Ministrul Sănătății, despre vaccinare: dezinformarea medicală poate fi combătută doar cu o informare completă, complexă, accelerată
Declarațiile au fost făcute în contextul numărului foarte mare de cazuri de rujeolă raportate în România. „Sunt cifre alarmante din punctul meu de vedere. Eu am atras atenția. Un prim semnal de alarmă a fost anul trecut în vară când am văzut cifrele pe Semestrul 1. Și unde mi-am dat seama că trendul nu este unul crescător. Motivul pentru care am și pornit o campanie de informare vizavi de prevenție, unde este inclusă și vaccinarea”, a declarat Rogobete la Digi 24. Ministrul a spus că mizează pe comunicare pentru a combate scăderea vaccinării. Rogobete a legat scăderea vaccinării de dezinformarea din spațiul public: „Să ne aducem aminte ce am pățit anul trecut, în vară, cu acele pseudo-conferințe de la Brașov, unde se discuta că medicina se face cu apă, aer și energie, fără să fac aluzie la nimeni. Cred că dezinformarea medicală poate fi combătută doar cu o informare completă, complexă, accelerată. Un zgomot din acest punct de vedere pe care îl putem face cu toții, astfel încât oamenii să înțeleagă că aceste vaccinuri despre care discutăm se folosesc de 30-40 de ani, că au salvat milioane și milioane de oameni și că au beneficii”. „Cine răspunde pentru acești copii morți de rujeolă, nevaccinați?” Ministrul a ridicat și problema responsabilității publice în cazul mesajelor care descurajează vaccinarea. „Eu aș pune altfel întrebarea: cine răspunde, de fapt, pentru acești copii morți de rujeolă, nevaccinați?”, a afirmat Rogobete. El a criticat conținutul din mediul online și persoanele care își exprimă opinii fără bază științifică. „Pe rețelele de socializare circulă tot felul de videoclipuri cu tot felul de pseudo-politicieni care își dau cu părerea despre vaccinare, cât e de rea vaccinarea, unde poți să ajungi dacă te vaccinezi și așa mai departe. Și văd că nu sunt trași la răspundere, ceea ce cred că e o problemă și de acolo ar trebui să începem”, a spus ministrul. „Continui să cred că oamenii au dreptul să aleagă dacă se vaccinează sau nu. Deci nu sunt pentru vaccinarea obligatorie. Însă trebuie să aleagă informați corect și corespunzător. Și asta este datoria noastră”, a mai declarat Alexandru Rogobete.
Rogobete, despre spargerea monopolului CNAS: Automat crește standardul de îngrijire
Potrivit ministrului, schimbarea nu ar presupune costuri suplimentare pentru asigurați și nu ar afecta persoanele vulnerabile. „Pentru asigurat ar însemna case de asigurări de sănătate care concurează. Care oferă mai multe servicii. Care oferă mai multe extraopțiuni din care omul poate să aleagă. Nu înseamnă că plătește mai mult. Nu despre asta este vorba. Înseamnă că introducem un sistem concurențial care lipsește cu desăvârșire în acest domeniu și anume cel al asigurărilor. Înseamnă că spitalele vor începe să se adapteze în funcție de politica de asigurări de sănătate”, a afirmat Alexandru Rogobete la Digi 24. Ministrul susține că, într-un astfel de sistem, crește presiunea pentru performanță și calitate: „Automat crește standardul de îngrijire. Automat crește, pe alocuri, performanța și calitatea îngrijirilor pentru că un asigurător care verifică banii pe care îi plătește spitalului va vrea performanță”. Întrebat câți jucători ar putea exista și de când, Rogobete a spus că este prea devreme pentru un răspuns, dar vrea declanșarea procesului în 2026. „Nu știu, este prematur acum să zic câți. Eu îmi doresc anul acesta să începem acest proces de reformă, care este unul greu, complex, fără precedent și care, din punctul meu de vedere, reprezintă cea mai importantă reformă din sistemul de sănătate”, a declarat ministrul Sănătății. El a respins ideea că persoanele vulnerabile ar rămâne fără protecție: „Nu înseamnă că pachetele de bază dispar sau că rămân doar în sarcina CNAS. Nici vorbă. Nu înseamnă că oamenii vulnerabili, care și acum sunt vulnerabili, nu vor fi asigurați de statul român, cum sunt și în ziua de astăzi. Nu înseamnă că oamenii vor trebui să plătească în plus. Nu are nicio legătură”.
Ministrul Sănătății: Extindem Programul de Profilaxie a Morții Subite Cardiace prin includerea a două noi centre
„Extindem Programul de Profilaxie a Morții Subite Cardiace prin includerea a două noi centre: Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova; Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș”, a scris Alexandru Rogobete într-o postare pe Facebook. Potrivit ministrului, cele două spitale intră în rețeaua națională de centre care implementează Acțiunile Prioritare pentru profilaxia morții subite cardiace de cauză aritmică (AP-MSAR), program finanțat de Ministerul Sănătății. „Moartea subită cardiacă, determinată frecvent de aritmii maligne, rămâne una dintre principalele cauze de deces. La pacienții cu risc înalt, implantarea unui defibrilator cardiac intern (ICD) poate preveni decesul prin aritmie malignă. Dispozitivul monitorizează permanent ritmul cardiac și intervine automat atunci când apare o tulburare severă”, a precizat ministrul. Ministrul Sănătății a adăugat că, prin extinderea rețelei, pacienții pot beneficia de procedură în propriile regiuni: „Limităm transferurile inutile și creștem capacitatea de intervenție în centre regionale consolidate, cu echipe specializate”. „Obiectivul meu este să asigur acces real la proceduri de înaltă complexitate, în funcție de indicația medicală și de urgența fiecărui caz.”, a mai scris Alexandru Rogobete.
Alexandru Rogobete a vizitat o unitate pentru recuperare medicală din Timiș
Sâmbătă, ministrul Sănătății a fost la Lovrin, în județul Timiș, unde este în construcție o secție externă a Spitalului Clinic Județean de Urgențǎ din Timișoara pentru recuperare medicală, ortopedie și traumatologie, cu servicii de balneofiziokinetoterapie. „Investiția va aduce servicii de recuperare medicală mai aproape de pacienții din vestul țării și va completa traseul medical după intervenții ortopedice sau traumatisme. Obiectivul este de a îmbunătăți serviciile de recuperare în județele Timiș și Csongrád-Csanád și de a armoniza practicile medicale prin protocoale comune și schimb de expertiză. Proiectul este realizat printr-un parteneriat între Consiliul Județean Timiș, Spitalul Clinic Județean de Urgență Pius Brînzeu Timișoara, Universitatea din Szeged și Centrul ambulatoriu Móra-Vitál Mórahalom, în cadrul programului Resilience4Health”, a explicat Alexandru Rogobete, pe Facebook. Rogobete anunță că ministerul va susține dotarea cu echipamente medicale Finanțarea investiției este susținută din Fondul European de Dezvoltare Regională, cu suma de 7 milioane de euro, și din bugetul local al Consiliului Județean Timiș, cu peste 16,6 milioane de lei. Finalizarea realizării proiectului este estimată pentru anul 2027. „După o operație sau un accident grav, lupta nu se încheie la externare. Urmează etapa în care trebuie să poți merge din nou fără durere, să îți reiei activitatea și să îți recapeți ritmul vieții de dinainte. Aceasta este, în mod real, miza recuperării medicale (…) Cred cu tărie că recuperarea medicală nu este un serviciu auxiliar, ci o etapă esențială a actului medical, cea care face diferența între tratament și reintegrare. De aceea, susțin dezvoltarea acestor capacități și urmăresc direct stadiul implementării, pentru ca investiția să fie finalizată la termen și să devină funcțională”, a adăugat ministrul Sănătății. Ministerul Sănătății va susține dotarea cu echipamente medicale pentru noul centru de recuperare.
Alexandru Rogobete: Institutul Regional de Oncologie din Timișoara va fi gata până la sfârșitul anului 2028. Finanțarea trece de la PNRR la Programul Operațional Sănătate
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat la Timișoara că finanțarea pentru Institutul Regional de Oncologie din oraș nu va mai veni din PNRR, ci din Programul Operațional Sănătate. Odată cu această schimbare, termenul de finalizare a spitalului se prelungește din 2026 până la sfârșitul anului 2028, mai anunță Rogobete, sâmbătă. Potrivit ministrului, în aceste zile se stabilesc ultimele aspecte tehnice necesare pentru transferul finanțării. „Astăzi au avut loc ultimele detalii tehnice pentru mutarea efectivă a finanţării Institutului Regional de Oncologie din Timişoara (IROT) din PNRR în noul program de finanţare, programul operaţional Sănătate, tot fonduri europene nereambursabile, acordul de parteneriat prin care Ministerul Sănăţăţii împreună cu Consiliul Judeţean şi unitatea de implementare reprezentată de Compania Naţională de Investiţii vor continua faza a doi a proiectului”, a declarat Alexandru Rogobete, într-o conferinţă de presă la Timişoara. Ministrul a explicat că, prin fondurile din PNRR, autoritățile au demolat clădirea existentă de pe terenul destinat noului spital și au realizat proiectul tehnic. Următoarea etapă, care include ridicarea clădirii și dotarea acesteia, va primi bani prin Programul Operațional Sănătate, adaugă ministurl. „Acest proiect a beneficiat de două surse de finanţare. Prin PNRR s-a finanţat demolarea şi proiectarea, iar prin Programul Operaţional Sănătate, faza a doua, se va finanţa construcţia efectivă şi dotarea cu echipamente medicale. Un alt avantaj al transferului către o altă sursă de finanţare este că termenul de implementare se mută din anul 2026 către anul 2028. Practic până la finalul anului 2028, Institutul Regional de Oncologie din Timişoara, singurul institut de oncologie din această regiune, va trebui dat în folosinţă”, a declarat Rogobete. Noul Institut Regional de Oncologie din Timișoara va deservi vestul țării și va avea 250 de paturi pentru spitalizare de zi. În structură vor intra ambulatoriu, servicii de diagnostic, analize de laborator, imagistică, endoscopie și explorări funcționale. Proiectul include bloc operator, secție de terapie intensivă, laborator de radioterapie, laborator de medicină nucleară, centru pentru transplant medular și afereză de celule stem. Spitalul va avea și un centru dedicat urgențelor oncologice și spații pentru studiu și cercetare, precum sală multifuncțională, săli pentru cursuri și prezentări practice, precum și birouri destinate activităților academice.
Alexandru Rogobete refuză reducerea fondurilor din sănătate: Eu nu voi aviza Ordonanţa de Urgenţă decât dacă sistemul de sănătate este exceptat de la tăiere cu 10%
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat vineri la Timișoara că nu acceptă o diminuare cu 10% a cheltuielilor din sistemul sanitar. Rogobete și-a argumentat decizia spunând că o astfel de măsură ar afecta grav funcționarea spitalelor și activitatea personalului medical. „Nu este o declaraţie nouă, spun încă de câteva săptămâni că scăderea cu 10%, scădarea pauşală în sistemul de sănătate, cu 10% a veniturilor sistemului de sănătate, ar crea şi ar genera o criză fără precedent în sistem. Pentru că sistemul de sănătate, în primul rând, are anumite particularităţi, este un sistem de urgenţă, este un sistem critic, pe de o parte. Pe de altă parte, deficitul de personal din sistemul de sănătate este unul arhiconoscut, atât în componenta de medici, dar şi asistente, îngrijitoare, chimici, biochimici, mă rog, întreg personalul medical are o problemă din acest punct de vedere. Gărzile, şi ştiţi bine, pentru că am avut astfel de situaţii în ultima perioadă în multe unităţi sanitare, gărzile nu pot fi acoperite pentru că resursa umană este insuficientă, pe de-o parte, iar pe de-altă parte, noi plătim, sau tariful de gardă pe care îl plătim în anul 2026 este de fapt calculat la anul 2017”, a declarat, vineri, Alexandru Rogobete. Ministrul a spus că sistemul medical are un rol foarte important pentru siguranța națională și nu poate suporta o tăiere generală a veniturilor. El a transmis că nu va susține un act normativ care include această reducere. „Ţinând cont de toate aceste particularităţi şi de importanţa strategică şi de siguranţa naţională a sistemului de sănătate, eu nu am cum să fiu de acord cu această reducere pauşală şi cu tăierea veniturilor personalului medical cu 10%. Am spus public asta de fiecare dată şi o spun în continuare. Ceva sigur este că eu nu voi aviza ordonanţa de urgenţă decât dacă sistemul de sănătate este exceptat de la tăiere cu 10%”, a declarat Rogobete. În acest context, Ministerul Dezvoltării a pus în dezbatere publică un proiect de lege care prevede reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația centrală și scăderea numărului de posturi din administrațiile locale. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a anunțat joi că reforma ar putea fi adoptată prin ordonanță de urgență, pentru a intra rapid în vigoare și pentru a susține bugetul de anul viitor. O ședință a coaliției pe acest subiect ar putea avea loc săptămâna viitoare.
Alexandru Rogobete despre problemele din sistemul de sănătate: Organizarea este problema, nu finanțarea
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vorbit luni, într-un interviu acordat PS News, despre starea actuală a sistemului sanitar din România și prioritățile bugetare pentru 2026. Ministrul a declarat că, dincolo de lipsurile cunoscute, cele mai mari dificultăți nu țin neapărat de finanțare, ci de modul în care sistemul este organizat și gestionat. În ceea ce privește bugetul Ministerului Sănătății pentru anul viitor, Rogobete a explicat că o prioritate clară rămâne continuarea investițiilor în infrastructura medicală. El a spus că nu există riscuri majore în privința finalizării proiectelor aflate deja în derulare, mai ales cele finanțate prin PNRR, Programul Operațional Sănătate sau Banca Mondială. „Continuarea investițiilor în infrastructură este absolut esențială. Majoritatea proiectelor, în special construcțiile noi, sunt fie finalizate, fie au un grad de execuție de peste 90%, ceea ce înseamnă că a mai rămas o cotă mică pentru închiderea lor”, a declarat ministrul. Un alt pilon important îl reprezintă programele de screening și prevenție, despre care Rogobete a spus că sunt esențiale pentru viitorul sistemului sanitar. El a explicat că investițiile în prevenție sunt o economie pe termen lung. „Este mult mai eficient și mai puțin costisitor să tratezi o boală descoperită la timp decât una aflată într-un stadiu avansat, când, din păcate, uneori nu se mai poate face nimic”, a spus ministrul. Alexandru Rogobete a vorbit și despre accesul la tratamente moderne. El a spus că au fost introduse 41 de medicamente noi pe lista de compensate, multe dintre ele așteptate de ani de zile de pacienți. Cea mai mare mare problemă din sănătate Întrebat care este cea mai mare problemă a sănătății din România, lipsa banilor sau lipsa de organizare, ministrul a declarat că „organizarea este problema, nu finanțarea”. El a spus că bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate aproape s-a dublat în ultimii patru ani, ajungând de la aproximativ 41 de miliarde de lei în 2020 la 87 de miliarde în 2025. El a adăugat că sistemul de sănătate este unul complex, comparabil cu un organism viu, în care intervin nu doar cadrele medicale și pacienții, ci și emoțiile generate de boală și suferință. „[Sistemul de sănătate] are componenta de resursă umană, personalul medical, o altă componentă umană importantă și anume pacienții. Pe lângă aceste două zone mai are ceva ce alte sisteme nu au. Are viață și mai are moarte. Emoția generată de suferință, emoția generată de moarte, emoția generată de incertitudine că-ți poți pierde viața și așa mai departe, tu sau cei dragi, fac din sistemul de sănătate unul special care trebuie tratat așa cum este. Orice măsură abruptă, orice măsură cu barda, orice măsură care nu calculează toate aceste elemente face haos în sistemul de sănătate iar haosul în sistemul de sănătate se reflectă de fapt asupra pacienților.”, a spus Rogobete.
Alexandru Rogobete despre concediile medicale fictive: Fenomenul a fost scăpat de sub control de ani de zile
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vorbit luni, într-un interviu acordat PS News, despre problema concediilor medicale fictive din România. Potrivit ministrului, fenomenul concediilor medicale nu este unul recent, ci unul care a evoluat în timp, ajungând să producă pierderi uriașe pentru bugetul sănătății. „Fenomenul concediilor medicale fictive a fost scăpat de sub control. Nu în ultimele luni, de ani de zile. Vorbim de milioane de zile de concediu medical care nu au fundament medical”, a declarat Rogobete. El a afirmat că impactul financiar este major, ajungând la aproximativ 1,5 miliarde de lei pe an. Ministrul a spus că acești bani au fost, practic, „bani pe care eram obligat să îi iau de la gura bolnavului din spital, care are nevoie de medicamente, de tratamente, de îngrijire, ca să plătesc concediile inventate ale unora”. Conform declarațiilor, Rogobete a început, încă din vara trecută, să aplice primele măsuri legislative, alături de controale și verificări extinse în privința acestui fenomen. Acestea au dus la o reducere a numărului de concedii medicale fictive în ultimele șase luni ale anului trecut și la economii de câteva sute de milioane de lei. Ministrul a precizat că aceste economii au fost redirecționate către pacienți, prin introducerea a 41 de medicamente noi pe lista de compensate. „Vorbim de câteva sute de milioane de lei economisiți”, a declarat Rogobete. „Greșeala noastră, pe care am recunoscut-o public, a fost că nu s-au nuanțat”, a mai declarat el. Ministrul a explicat că nu pot fi puse în aceeași categorie cazurile reale. „Nu te poți gândi că o femeie însărcinată aflată în concediu pre sau postnatal abuzează de concediu medical”, a spus Rogobete. „La fel, nu te poți gândi că un pacient cu cancer, care face radio sau chimioterapie, abuzează de concediu medical”, a adăugat el. În acest sens, ministrul a anunțat că a fost pusă în transparență o ordonanță de urgență care corectează aceste probleme. „Vor fi excepții pentru pacienții cronici incluși în programele naționale de sănătate, pentru femeile însărcinate și pentru pacienții care au nevoie de spitalizare în regim de urgență”, a precizat Rogobete. Acesta a comparat situația din România cu cea din alte state europene. „În multe țări din Europa, primele zile de concediu medical nu sunt plătite sau sunt plătite parțial”, a spus ministrul despre Spania, Belgia sau Suedia. „La noi, concediile medicale sunt plătite 100%”, a spus el.
Rogobete: România are nevoie de centre de arși. Și, în sfârșit, le va avea // Stadiul centrului de la Târgu Mureș
„După centrul de mari arși de la Timișoara, următorul care intră în linie dreaptă este centrul de arși grav de la Târgu Mureș. Construcția este aproape finalizată, iar în prima parte a acestui an urmează etapa decisivă: dotarea cu echipamente medicale, testarea circuitelor și validarea funcționării tuturor sistemelor, astfel încât centrul să poată fi dat în folosință, cel mai probabil, din toamna acestui an”, spune, duminică seara, Alexandru Rogobete, pe Facebook. Ministrul Sănătății afirmă că, din punct de vedere tehnic, este o investiție majoră și complet integrată. Este o clădire nouă, cu o suprafață totală de 24.113 mp, gândită special pentru tratamentul cazurilor critice. Centrul de mari arși va include 5 paturi pentru pacienți critici, 10 paturi pentru terapie intermediară, microchirurgie și chirurgie reconstructivă, o secție ATI cu 44 de paturi și un bloc operator cu 25 de săli de operație. În plus, sunt prevăzute spații conexe actului medical, centru de transfuzii sangvine, sterilizare și un centru de instruire pentru personalul medical. „Știu că subiectul centrelor de arși a fost ani la rând folosit mai mult pentru discursuri decât pentru rezultate. Tocmai de aceea, astăzi vorbim despre fapte. Acest centru există. Se vede. Și va salva vieți. Pentru că, dincolo de ziduri și echipamente, aici se va întâmpla diferența dintre disperare și șansă, dintre pierdere și viață”, a mai spus ministrul.
Ministrul Sănătății: Pot apărea discontinuități la unele medicamente, dar nu din cauză legislativă
„Mai apar crize din discontinuități de producție. Există perioade în care producătorul nu alimentează farmaciile pentru o săptămână-două cu anumite medicamente, pentru că nu le are pe stoc. Nu vreau să spun că nu o să mai avem, pentru că sunt responsabil și înțeleg sistemul cum funcționează. Cine vine să spună că nu o să mai existe discontinuități habar nu are despre ce vorbește”, a declarat, duminică, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, la B1, întrebat dacă ne mai putem aștepta la criză de anumite medicamente în farmacii. El a explicat că pot exista situații în care, chiar dacă facturile sunt achitate și contractele sunt în vigoare, anumite medicamente să nu fie disponibile temporar. „Pot exista perioade de o zi, două, trei în care să nu existe pe stoc sau să nu se producă din diferite motive un medicament”, a precizat acesta. Ministrul a dat exemplul crizei serului fiziologic, care apărea anual. „În vara anului trecut am reușit să schimbăm legislația, cu o gândire diferită, și nu a mai existat criza serului fiziologic. Avem acum stocuri suficiente”, a mai spus el. Potrivit ministrului, dacă vor mai apărea discontinuități în 2026, acestea vor fi generate de producători, „nu din cauză legislativă”.