. Licitaţia se va derula pe măsură ce are loc construcţia, astfel încât la un moment dat să se suprapună, când construcţia este aproape finalizată, să poată fi livrate şi echipamentele. La fel este gândit şi la Iaşi, şi la Cluj”, a anunțat ministrul.

Ministrul Sănătății propune un master profesional pentru absolvenții de Medicină care nu intră la rezidențiat

„Noi producem undeva la câteva mii, 3-4.000 de absolvenți de medicină cu diploma de licență pe care scrie medic-doctor, dar care nu au ce să facă cu ea”, a spus Rogobete, la Prima TV. Ministerul analizează introducerea unui master profesionat Ministrul a explicat că soluția ar fi introducerea unui master profesional: „Și de aici a venit ideea de, spun cu ghilimele, stagiatură, pentru că ea poate fi asemănată, nu va fi la fel, și anume înființarea unui master profesional, de doi sau trei ani de zile, prin care absolvenții care nu intră în examenul de rezidențiat, deci practic nu merg pe parcursul rezidențiat, medic specializat, medic primar, să poată avea șansa totuși de a lucra în sistem printr-un masterat profesional. Acest masterat profesional îi conferă la final titlul de medic generalist”. Potrivit ministrului, programul ar putea fi implementat începând de anul viitor, cu sprijinul universităților de medicină. „Mă bucur că aici toate cele șase universități au zis da și vom încerca ca de anul viitor să punem în practică un astfel de program”, a spus Rogobete. Noua categorie: medic generalist cu drept de practică limitat El a arătat că programul ar urma să fie unul practic, similar rezidențiatului, și ar include stagii în mai multe specialități. „Practic, studentul, absolventul, intră în acest masterat profesional, care nu este unul teoretic, este unul practic, la fel ca rezidențiatul. Merge în anumite specialități, stagii de pregătire, medicină de urgență, medicină de familie, ATI, medicină internă. Dau câteva exemple acum. După cei doi sau trei ani de studii de masterat primește diploma de medic generalist cu drept de liberă practică bine definit”, a precizat Rogobete. Ministrul a precizat că medicii formați astfel vor avea atribuții limitate, distincte de cele ale medicilor specialiști: „trebuie să existe o diferență între medicul rezident, medicul specialist și medicul generalist. Deci el va avea o practică limitată”. Ulterior, aceștia se vor putea orienta către anumite specialități deficitare. El a subliniat importanța valorificării acestei resurse umane în sistemul sanitar. „Este o resursă umană importantă pe care noi nu o introducem în sistem. Avem deficit important de resursă umană și eu cred că e important să dăm șansa acestor oameni, acestor colegi până la urmă, să-și practice profesia”, a mai spus ministrul Sănătății.

Rogobete spune că vaccinarea anti-HPV crește, dar România rămâne sub media UE

„De anul trecut, au intrat în vigoare reglementări care au schimbat accesul la vaccinarea împotriva HPV, principala cauză a cancerului de col uterin, prin extinderea compensării integrale pentru fete și băieți între 11 și 26 de ani și introducerea compensării de 50% pentru femeile cu vârste între 27 și 45 de ani”, a scris Alexandru Rogobete într-o postare pe Facebook, după participarea la evenimentul „Advancing Prevention and Awareness in Women’s Cancers in Romania”. Ministrul a arătat că efectele măsurii „încep să se vadă”, fiind înregistrată o creștere a numărului de persoane vaccinate. „Rămânem însă sub media europeană, ceea ce arată că accesul trebuie dublat prin informare și încredere”, a subliniat Rogobete. Strategie națională de screening „Pentru prima dată în România, construim strategia națională de screening și prevenție, un cadru care aduce programele împreună, bazate pe date reale, nu pe estimări, cu rezultate care pot fi urmărite. Pentru cancerul de col uterin și cancerul de sân, dezvoltarea programelor de screening este deja în curs, în paralel cu finalizarea strategiei”, a adăugat ministrul. Acesta a precizat că în ultimii doi ani au fost realizate investiții în infrastructura necesară, inclusiv achiziția a 124 de mamografe la nivel național și reabilitarea și dotarea a peste 56 de spitale pentru investigații de citologie. „Baza există. De aici începe diferența: felul în care aceste servicii ajung, în mod constant, la oameni. Pentru că prevenția începe să conteze atunci când pacientul ajunge la timp”, a mai transmis ministrul.

Alexandru Rogobete la Gala Colegiului Medicilor: Este un moment important pentru sănătatea românească. Astăzi medicina în România nu se mai face cu mâinile goale

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat joi, în cadrul Galei Colegiului Medicilor, că sistemul medical din România intră într-o etapă de schimbare, în care investițiile și modernizarea devin tot mai vizibile. Rogobete a declarat că doar după mulți ani apar proiecte importante care vizează construirea de spitale noi și refacerea unor unități medicale care sunt în condiții grave. Acesta a explicat că, în prezent, discuțiile nu se mai axează pe problemele sistemului, dar subiectele abordate includ și dezbateri despre progresele realizate. Potrivit ministrului, aparatura medicală modernă și accesul la tratamente comparabile cu cele din alte țări arată o evoluție majoră a domeniului. „Este un moment important pentru sănătatea românească, pentru că sănătatea din România astăzi este în transformare. Nu suntem perfecţi. Şi întotdeauna este loc de mai bine, dar discutăm pentru prima dată, în ultimii 36 de ani, de spitale noi, de multe spitale care s-au reabilitat. Discutăm despre dotări şi despre echipamente de ultimă generaţie, discutăm despre medicamente asemănătoare şi egale cu cele folosite în toată lumea”, a afirmat ministrul Sănătăţii, joi seară, la Gala Colegiului Medicilor din România. Alexandru Rogobete a mai spus că medicina din România începe să se desprindă de practicile improvizate din trecut și se bazează din ce în ce mai mult pe tehnologie și infrastructură adecvată. „Astăzi medicina în România nu se mai face cu mâinile goale. Astăzi, în multe locuri, medicina nu se mai face improvizat. Şi da, este important să urmărim în dinamică cum a evoluat sistemul de sănătate, este important să ne uităm în jurul nostru şi poate să ne apreciem mai mult medicii. Poate să ne apreciem mai mult personalul medical şi toţi cei care stau la capul nostru, noaptea, atunci când viaţa noastră este în dezechilibru”, a declarat Alexandru Rogobete. În același context, ministrul a transmis un mesaj către medicii români și personalul sanitar, în care le-a mulțumit pentru efortul depus și a recunoscut că a existat o presiune la care aceștia au fost supuși. „Vă mulţumesc pentru tot ceea ce faceţi şi am datoria să îmi cer scuze în faţa dumneavoastră pentru că, ani la rând, din păcate, dumneavoastră aţi fost cei care aţi răspuns în faţa opiniei publice pentru nepăsarea sau pentru indolenţa sistemului. Cred că acest lucru trebuie să se oprească şi cred că aveţi nevoie, şi cu toţii trebuie să facem asta, aveţi nevoie de mai mult respect şi de un «mulţumesc» spus mai din suflet”, a mai afirmat ministrul Sănătăţii.

Alexandru Rogobete, participare la dezbaterea din Parlamentul European despre sănătatea mintală: Expunerea constantă la conţinut online, presiunea socială şi lipsa unor mecanisme eficiente de protecţie generează efecte reale”

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat marți că efectele mediului digital asupra sănătății mintale reprezintă o provocare urgentă, în special pentru tineri. „Expunerea constantă la conţinut online, presiunea socială şi lipsa unor mecanisme eficiente de protecţie generează efecte reale – anxietate, depresie, izolare”, a transmis Alexandru Rogobete, care a mai menționat în postarea de pe Facebook că este nevoie de o intervenție rapidă. Ministrul Sănătății a precizat că își propune integrarea sănătății mintale în Strategia Națională de Screening și Prevenție. „Am participat astăzi, în Parlamentul European, la o dezbatere esenţială despre sănătatea mintală alături de Ştefan-Muşoiu, Roxana Mînzatu, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene şi de Victor Negrescu, vicepreşedintele Parlamentului European. Tema centrală a discuţiei a fost una care nu mai poate fi ignorată: impactul mediului digital asupra sănătăţii mintale, în special în rândul tinerilor”, a scris ministrul pe Facebook. Mai mult, Rogobete a explicat că inacțiunea are consecințe directe pentru că asta „înseamnă costuri directe asupra sănătăţii unei generaţii. Iar sănătatea mintală este parte integrantă a siguranţei şi echilibrului unei societăţi”. „În intervenţia mea am prezentat nu doar provocările, ci şi direcţia clară în care mergem: integrarea sănătăţii mintale în Strategia Naţională de Screening şi Prevenţie, ca politică publică asumată la nivel de stat”, a spus Rogobete. Strategia include dezvoltarea unei rețele de centre de sănătate mintală, inclusiv pentru copii și adolescenți; intervenție timpurie și programe de prevenție în școli și comunități; întărirea rolului medicilor de familie și al ambulatoriilor în identificarea precoce a problemelor; reducerea stigmatizării și creșterea accesului la servicii specializate; utilizarea responsabilă a tehnologiei pentru screening și suport, fără a înlocui actul medical. „Tehnologia trebuie să fie un instrument, nu un substitut. Relaţia directă dintre pacient şi specialist rămâne esenţială. Lucrurile au început să se schimbe. Dar este important să spunem clar: reforma în sănătatea mintală nu se face peste noapte. Este un proces care cere consecvenţă, investiţii şi decizii ferme”, a adăugat Alexandru Rogobete.

Alexandru Rogobete anunță înființarea unui grup de monitorizare a medicamentelor: Nu vorbim despre o criză în acest moment, dar ar fi iresponsabil să ignorăm semnalele din piață”

Ministerul Sănătății a anunțat, marți, înființarea unui grup interinstituțional dedicat monitorizării și controlului disponibilității medicamentelor în România. Decizia vine ca măsură preventivă în contextul situațiilor internaționale din aceste zile. „În contextul internațional actual, marcat de instabilitate în Orientul Mijlociu și de presiuni reale asupra economiei, am decis constituirea la nivelul Ministerului Sănătății a unui grup interinstituțional de monitorizare și control pentru disponibilitatea medicamentelor în România.”, a declarat Alexandru Rogobete pe Facebook. Rogobete a spus că nu există o criză a medicamentelor în prezent, însă prevenția este foarte importantă, ținând cont de incertitudinea care există la nivel global. „Nu vorbim despre o criză în acest moment, dar ar fi iresponsabil să ignorăm semnalele din piață și evoluțiile externe. Experiența ultimilor ani ne-a arătat clar că reacția târzie costă – în accesul pacienților la tratament și în stabilitatea sistemului.”, a spus ministrul. Grupul va monitoriza zilnic stocurile și consumul de medicamente, cu atenție specială pentru produsele care se află în risc de discontinuitate. „Acest grup va funcționa cu monitorizare zilnică a stocurilor și a consumului de medicamente, cu atenție specială pe produsele cu risc de discontinuitate”, a precizat Rogobete. În paralel, vor fi analizate evoluțiile prețurilor și impactul costurilor logistice și al carburanților. „Urmărim evoluția prețurilor, inclusiv impactul costurilor logistice și al carburanților, pentru a putea interveni din timp acolo unde apar vulnerabilități”, a adăugat ministrul. Obiectivul grupului tehnic este, de fapt, prevenirea problemelor și intervenția rapidă înainte ca acestea să afecteze sistemul de sănătate. „Acest grup tehnic funcționează pe baza unei abordări coordonate și are un obiectiv clar: anticiparea riscurilor și intervenția timpurie, nu reacția întârziată”, a explicat Rogobete. Printre măsurile prioritare se numără identificarea surselor alternative de aprovizionare, coordonarea cu instituțiile relevante și supravegherea atentă a stocurilor. „Este o decizie de responsabilitate. Facem ceea ce trebuie, la timp, pentru ca sistemul de sănătate să rămână stabil, iar pacienții să aibă în continuare acces la tratamentele de care au nevoie.”, a mai spus el.

Alertă sanitară la Iași! Au fost confirmate trei cazuri de malarie. Pacienții, trei copii cu vârste cuprinse între 1 și 5 ani

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a anunţat luni că au fost confirmate trei cazuri suspecte de malarie la minori, evaluaţi într-o unitate medicală din municipiul Iaşi. Potrivit ministrului, este vorba despre trei copii din aceeaşi familie, cu vârste de 1 an şi 6 luni, 3 ani şi 5 ani, recent întorşi dintr-o călătorie într-o zonă endemică din Africa. „În cursul zilei de 23 martie 2026, au fost confirmate trei cazuri suspecte de malarie la minori, evaluaţi într-o unitate medicală din municipiul Iaşi. Este vorba despre trei copii din aceeaşi familie, cu vârste de 1 an şi 6 luni, 3 ani şi 5 ani, recent întorşi dintr-o călătorie într-o zonă endemică din Africa”, a transmis, luni, Ministrul Sănătăţii. Boala nu se transmite de la om la om prin contact direct „Doi dintre aceştia au fost diagnosticaţi prin identificarea parazitului Plasmodium în sângele periferic, iar al treilea copil este contact, aflat în monitorizare, fără confirmare de laborator la acest moment. Debutul simptomelor a inclus manifestări digestive (diaree, vărsături), urmate de febră, în cazul a doi dintre copii, iar pentru cel de-al treilea simptomatologia este uşoară, de tip respirator. Starea generală a pacienţilor este stabilă”, a scris ministrul pe Facebook. El a afirmat că, potrivit procedurilor medicale şi epidemiologice în vigoare, s-a dispus transferul tuturor pacienţilor către Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”, în vederea confirmării diagnosticului, iniţierii tratamentului specific şi monitorizării evoluţiei. Direcţia de Sănătate Publică a fost informată, iar ancheta epidemiologică este în desfăşurare. Malaria este o boală transmisă prin înţepătura unor ţânţari infectaţi (Anopheles), specifici zonelor tropicale şi subtropicale, precum Africa. Boala nu se transmite de la om la om prin contact direct, aer sau prin activităţi obişnuite din comunitate. Ce simptome au avut minorii Alexandru Rogobete precizează că debutul simptomelor a inclus manifestări digestive (diaree, vărsături) urmate de febră, în cazul a doi dintre copii, iar pentru cel de-al treilea simptomatologia este uşoară, de tip respirator. „Starea generală a pacienţilor este stabilă. Conform procedurilor medicale şi epidemiologice în vigoare, s-a dispus transferul tuturor pacienţilor către Institutul Naţional de Boli Infecţioase «Prof. Dr. Matei Balş», în vederea confirmării diagnosticului, iniţierii tratamentului specific şi monitorizării evoluţiei”, a mai transmis ministrul. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Rogobete, vizită oficială la Bruxelles. Ministrul va vizita un spital militar și va participa la o dezbatere europeană

Potrivit unui comunicat de presă transmis, luni, de Partidul Social Democrat, scopul vizitei este acela de a consolida dialogului instituțional și schimbul de bune practici în domeniul organizării serviciilor medicale. De asemenea, Rogobete va participa și la o dezbatere europeană pe tema sănătății mintale și utilizarea responsabilă a instrumentelor digitale în prevenție. Luni, la Bruxelles, ministrul Sănătății va vizita Queen Astrid Military Hospital, alături de Ambasadorul Extraordinar Plenipotențiar al României în Regatul Belgiei, Andreea Păstârnac; Dezbaterea intitulată „Prevenția în sănătatea mintală în era digitală în Europa. Instrumente digitale, expertiză umană și protecția minorilor”, organizată la nivelul Parlamentului European se va desfășura, marți. La această dezbatere, Rogobete va participa ca vorbitor. Dezbaterea abordează una dintre principalele provocări de sănătate publică la nivel european, sănătatea mintală, cu accent pe prevenție și intervenție timpurie, în special în rândul copiilor și adolescenților, potrivit comunicatului transmis. În cadrul evenimentului se va dezbate impactul impactul utilizării instrumentelor digitale și al inteligenței artificiale, necesitatea protejării minorilor în mediul online, precum și utilizarea responsabilă a acestor tehnologii în domeniul prevenției.