Alexandru Rogobete anunță înființarea unui grup de monitorizare a medicamentelor: Nu vorbim despre o criză în acest moment, dar ar fi iresponsabil să ignorăm semnalele din piață”
Ministerul Sănătății a anunțat, marți, înființarea unui grup interinstituțional dedicat monitorizării și controlului disponibilității medicamentelor în România. Decizia vine ca măsură preventivă în contextul situațiilor internaționale din aceste zile. „În contextul internațional actual, marcat de instabilitate în Orientul Mijlociu și de presiuni reale asupra economiei, am decis constituirea la nivelul Ministerului Sănătății a unui grup interinstituțional de monitorizare și control pentru disponibilitatea medicamentelor în România.”, a declarat Alexandru Rogobete pe Facebook. Rogobete a spus că nu există o criză a medicamentelor în prezent, însă prevenția este foarte importantă, ținând cont de incertitudinea care există la nivel global. „Nu vorbim despre o criză în acest moment, dar ar fi iresponsabil să ignorăm semnalele din piață și evoluțiile externe. Experiența ultimilor ani ne-a arătat clar că reacția târzie costă – în accesul pacienților la tratament și în stabilitatea sistemului.”, a spus ministrul. Grupul va monitoriza zilnic stocurile și consumul de medicamente, cu atenție specială pentru produsele care se află în risc de discontinuitate. „Acest grup va funcționa cu monitorizare zilnică a stocurilor și a consumului de medicamente, cu atenție specială pe produsele cu risc de discontinuitate”, a precizat Rogobete. În paralel, vor fi analizate evoluțiile prețurilor și impactul costurilor logistice și al carburanților. „Urmărim evoluția prețurilor, inclusiv impactul costurilor logistice și al carburanților, pentru a putea interveni din timp acolo unde apar vulnerabilități”, a adăugat ministrul. Obiectivul grupului tehnic este, de fapt, prevenirea problemelor și intervenția rapidă înainte ca acestea să afecteze sistemul de sănătate. „Acest grup tehnic funcționează pe baza unei abordări coordonate și are un obiectiv clar: anticiparea riscurilor și intervenția timpurie, nu reacția întârziată”, a explicat Rogobete. Printre măsurile prioritare se numără identificarea surselor alternative de aprovizionare, coordonarea cu instituțiile relevante și supravegherea atentă a stocurilor. „Este o decizie de responsabilitate. Facem ceea ce trebuie, la timp, pentru ca sistemul de sănătate să rămână stabil, iar pacienții să aibă în continuare acces la tratamentele de care au nevoie.”, a mai spus el.
Alertă sanitară la Iași! Au fost confirmate trei cazuri de malarie. Pacienții, trei copii cu vârste cuprinse între 1 și 5 ani
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a anunţat luni că au fost confirmate trei cazuri suspecte de malarie la minori, evaluaţi într-o unitate medicală din municipiul Iaşi. Potrivit ministrului, este vorba despre trei copii din aceeaşi familie, cu vârste de 1 an şi 6 luni, 3 ani şi 5 ani, recent întorşi dintr-o călătorie într-o zonă endemică din Africa. „În cursul zilei de 23 martie 2026, au fost confirmate trei cazuri suspecte de malarie la minori, evaluaţi într-o unitate medicală din municipiul Iaşi. Este vorba despre trei copii din aceeaşi familie, cu vârste de 1 an şi 6 luni, 3 ani şi 5 ani, recent întorşi dintr-o călătorie într-o zonă endemică din Africa”, a transmis, luni, Ministrul Sănătăţii. Boala nu se transmite de la om la om prin contact direct „Doi dintre aceştia au fost diagnosticaţi prin identificarea parazitului Plasmodium în sângele periferic, iar al treilea copil este contact, aflat în monitorizare, fără confirmare de laborator la acest moment. Debutul simptomelor a inclus manifestări digestive (diaree, vărsături), urmate de febră, în cazul a doi dintre copii, iar pentru cel de-al treilea simptomatologia este uşoară, de tip respirator. Starea generală a pacienţilor este stabilă”, a scris ministrul pe Facebook. El a afirmat că, potrivit procedurilor medicale şi epidemiologice în vigoare, s-a dispus transferul tuturor pacienţilor către Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”, în vederea confirmării diagnosticului, iniţierii tratamentului specific şi monitorizării evoluţiei. Direcţia de Sănătate Publică a fost informată, iar ancheta epidemiologică este în desfăşurare. Malaria este o boală transmisă prin înţepătura unor ţânţari infectaţi (Anopheles), specifici zonelor tropicale şi subtropicale, precum Africa. Boala nu se transmite de la om la om prin contact direct, aer sau prin activităţi obişnuite din comunitate. Ce simptome au avut minorii Alexandru Rogobete precizează că debutul simptomelor a inclus manifestări digestive (diaree, vărsături) urmate de febră, în cazul a doi dintre copii, iar pentru cel de-al treilea simptomatologia este uşoară, de tip respirator. „Starea generală a pacienţilor este stabilă. Conform procedurilor medicale şi epidemiologice în vigoare, s-a dispus transferul tuturor pacienţilor către Institutul Naţional de Boli Infecţioase «Prof. Dr. Matei Balş», în vederea confirmării diagnosticului, iniţierii tratamentului specific şi monitorizării evoluţiei”, a mai transmis ministrul. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Rogobete, vizită oficială la Bruxelles. Ministrul va vizita un spital militar și va participa la o dezbatere europeană
Potrivit unui comunicat de presă transmis, luni, de Partidul Social Democrat, scopul vizitei este acela de a consolida dialogului instituțional și schimbul de bune practici în domeniul organizării serviciilor medicale. De asemenea, Rogobete va participa și la o dezbatere europeană pe tema sănătății mintale și utilizarea responsabilă a instrumentelor digitale în prevenție. Luni, la Bruxelles, ministrul Sănătății va vizita Queen Astrid Military Hospital, alături de Ambasadorul Extraordinar Plenipotențiar al României în Regatul Belgiei, Andreea Păstârnac; Dezbaterea intitulată „Prevenția în sănătatea mintală în era digitală în Europa. Instrumente digitale, expertiză umană și protecția minorilor”, organizată la nivelul Parlamentului European se va desfășura, marți. La această dezbatere, Rogobete va participa ca vorbitor. Dezbaterea abordează una dintre principalele provocări de sănătate publică la nivel european, sănătatea mintală, cu accent pe prevenție și intervenție timpurie, în special în rândul copiilor și adolescenților, potrivit comunicatului transmis. În cadrul evenimentului se va dezbate impactul impactul utilizării instrumentelor digitale și al inteligenței artificiale, necesitatea protejării minorilor în mediul online, precum și utilizarea responsabilă a acestor tehnologii în domeniul prevenției.
Bugetul pentru pacienții în stare gravă crește cu peste 35% în 2026
Ministerul Sănătății va aloca 475 de milioane de lei pentru Programul Național de Acțiuni Prioritare destinat pacienților critici, a anunțat marți Alexandru Rogobete. În 2025, bugetul programului a fost de 350 de milioane de lei. „Sunt zone în sistemul de sănătate unde fiecare minut face diferența între viață și moarte. Acolo unde ajung pacienții cei mai critici, presiunea nu este teoretică. Este zilnică, continuă și reală. Finanțarea acestor zone nu este opțională. Este o responsabilitate directă”, a scris Rogobete pe rețelele sociale. Cel mai mare buget din ultimii 10 ani Potrivit ministrului, „este cel mai mare buget destinat acestor programe în ultimii zece ani, reprezentând o creștere de 125 de milioane de lei, adică peste 35% față de 2025”. Programul sprijină secțiile de ATI, pacienții cu accidente vasculare cerebrale, infarct miocardic acut, neonatologie, arsuri grave, politraume, dar include și noi programe precum chirurgia robotică. „Această creștere înseamnă resurse suplimentare pentru spitalele care duc cea mai mare presiune, echipe medicale mai bine susținute, acces mai rapid la tratamente salvatoare și capacitatea de a interveni atunci când fiecare minut contează”, a explicat Rogobete. Rogobete: Sistemul necesită reforme Ministrul a menționat că, deși finanțarea este mai mare, sistemul de sănătate are nevoie în continuare de investiții, de organizare și de schimbare de mentalitate, pentru a asigura intervenția rapidă atunci când fiecare minut contează. „Nu spun că este suficient. Sistemul are nevoie în continuare de investiții, de organizare și de schimbare de mentalitate. Dar direcția este una clară și consecventă”, a transmis Rogobete.
Rogobete: Creștere semnificativă a accidentelor cu trotinete electrice
Potrivit lui Rogobete, 2.751 de oameni au ajuns anul trecut la urgență după accidente cu trotinete electrice. Cele mai multe cazuri sunt în rândul tinerilor: 646 de pacienți sub 20 de ani în 2024, iar în 2025, numărul a ajuns la 1.611. „Pentru medicii din serviciile de urgență, înseamnă traumatisme serioase, intervenții chirurgicale, iar pentru pacienți, perioade lungi de recuperare. Datele centralizate la nivel național de Direcția de Medicină de Urgență din Ministerul Sǎnǎtǎții arată o creștere semnificativă a acestor accidente. În 2024, 1.491 de persoane au fost tratate în unitățile de primiri urgențe după accidente cu trotinete electrice, iar 190 au avut nevoie de intervenții chirurgicale. În 2025, numărul celor care s-au prezentat la Urgență a crescut la 2.751 de pacienți, dintre care 354 au necesitat intervenții chirurgicale. Au fost înregistrate și două decese”, spune ministrul Alexandru Rogobete. Ministrul Sănătății mai spune că în primele luni din 2026, sunt deja 89 de prezentări în UPU, dintre care nouă au necesitat intervenții chirurgicale. „Trotinetele electrice sunt un mijloc de transport tot mai prezent în orașe. Tocmai de aceea cred că merită să vorbim mai des despre prevenție și prudență în utilizarea lor, poate chiar și de reguli mai clare în utilizarea lor. Uneori, o clipă de atenție poate face diferența între un drum obișnuit și o vizită la urgență”, a mai spus Rogobete.
Rogobete, întâlnire cu oficiali europeni despre capacitatea de răspuns a României în situații de criză / Există încă presiune mare la Primiri-Urgențe
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, s-a întâlnit astăzi cu secretarul de stat Raed Aarafat, șeful DSU și cu directorul general al Health Emergency Preparedness and Response Authority (HERA), o agenție a Comisiei Europene însărcinată cu pregătirea și răspunsul în situații de urgență. Subiectul discuțiilor s-a axat pe modul în care România își poate consolida capacitatea de pregătire și răspuns în situații de criză sanitară și despre cum poate fi sprijinită țara noastră în acest proces. „În sistemul nostru de sănătate există încă o presiune mare pe unitățile de primiri urgențe. Mulți pacienți ajung acolo pentru probleme care ar putea fi rezolvate în ambulatoriu, iar acest lucru afectează capacitatea spitalelor de a răspunde rapid atunci când apar cazuri cu adevărat critice. În pregătirea pentru situații de criză avem nevoie de organizare, protocoale clare și capacitatea sistemului de a funcționa sub presiune. În situațiile critice, fiecare minut contează. Terapia intensivă trebuie să fie pregătită pentru pacient, nu pacientul să ajungă să aștepte terapia intensivă”, scrie Rogobete pe contul oficial de social media. „Fără un sistem de sănătate solid, capacitatea reală de răspuns rămâne limitată” O altă temă importantă de discuție a fost pe tema dezvoltării unor modele de urgență și pentru terapia intensivă, despre schimburi de expertiză și know-how și despre cum poate România să valorifice mai bine mecanismele europene dedicate pregătirii pentru crize sanitare. „Colaborarea dintre structurile de intervenție și sistemul de sănătate este esențială atunci când vorbim despre capacitatea unui stat de a răspunde eficient în situații de urgență. Un stat poate avea mecanisme de intervenție bine organizate, poate avea armată și structuri de protecție civilă puternice, dar fără un sistem de sănătate solid capacitatea reală de răspuns rămâne limitată”, scrie Rogobete. „Crizele nu pot fi evitate întotdeauna” „HERA a fost creată tocmai pentru a consolida această dimensiune la nivel european, prin dezvoltarea de parteneriate și prin susținerea proiectelor care cresc capacitatea sistemelor de sănătate de a răspunde în fața unor crize sanitare. Crizele nu pot fi evitate întotdeauna. Dar un sistem de sănătate pregătit schimbă complet modul în care răspundem la ele”, a scris Rogobete.
Rogobete, despre reorganizarea modului în care funcționează spitalele: Modul în care se oferă serviciile nu au mai fost regândite de peste 30 de ani
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat vineri, în cadrul emisiunii „Atitudini”, de la Gândul, că una dintre principalele provocări ale sistemului medical românesc este recâștigarea încrederii pacienților, afectată în ultimii ani de crizele din sistem și de efectele pandemiei. „Cred mult în gândirea de reașezare a unor lucruri. Nu plec de la principiul că totul este greșit și totul trebuie schimbat și nimic nu e bine. Ba din contră, sunt lucruri care funcționează, lucruri care arată bine, lucruri care sunt în transformare. (…) Elementul esențial – și anume încrederea oamenilor în sistemul de sănătate, încrederea oamenilor în medicină și în terapiile moderne, încrederea oamenilor în medicația modernă – a avut de suferit după pandemie. Încă nu ne-am revenit și nu dau vina doar pe pandemie. De-a lungul timpului, toate problemele, toate nedreptățile, toate inechitățile, Faptul că de multe ori pacienții au simțit că deranjează atunci când s-au dus la spital (…) toate astea, din păcate, au dus la scăderea abruptă a încrederii oamenilor în sistemul de sănătate”, a spus Alexandru Rogobete în cadrul emisiunii de la Gândul. Ministrul a mai precizat că deteriorarea relației dintre pacienți și personalul medical se vede tot mai des în spațiul public. „Medici bătuți în timpul gărzilor, atitudini necorespunzătoare și din partea medicilor către pacienți (…) toate astea au la bază ceea ce am spus la început, și anume încrederea în sistem. Degeaba construim spitale noi, degeaba avem medicamente în lista de compensate dacă nu există fundamentul relației dintre pacient și medic”, a explicat Rogobete. Un alt obiectiv al ministrului este cel privind reorganizarea modului în care funcționează spitalele, sistem care, potrivit acesuia, nu a mai fost regândit de mulți ani. „Un al doilea obiectiv și l-am început deja: reorganizarea modului în care funcționează spitalele din România. Gândiți-vă că aceste spitale nu au mai fost regândite, reorganizate. Modul în care se oferă serviciile nu au mai fost regândite și reorganizate de peste 30 de ani”, a spus Rogobete. Referindu-se la descentralizarea administrativă a spitalelor, ministrul a afirmat că problema principală este reprezentată de lipsa instrumentelor prin care ministerul să poată coordona eficient sistemul. „Eu nu vreau să iau la Ministerul Sănătății înapoi spitalele. Ce vreau și ce îmi doresc și ce cred că ar fi normal – pentru că văd în modul în care funcționează lucrurile – este ca Ministerul Sănătății să poată avea o coordonare operativă, o coordonare a resursei umane, o coordonare a performanței în aceste unități sanitare. Nu am niciun cuvânt de spus când se pune un manager, nu am niciun cuvânt de spus când se pune un șef de secție, nu am niciun cuvânt de spus când se fac licitații. Însă, atunci când apare o problemă, eu sunt cel care răspunde”, a explicat Rogobete.
Alexandru Rogobete: Screeningul nu înseamnă boală. Acesta se face la oameni sănătoși
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Atitudini, cu Adina Anghelescu”, Alexandru Rogobete, Ministrul Sănătății, a vorbit despre cum screeningul este destinat oamenilor sănătoși, de asta timpii de așteptare nu sunt o tragedie. Urmăriți aici, integral, emisiunea Adinei Anghelescu. Alexandru Rogobete: „În primul rând, nu cred că ar fi bine să comparăm timpul de așteptare la un RMN din România cu alte țări europene. În România se ajunge repede. Există țări, nu dăm nume ca să nu intrăm în discuții diplomatice… Dar există țări în care pacienți asigurați așteaptă pentru un RMN 6 luni. Pentru un consult dermatologic, știu caz concret, opt luni.” Invitat la emisiunea Adinei Anghelescu, Alexandru Rogobete a vorbit despre cum procedura de screening este destinată oamenilor sănătoși. Acesta a început prin a spune că nu este indicat să comparăm timpul de așteptare din România cu cel din alte state europene. În România, adaugă ministrul, se ajunge chiar repede. Acesta a ținut să menționeze că screeningul nu înseamnă boală. Această procedură este una destinată oamenilor sănătoși. Din acest punct de vedere, susține Rogobete, timpul de așteptare este relevant doar când există deja un diagnostic pus, ceea ce exclude procedura de screening. „De asta este posibil acum să dăm drumul la aceste programe, pentru că am cumpărat 125 de mamografe. Vorbesc despre ultimii doi-trei ani în care s-au dotat peste 60 de spitale cu laboratoare performante de citologie, s-a investit în imagistică, RMN-uri, CT-uri de înaltă performanță. Toate ca să avem unde să scanăm pacienții aceștia. În primul rând, nu cred că ar fi bine să comparăm timpul de așteptare la un RMN din România cu alte țări europene. În România se ajunge repede. Există țări, nu dăm nume ca să nu intrăm în discuții diplomatice, dar există țări în care pacienți asigurați așteaptă pentru un RMN 6 luni. Pentru un consult dermatologic, știu caz concret, s-au așteptat opt luni. Sunt oameni, români care vin din alte țări în România pentru că au acces mai rapid în sistemul de sănătate. Deci nu timpul de așteptare e neapărat discuția. Haideți să lămurim, pentru că oamenii trebuie să înțeleagă un aspect important. Screeningul se face programat. Screeningul nu înseamnă boală. Screeningul se face la pacienți sănătoși, la oameni sănătoși. Vă dau un exemplu, că vă programează pentru mamografie peste șase luni, nu e o tragedie. Pentru că asta înseamnă screeningul. Screening înseamnă că ai o programare și că ești programat ca în decurs de 12 luni să faci acea investigație. Timpul de așteptare contează în momentul în care s-a pus diagnosticul. Dacă un om se duce la doctor pentru că are un simptom, acolo se pune deja un pre-diagnostic. Ăla nu mai e screening, acolo se intră deja în mecanism de diagnostic.”, a explicat Ministrul Sănătății.
ATITUDINI, noua emisiune Gândul, începe vineri, ora 16:00. Invitat: Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății
ATITUDINI – Noua emisiune marca Gândul va fi un spațiu deschis tuturor provocărilor pe subiecte de mare impact în care moderatorul Adina Anghelescu și invitații săi vor diseca problemele majore cu care se confruntă societatea și în care ATITUDINEA va conta. O emisiune provocatoare în care vor fi analizate, cu argumente și fapte, temele actuale cu care se confruntă fiecare dintre noi, indiferent de domeniul în care își desfășoară activitatea: sănătate, justiție, industrie, agricultură, energie, proiecte de dezvoltare, business, avocatură, mediu, transporturi și administrație locală. Emisiunea este difuzată live, în fiecare vineri, de la ora 16.00. Moderatoarea Adina Anghelescu, jurnalist de investigații, alături de invitatul său, va lua ATITUDINE și va pune sub lupă subiectele de mare interes, încă nerezolvate, pentru găsirea unor soluții care să determine depășirea unor obstacole create de decizii non-constructive. Efectele unei legi asupra vieții cotidiene sau politice, noile tehnologii și implicațiile lor, problemele existente la nivel local sau decizii politice cu impact global, toate acestea ne afectează în mod direct și este nevoie să luăm ATITUDINE. De aceste ATITUDINI din prezent depinde viitorul! Vineri, de la ora 16.00, are loc prima ediție a emisiunii, avându-l ca invitat pe Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății.
Ministrul Sănătății, la lansarea Registrului Neonatal: Zona de prevenție nu este acolo unde ar fi putut să fie”
Ministerul Sănătății a lansat vineri Registrul Național de Screening Neonatal, la Palatul Cotroceni, în cadrul proiectului „România în Lumină”. Ministrul Alexandru Rogobete a recunoscut că România are întârzieri în acest domeniu. „Zona de screening, zona de prevenție nu este acolo unde ar fi putut să fie”, a declarat el. Rogobete a adăugat că registrul „deschide calea către digitalizarea sănătății și către o monitorizare completă și atentă încă din primele zile de viață”. Mirabela Grădinaru despre ideea registrului Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, a explicat că registrul s-a născut dintr-o promisiune făcută în urmă cu trei luni, la o întâlnire despre situația copiilor prematuri. „Am promis că nu vom rămâne doar la nivelul discuțiilor. Iată-ne astăzi aici, după trei luni, cu o soluție concretă”, a spus ea. Grădinaru a subliniat scopul registrului: „Niciun copil să nu fie pierdut din vedere”, astfel încât „fiecare nou-născut să aibă acces la prevenție, diagnostic, intervenție și tratament adecvat încă din primele zile de viață”. Rogobete a anunțat că vor urma și alte registre și programe naționale. „Împreună cu profesioniștii din sănătate putem recupera acest timp prețios pentru sănătatea tuturor”, a adăugat ministrul.