Etichetă: ALEXANDRU ROGOBETE

A discutat Ministrul Sănătății cu premierul Ilie Bolojan despre procesul cu compania Pfizer? Rogobete: Încercăm să vedem toate scenariile posibile”

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat joi, la Digi24, că autoritățile analizează mai multe scenarii după ce statul român a pierdut procesul cu Pfizer și trebuie să achite aproximativ 3.395.000 de lei pentru dozele de vaccin anti-COVID refuzate în 2023. Ministrul Sănătății a declarat că a avut o discuție cu premierul Ilie Bolojan despre bugetul existent pentru această situație și posibilitățile de rezolvare. „A fost o discuție. Sigur că discuția cea mai concretă va fi după întâlnirea pe care o voi avea astăzi cu Ministrul Finanțelor, în care încercăm să vedem toate scenariile posibile și cum vom înainta de acum înainte”, a declarat Alexandru Rogobete. Rogobete a precizat că în urma discuțiilor cu premierul, nu s-a luat o decizie privind sursa banilor sau modul în care va fi făcută plata. El a adăugat că toate aceste aspecte depind de clarificările care vor veni din partea instanței din Bruxelles. „Nu, asta vom decide împreună cu Ministerul Finanțelor după ce ne lămurim care sunt scenariile și după ce primim de la Tribunalul din Bruxelles toate datele vis-a-vis de termene de plată, modalitate și așa mai departe”, a explicat ministrul Sănătății.

Vlad Voiculescu îl contrazice pe Rogobete: Dacă ar fi fost ministru atunci, decizia tot la Cîțu ar fi fost

Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății, a reacționat după conferința de presă a actualului ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, pe tema procesului pierdut de România cu Pfizer. „A spus că în Mai 2021 când Florin Cîțu a decis în ședință de guvern să facă acea comandă de vaccinuri, campania de vaccinare mergea prost și românii deja nu se mai vaccinau. E pur și simplu fals. Românii se vaccinau mai mult decât media europeană, SUA, UK sau chiar Israel”, a scris pe Facebook Vlad Voiculescu. În opinia lui, rata de vaccinare a scăzut mult „odată cu anunțul președintelui Iohanis cum că ar fi învins pandemia și urmează marea relaxare”. Alocarea dozelor, în funcție de populație „A mai spus domnul Rogobete că România nu ar fi trebui să facă acea comandă de vaccinuri. Că dânsul ar fi făcut procedat poate altfel. Mai întâi de toate, dacă ar fi fost ministru atunci – în locul doamnei Mihăilă, decizia tot la Florin Cîțu ar fi fost. Deci opinia dânsului ar fi contat probabil tot cât a contat și a mea când în ședințele de guvern din 10 și 18 martie l-am întrebat pe Superman cum a luat deciziile și de ce Ministerul Sănătății află abia după semnarea contractului de achiziția de vaccinuri”, mai scrie Voiculescu. El mai adaugă că alocarea dozelor de vaccin se făcea în funcție de populație și că niciun stat membru al UE nu a refuzat acel contract. „România a avut trei probleme mari” Fostul ministru spune că România nu a avut o problemă cu cantitatea de vaccinuri comandate și că a comandat (mult) sub media europeană. El adaugă că România a avut trei probleme mari: „-campania de vaccinare condusă de un militar (dl. Valeriu Gheorghiță – acum șef spital SRI) sub bagheta domnului Cîțu (Superman) a dus la cea mai mică rată de vaccinare din Europa (sub 40%) – domnul Rafila a refuzat oferta Pfizer și nu a negociat nimic; idem cu Ungaria lui Orban; despre asta să ne spună mai multe cei care erau la putere atunci. Noi nu știm decât ce scrie Pfizer în chemarea în judecată: că ei au venit cu oferte de reducere a mai mult de jumătate din sumă și România nu a răspuns nimic. 24 de state europene au răspuns și nu sunt acum în procese cu Pfizer. – nimeni nu se mai vaccinează anti-Covid în România din 2023 încoace. Suntem singura țară din UE care nu mai pune la dispoziție vaccinul. În Belgia, Irlanda, Olanda, Norvegia de pildă, cam 50% dintre persoanele vulnerabile (peste 70 de ani) sunt vaccinate anti-Covid”. Eșecul campaniei de vaccinare El susține că eșecul campaniei de vaccinare nu costă România doar bani și amintește de luna octombrie 2021: „cea mai neagră lună din istoria postbelică a României, cu un total oficial de 10.532 decese din cauza COVID-19 și un exces de decese de 22.980 față de media anilor 2011-2019, în luna octombrie”. Majoritatea celor decedați și internați în stare gravă erau, evident, persoane nevaccinate, adaugă fostul ministru. „Ce este greșit, din punctul meu de vedere, este acea cantitate uriașă care a fost semnată în mai 2021, care nu avea nicio legătură cu realitatea, care nu are nicio estimare medicală sau în directă legătură cu sănătatea publică sau cu rata de vaccinare”, a spus miercuri seara, într-o conferință de presă, Alexandru Rogobete.

Ministrul Sănătății a explicat de ce a eșuat campania de vaccinare anti-COVID din România: Politicienii au luat locul medicilor

Alexandru Rogobete a explicat că principalul motiv al eșecului campaniei de vaccinare din România a fost faptul că mesajele publice despre imunizare au fost asumate de politicieni, nu profesioniști din sănătate. „Politicienii s-au gândit să promoveze ei vaccinarea în locul profesioniștilor din sănătate. Dacă vedeam în spațiul public medici, doctori, oameni care aveau argumente medicale și încrederea necesară pentru a promova vaccinarea, probabil că România era altundeva”, a declarat Rogobete. Potrivit acestuia, apariția în spațiul public a unor clipuri cu politicieni aflați la guvernare în acel moment a alimentat reacția opoziției și a contribuit la apariția unui curent antivaccinare puternic. „În momentul în care politicienii s-au apucat, vă aduceți aminte, erau acele clipuri scurte cu tot felul de politicieni de la vremea respectivă, membri ai guvernului care promovau vaccinarea. În imediata perioadă a apărut efectul care era, din punct de vedere politic, evident, și anume opoziția a speculat mesajele politicienilor din momentul acela și așa s-a născut curentul de antivaccinare în România, care a atins conte alarmante și pe care încă nu reușim să îl scădem suficient de mult”, a mai spus ministrul Sănătății.

Alexandru Rogobete despre introducerea vaccinării anti-HPV în farmacii: Este posibil și îmi doresc să-l extindem”. Ce declară despre vaccinarea împotriva rujeolei

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vorbit sâmbătă dimineața la emisiunea Insider Politic despre situația vaccinărilor în România și efectele măsurilor adoptate pentru protejarea copiilor. Ministrul a făcut câteva precizări asupra problemelor legate de cazurile de rujeolă, dar și asupra progreselor înregistrate în privința vaccinării anti-HPV. Alexandru Rogobete a declarat că România se confruntă cu cifre alarmante la nivel european în ceea ce privește rujeola. „Suntem pe primul loc în Europa la numărul de copii morți de rujeolă, copii nevaccinați, și pe ultimul loc în Europa la numărul de vaccinări pentru rujeolă. Începem să fim pe un trend ascendent și încep lucrurile să arate mai bine la vaccinarea anti-HPV. Apropo de asta, se vede efectul măsurilor luate anul trecut în primăvară.”, a spus Rogobete. Un subiect important din cadrul intervenției sale a fost vaccinarea anti-HPV. Ministrul a explicat că modificarea vârstei de gratuitate pentru vaccinul anti-HPV a început să dea rezultate la nivel de țară. „Și vă reamintesc că anul trecut în primăvară am crescut vârsta de gratuitate pentru vaccinarea anti-HPV la 26 de ani, atât pentru fete cât și pentru băieți. Și iată că deja începe să se vadă un trend destul de ascendent, destul de bine conturat pentru vaccinarea anti-HPV.”, a spus acesta. Ministrul a mai menționat și alte măsuri aflate în implementare și în discuție în cadrul Ministerului Sănătății. „Urmează încă două măsuri pe care le susținem. Una este deja în implementare. A fost aprobată undeva la finalul lunii ianuarie, și anume vaccinarea în farmacii pentru vaccinul antigripal. Și acum suntem în discuții. Îmi doresc să extindem acest mecanism, care nu se întâmplă doar în România. În multe țări europene se practică. Să extindem vaccinarea în farmacii și pentru HPV, și mă rog, pentru cele care se pretează.”, a spus Rogobete. Făcând referire la cele declarate, Alexandru Rogobete a afirmat că nu toate vaccinurile pot fi administrate în farmacii, din motive de siguranță pentru pacienți. „Nu poți face vaccinarea în farmacii pentru orice tip de vaccin, pentru că unele au poate o reacție care trebuie puțin monitorizată, au un regim mai special de vaccinare, de păstrare a vaccinului și așa mai departe. Dar pentru HPV este posibil și îmi doresc să-l extindem. Pentru că e nevoie să recuperăm această întârziere de vaccinare, care din păcate face victime.”, a spus Rogobete. În privința părinților care sunt sceptici legat de vaccinarea propriilor copii, Rogobete a sugerat ca aceștia să „consulte doar zonele validate din punct de vedere medical, să se consulte cu medicii, să nu ia de bun ce văd pe TikTok sau pe rețelele de socializare, pentru că sfatul medical, și am spus asta de foarte multe ori și mă repet, chiar dacă nu toată lumea este de acord cu mine, din punctul meu de vedere, sfaturi medicale pot da doar medici. Sigur, politicieni, influencer, media, social media și așa mai departe, noi avem responsabilitatea de a promova ceea ce spun profesioniștii în sănătate. Dar totuși când vine un politician și nu recomandă vaccinarea și cineva l-ascultă, mi se pare un pic cam mult și cam forțat.”

Ministrul Sănătății despre medicii care lucrează la stat și la privat: Sunt împotriva celor care pleacă din timpul programului de lucru de la public ca să profeseze în privat

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, că nu susține ideea ca medicii să fie obligați să aleagă între sistemul public și cel privat. Ministrul a criticat cazurile în care medicii care lucrează în sistemul românesc pleacă din timpul programului de la stat pentru a lucra în privat. „Sunt împotriva gândirii ca medicul să aleagă între public și privat, ori la public, ori la privat. Am fost împotrivă dintotdeauna și nu susțin această gândire. Medicina are particularitățile ei, este o profesie reglementată. Nu consider că este firesc acest lucru.”, a declarat Rogobete. În același timp, ministrul a declarat în cadrul intervenției că există o problemă serioasă în sistem, legată de respectarea programului în spitalele publice. „Sunt total împotriva celor care pleacă din timpul programului de lucru de la public ca să profeseze în privat. Sunt atât de împotriva lor încât o să apară modificări legislative importante prin care vom crește instrumentele administrative pentru managerul unității sanitare astfel încât să le poată desface contractul de muncă.”, a spus Rogobete. Acesta a precizat că aceste situații nu sunt doar imorale, ci și ilegale. „Nu că este imoral, că nu este deontologic, dar este ilegal. Și nu vreau să generalizăm. Există medici excepționali, personal medical, asistente, farmaciști excepționali în sistemul de sănătate care își fac treaba, care stau peste program, care fac mai multe gărzi decât prevede normativul, care sunt oameni de bună credință și care, din păcate, munca lor este umbrită de aceste excepții.”, a spus acesta. Respectul față de pacienți și față de sistemul medical trebuie să fie prioritar, a mai declarat ministrul Alexandru Rogobete. „Pacienții au nevoie de demnitate, au nevoie de respect. Personalul medical are nevoie de respect pentru profesii și pentru ceea ce face.”, a punctat acesta. „Sunt de partea cadrelor medicale și de partea personalului medical, dar niciodată nu voi acoperi asemenea comportamente și niciodată nu voi fi de partea celor care fentează sistemul doar pentru că ei cred că au doar drepturi, nu și obligații.”, a precizat ministrul.

Spitalele regionale din Craiova și Iași, pe drumul spre finalizare în 2028. Alexandru Rogobete: La Cluj, din păcate, suntem în continuare în contestaţie…

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat la emisiunea Insider Politic că spitalele regionale din Craiova și Iași respectă calendarul stabilit și ar putea fi gata la finalul anului 2028. În schimb, Rogobete a anunțat că proiectul de la Cluj va fi întârziat, fiindcă licitația nu este încă finalizată din cauza contestațiilor aflate pe rolul instanței. Acesta susține că în România există în prezent un număr mare de investiții în infrastructura medicală, multe dintre ele realizate cu fonduri europene. El crede că deschiderea recentă a unui nou corp de spital la Bistrița va schimba percepția publică despre lipsa construcțiilor din sistemul sanitar. „În momentul de faţă în România sunt 22 de şantiere în construcţie. Sunt 8 din PNRR. Mă rog, 7 – unul s-a dat în folosinţă în decembrie. Cel de la Bistriţa, primul corp nou de clădire pentru un spital judeţean, construit după Revoluţie. Deci narativul că România nu construieşte spitale noi a dispărut din decembrie. N-am mai auzit niciunde că nu se construiesc spitale în România. Sunt încă şapte care au rămas cu finanţare din PNRR şi care vor fi date în folosinţă până în august anul acesta. De exemplu, Centrul de politraumă la Sibiu, Centrul de politraumă la Craiova, Spitalul de pneumoftizologie din Bucureşti (Marius Nasta), care e destul de mare. Şi lista poate continua. Alte nouă au fost mutate din PNRR în Programul Operaţional Sănătate. Şi cele trei spitale, mult discutatele spitalele regionale”, a spus ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, la emisiunea Insider Politic. Rogobete a explicat, de altfel, diferențele de ritm dintre șantiere prin modul în care au decurs licitațiile și prin contestații. La Craiova, lucrările avansează rapid, în timp ce la Iași au existat întârzieri, dar proiectul se menține aproape de grafic. „Diferenţa este dată de două aspecte, două nuanţe. Prima din ele este licitaţia publică. La Craiova nu au existat contestaţii. Acolo s-a finalizat licitaţia, nu s-a contestat. E o asociere de constructori români, da. Cei mai mari constructori români s-au asociat şi fac o treabă excelentă. Drept dovadă că la Craiova au depăşit etajul 1, acum lucrează la etajul 2. Lucrurile avansează. Este un oraş acolo. Am fost, l-am vizitat în iarnă, o să merg în curând pentru o vizită de monitorizare, dar din fotografii şi din raportările pe care le primesc lunar, lucrurile arată bine. La Iaşi, problema a fost dată de contestaţie, s-a ajuns până la Înalta Curte. Într-un final s-au terminat contestaţii, am semnat contractul undeva în noiembrie anul trecut. Acum, organizarea unui astfel de şantier atât de mare, pentru că vorbim de o suprafaţă mare de construcţie, durează undeva între 3 şi 4 luni de zile. Deci cumva ei sunt în grafic, aş putea spune, cu o mică întârziere de o lună, dată şi de condiţiile meteo pe care nu le-am anticipat şi care nu au mai fost de mult timp cele din ianuarie-februarie. Dar au început să lucreze, ceea ce este bine. Se toarnă pilonii de susţinere, mă rog, e o muncă care nu se vede neapărat, dar care există şi fără de care nu se poate continua”, a explicat ministrul Sănătăţii. Pentru proiectul de la Cluj, autoritățile așteaptă o decizie finală a instanței. În cazul spitalelor regionale din Craiova și Iași, el a spus că proiectele ar trebui să devină funcţionale la finalul anului 2028. „La Cluj, din păcate, suntem în continuare în contestaţie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Din estimările pe care le avem, undeva în luna aprilie ar trebui să avem rezultatul şi să semnăm contractul. Ce este, în schimb, important de menţionat? Că atunci când s-a făcut graficul de lucrări, s-a ţinut cont şi de o eventuală contestaţie care poate dura un an de zile, ceea ce nu le scoate din termen. Ele sunt încă în termenul de finanţare din programul Operaţional Sănătate Banii Europene Rambursabili, program care se finalizează în 2030. La Craiova, graficul de execuţie îi dă termen finalul anului 2028. La Iaşi, se păstrează acelaşi termen de 2028, chiar dacă a existat această întârziere”, a spus Alexandru Rogobete. În perioada următoare vor începe procedurile pentru achiziția echipamentelor medicale. Planul autorităților prevede corelarea livrării aparaturii cu stadiul construcției, astfel încât spitalele să fie pregătite pentru funcționare după finalizare. „La Craiova va începe în această vară licitaţia pentru echipamente. Licitaţia se va derula pe măsură ce are loc construcţia, astfel încât la un moment dat să se suprapună, când construcţia este aproape finalizată, să poată fi livrate şi echipamentele. La fel este gândit şi la Iaşi, şi la Cluj”, a anunțat ministrul.

Ministrul Sănătății propune un master profesional pentru absolvenții de Medicină care nu intră la rezidențiat

„Noi producem undeva la câteva mii, 3-4.000 de absolvenți de medicină cu diploma de licență pe care scrie medic-doctor, dar care nu au ce să facă cu ea”, a spus Rogobete, la Prima TV. Ministerul analizează introducerea unui master profesionat Ministrul a explicat că soluția ar fi introducerea unui master profesional: „Și de aici a venit ideea de, spun cu ghilimele, stagiatură, pentru că ea poate fi asemănată, nu va fi la fel, și anume înființarea unui master profesional, de doi sau trei ani de zile, prin care absolvenții care nu intră în examenul de rezidențiat, deci practic nu merg pe parcursul rezidențiat, medic specializat, medic primar, să poată avea șansa totuși de a lucra în sistem printr-un masterat profesional. Acest masterat profesional îi conferă la final titlul de medic generalist”. Potrivit ministrului, programul ar putea fi implementat începând de anul viitor, cu sprijinul universităților de medicină. „Mă bucur că aici toate cele șase universități au zis da și vom încerca ca de anul viitor să punem în practică un astfel de program”, a spus Rogobete. Noua categorie: medic generalist cu drept de practică limitat El a arătat că programul ar urma să fie unul practic, similar rezidențiatului, și ar include stagii în mai multe specialități. „Practic, studentul, absolventul, intră în acest masterat profesional, care nu este unul teoretic, este unul practic, la fel ca rezidențiatul. Merge în anumite specialități, stagii de pregătire, medicină de urgență, medicină de familie, ATI, medicină internă. Dau câteva exemple acum. După cei doi sau trei ani de studii de masterat primește diploma de medic generalist cu drept de liberă practică bine definit”, a precizat Rogobete. Ministrul a precizat că medicii formați astfel vor avea atribuții limitate, distincte de cele ale medicilor specialiști: „trebuie să existe o diferență între medicul rezident, medicul specialist și medicul generalist. Deci el va avea o practică limitată”. Ulterior, aceștia se vor putea orienta către anumite specialități deficitare. El a subliniat importanța valorificării acestei resurse umane în sistemul sanitar. „Este o resursă umană importantă pe care noi nu o introducem în sistem. Avem deficit important de resursă umană și eu cred că e important să dăm șansa acestor oameni, acestor colegi până la urmă, să-și practice profesia”, a mai spus ministrul Sănătății.

Rogobete spune că vaccinarea anti-HPV crește, dar România rămâne sub media UE

„De anul trecut, au intrat în vigoare reglementări care au schimbat accesul la vaccinarea împotriva HPV, principala cauză a cancerului de col uterin, prin extinderea compensării integrale pentru fete și băieți între 11 și 26 de ani și introducerea compensării de 50% pentru femeile cu vârste între 27 și 45 de ani”, a scris Alexandru Rogobete într-o postare pe Facebook, după participarea la evenimentul „Advancing Prevention and Awareness in Women’s Cancers in Romania”. Ministrul a arătat că efectele măsurii „încep să se vadă”, fiind înregistrată o creștere a numărului de persoane vaccinate. „Rămânem însă sub media europeană, ceea ce arată că accesul trebuie dublat prin informare și încredere”, a subliniat Rogobete. Strategie națională de screening „Pentru prima dată în România, construim strategia națională de screening și prevenție, un cadru care aduce programele împreună, bazate pe date reale, nu pe estimări, cu rezultate care pot fi urmărite. Pentru cancerul de col uterin și cancerul de sân, dezvoltarea programelor de screening este deja în curs, în paralel cu finalizarea strategiei”, a adăugat ministrul. Acesta a precizat că în ultimii doi ani au fost realizate investiții în infrastructura necesară, inclusiv achiziția a 124 de mamografe la nivel național și reabilitarea și dotarea a peste 56 de spitale pentru investigații de citologie. „Baza există. De aici începe diferența: felul în care aceste servicii ajung, în mod constant, la oameni. Pentru că prevenția începe să conteze atunci când pacientul ajunge la timp”, a mai transmis ministrul.

Alexandru Rogobete la Gala Colegiului Medicilor: Este un moment important pentru sănătatea românească. Astăzi medicina în România nu se mai face cu mâinile goale

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat joi, în cadrul Galei Colegiului Medicilor, că sistemul medical din România intră într-o etapă de schimbare, în care investițiile și modernizarea devin tot mai vizibile. Rogobete a declarat că doar după mulți ani apar proiecte importante care vizează construirea de spitale noi și refacerea unor unități medicale care sunt în condiții grave. Acesta a explicat că, în prezent, discuțiile nu se mai axează pe problemele sistemului, dar subiectele abordate includ și dezbateri despre progresele realizate. Potrivit ministrului, aparatura medicală modernă și accesul la tratamente comparabile cu cele din alte țări arată o evoluție majoră a domeniului. „Este un moment important pentru sănătatea românească, pentru că sănătatea din România astăzi este în transformare. Nu suntem perfecţi. Şi întotdeauna este loc de mai bine, dar discutăm pentru prima dată, în ultimii 36 de ani, de spitale noi, de multe spitale care s-au reabilitat. Discutăm despre dotări şi despre echipamente de ultimă generaţie, discutăm despre medicamente asemănătoare şi egale cu cele folosite în toată lumea”, a afirmat ministrul Sănătăţii, joi seară, la Gala Colegiului Medicilor din România. Alexandru Rogobete a mai spus că medicina din România începe să se desprindă de practicile improvizate din trecut și se bazează din ce în ce mai mult pe tehnologie și infrastructură adecvată. „Astăzi medicina în România nu se mai face cu mâinile goale. Astăzi, în multe locuri, medicina nu se mai face improvizat. Şi da, este important să urmărim în dinamică cum a evoluat sistemul de sănătate, este important să ne uităm în jurul nostru şi poate să ne apreciem mai mult medicii. Poate să ne apreciem mai mult personalul medical şi toţi cei care stau la capul nostru, noaptea, atunci când viaţa noastră este în dezechilibru”, a declarat Alexandru Rogobete. În același context, ministrul a transmis un mesaj către medicii români și personalul sanitar, în care le-a mulțumit pentru efortul depus și a recunoscut că a existat o presiune la care aceștia au fost supuși. „Vă mulţumesc pentru tot ceea ce faceţi şi am datoria să îmi cer scuze în faţa dumneavoastră pentru că, ani la rând, din păcate, dumneavoastră aţi fost cei care aţi răspuns în faţa opiniei publice pentru nepăsarea sau pentru indolenţa sistemului. Cred că acest lucru trebuie să se oprească şi cred că aveţi nevoie, şi cu toţii trebuie să facem asta, aveţi nevoie de mai mult respect şi de un «mulţumesc» spus mai din suflet”, a mai afirmat ministrul Sănătăţii.

Alexandru Rogobete, participare la dezbaterea din Parlamentul European despre sănătatea mintală: Expunerea constantă la conţinut online, presiunea socială şi lipsa unor mecanisme eficiente de protecţie generează efecte reale”

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat marți că efectele mediului digital asupra sănătății mintale reprezintă o provocare urgentă, în special pentru tineri. „Expunerea constantă la conţinut online, presiunea socială şi lipsa unor mecanisme eficiente de protecţie generează efecte reale – anxietate, depresie, izolare”, a transmis Alexandru Rogobete, care a mai menționat în postarea de pe Facebook că este nevoie de o intervenție rapidă. Ministrul Sănătății a precizat că își propune integrarea sănătății mintale în Strategia Națională de Screening și Prevenție. „Am participat astăzi, în Parlamentul European, la o dezbatere esenţială despre sănătatea mintală alături de Ştefan-Muşoiu, Roxana Mînzatu, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene şi de Victor Negrescu, vicepreşedintele Parlamentului European. Tema centrală a discuţiei a fost una care nu mai poate fi ignorată: impactul mediului digital asupra sănătăţii mintale, în special în rândul tinerilor”, a scris ministrul pe Facebook. Mai mult, Rogobete a explicat că inacțiunea are consecințe directe pentru că asta „înseamnă costuri directe asupra sănătăţii unei generaţii. Iar sănătatea mintală este parte integrantă a siguranţei şi echilibrului unei societăţi”. „În intervenţia mea am prezentat nu doar provocările, ci şi direcţia clară în care mergem: integrarea sănătăţii mintale în Strategia Naţională de Screening şi Prevenţie, ca politică publică asumată la nivel de stat”, a spus Rogobete. Strategia include dezvoltarea unei rețele de centre de sănătate mintală, inclusiv pentru copii și adolescenți; intervenție timpurie și programe de prevenție în școli și comunități; întărirea rolului medicilor de familie și al ambulatoriilor în identificarea precoce a problemelor; reducerea stigmatizării și creșterea accesului la servicii specializate; utilizarea responsabilă a tehnologiei pentru screening și suport, fără a înlocui actul medical. „Tehnologia trebuie să fie un instrument, nu un substitut. Relaţia directă dintre pacient şi specialist rămâne esenţială. Lucrurile au început să se schimbe. Dar este important să spunem clar: reforma în sănătatea mintală nu se face peste noapte. Este un proces care cere consecvenţă, investiţii şi decizii ferme”, a adăugat Alexandru Rogobete.