It takes two to tango. Ciucu face caracterizarea unor politicieni: de la Băsescu, la Rogobete și Fritz

it-takes-two-to-tango.-ciucu-face-caracterizarea-unor-politicieni:-de-la-basescu,-la-rogobete-si-fritz

Primarul general Ciprian Ciucu a făcut, la Romania TV, o serie de caracterizări ale unor politicieni. El a vorbit despre Traian Băsescu, Nicușor Dan, Sorin Grindeanu și alți lideri. Ciucu l-a numit pe Traian Băsescu cel mai bun primar al Capitalei de după 1990. El a spus că i-a plăcut primul mandat prezidențial al lui Băsescu, mai puțin al doilea. Despre Nicușor Dan, actualul președinte, Ciucu a spus că a fost un primar bun. El a recunoscut că nu are încă o relație apropiată cu președintele. Ciucu a folosit expresia „it takes two to tango”, sugerând că responsabilitatea e împărțită. De asemenea, Ciucu a afirmat că liderul PSD Sorin Grindeanu are un ceas foarte scump. Potrivit lui, valoarea ar fi comparabilă cu cea a apartamentului său. Ce a spus despre Rogobete, Nazare și Fritz Despre fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, Ciucu a avut o părere dublă. I-a plăcut ca ministru, dar îl consideră „nesuferit” ca politician. Despre Alexandru Nazare a vorbit apreciativ, spunând că a ținut țara în echilibru bugetar. Despre primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a spus că e un primar bun, afectat de o decizie a ANI. Ciucu a susținut că anumite centre de putere ar influența decizii din justiție și instituțiile de forță. „Sistemul. Sistemul lucrează. Prin legi, prin… prin ce poate, cum poate, prin butoane, prin pârghii”.

Alexandru Rogobete face apel la unitate înaintea negocierilor politice: România este astăzi în comă, la terapie intensivă

alexandru-rogobete-face-apel-la-unitate-inaintea-negocierilor-politice:-romania-este-astazi-in-coma,-la-terapie-intensiva

Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, afirmă că actuala clasă politică trebuie să își asume responsabilitatea pentru lipsa de încredere a românilor în politică și să pună accent pe soluții, nu pe conflicte. „Dacă noi, clasa politică, nu reușim să oferim oamenilor mai mult decât conflicte, frică, neîncredere și dezbinare (…) nu putem continua să căutăm doar vinovați și să uităm de soluții reale”, a scris Rogobete pe Facebook. Acesta susține că România nu are nevoie de „salvatori” care pretind că pot rezolva singuri problemele țării, ci de echipe care să lase deoparte orgoliile și să pună interesul național pe primul loc. „Marile schimbări nu au fost niciodată opera unui singur om. Ele au fost construite de echipe, de oameni care au avut curajul să lase orgoliile deoparte și să pună interesul național mai presus de interesul personal sau de partid”, afirmă fostul ministru. În mesajul său, Rogobete face referire și la întâlnirea politică programată pentru ziua următoare, pe care o consideră decisivă pentru stabilitatea țării. „Mâine va avea loc o întâlnire politică extrem de importantă pentru echilibrul acestei țări. Să renunțăm la iluzia că un singur om poate salva România”, transmite acesta. Fostul ministru folosește și o metaforă inspirată din domeniul medical, afirmând că România se află „în comă, la terapie intensivă”, iar în astfel de momente este nevoie de cooperare, nu de conflicte. „În astfel de clipe, medicii nu se ceartă între ei în jurul patului bolnavului. Lucrează împreună pentru a-i salva viața. Și nu există un singur om, există o echipă”, a conchis Alexandru Rogobete.

Alexandru Rogobete, după valul de atacuri de pe Facebook: Vadim ar fi mândru de voi

alexandru-rogobete,-dupa-valul-de-atacuri-de-pe-facebook:-vadim-ar-fi-mandru-de-voi

Rogobete spune că mesajul publicat anterior făcea referire la „curajul de a uni oamenii” și la depășirea orgoliilor, însă reacțiile din secțiunea de comentarii l-au determinat să reflecteze asupra climatului din spațiul online. „Când au început să curgă mizeriile în comentarii, primul impuls a fost să le închid. Să blochez tot. M-am răzgândit. Nu doar că am lăsat comentariile deschise, dar mi-am spus că merită chiar promovate. Sunt, până la urmă, o expresie – fie ea doar parțial autentică, pentru că printre ele se văd și multe conturi false – a felului în care ne raportăm unii la alții”, a scris fostul ministru pe Facebook. Acesta afirmă că reacțiile pot fi împărțite în mai multe categorii, făcând referire la persoane pe care le numește „musofobi”, „scatofili” și la cei care, în opinia sa, afișează o conduită ipocrită. „Pe primul loc sunt musofobii, obsedați de «șobolani». Pe locul al doilea vin scatofilii, cu un vocabular pe care îl las în seama psihologilor. Iar pe locul al treilea sunt cei care, cu o mână își fac cruce, iar cu cealaltă aruncă piatra. O demonstrație perfectă a dublei măsuri și a ipocriziei”, a afirmat Rogobete. În continuare, fostul ministru compară atmosfera din mediul online cu modul în care, în trecut, publicația Tricolorul, condusă de Corneliu Vadim Tudor, își expunea adversarii în paginile sale. „Un prieten mi-a amintit că, în urmă cu ani, ziarul Tricolorul al lui Corneliu Vadim Tudor avea rubrici precum «Scuipați aici» sau «Licheaua de serviciu», dedicate transformării unui om în țintă publică pentru satisfacția unei galerii înfierbântate. Au trecut anii. S-au schimbat platformele. S-au schimbat tehnologiile. Dar, pentru unii, metoda a rămas aceeași. Bravo, oameni buni! Dacă asta înseamnă progresul pe care îl susțineți, sunt convins că Vadim ar fi mândru de voi”, a transmis Alexandru Rogobete.

Alexandru Rogobete: România nu are nevoie de orgolii. Nu are nevoie de răzbunări, de etichete sau de blocaje

alexandru-rogobete:-romania-nu-are-nevoie-de-orgolii.-nu-are-nevoie-de-razbunari,-de-etichete-sau-de-blocaje

Alexandru Rogobete, fostul ministru al Sănătății, a transmis pe facebook un mesaj prin care îndeamnă la asumare, responsabilitate, la găsirea de soluții pentru cetățenii țării, „fără orgolii” și „dincolo de calcule politice, dincolo de sondaje și ambiții personale”.  Loading … „Sunt momente în istoria unei țări în care nu mai contează cine are ultimul cuvânt. Contează cine are primul gest de responsabilitate. Cred că acesta este unul dintre acele momente. Nu suntem perfecți și mereu e loc de mai bine! Toți greșim. În politică, în administrație, în viață. Dar adevărata măsură a unui lider nu este să pretindă că nu greșește niciodată, ci să aibă maturitatea de a recunoaște când trebuie schimbată direcția și curajul de a construi împreună ceea ce este mai bine pentru oameni. România nu are nevoie de orgolii. Nu are nevoie de răzbunări, de etichete sau de blocaje. Are nevoie de lideri care să se așeze la aceeași masă, să se asculte și să găsească soluții. Oamenii nu ne-au trimis în funcții pentru a demonstra cine este mai puternic, ci pentru a le face viața mai bună”, spune Alexandru Rogobete. Fostul ministru al Sănătății mai transmite că „nu există lideri adevărați fără curajul de a uni. Și nu există viitor pentru România dacă rămânem prizonierii propriilor orgolii”. Totodată, acesta susține că „ oamenii nu vor ține minte cine a câștigat o dispută politică. Vor ține minte cine a avut curajul să pună România pe primul loc”. „Trebuie sǎ privim dincolo de calculele politice. Dincolo de sondaje. Dincolo de ambițiile personale. Să privim spre familiile care își fac griji pentru ziua de mâine, spre antreprenorii care așteaptă predictibilitate, spre tinerii care încă mai speră că își pot construi viitorul aici, acasă. Nu există lideri adevărați fără curajul de a uni. Și nu există viitor pentru România dacă rămânem prizonierii propriilor orgolii. Este timpul să demonstrăm că suntem capabili să construim împreună. Pentru că, la final, oamenii nu vor ține minte cine a câștigat o dispută politică. Vor ține minte cine a avut curajul să pună România pe primul loc”, conchide Alexandru Rogobete.

Rogobete: Nu există viitor pentru România dacă rămânem prizonierii propriilor orgolii

rogobete:-nu-exista-viitor-pentru-romania-daca-ramanem-prizonierii-propriilor-orgolii

Alexandru Rogobete spune că România nu mai are timp pentru orgolii: „Sunt momente în istoria unei țări în care nu mai contează cine are ultimul cuvânt. Contează cine are primul gest de responsabilitate. Cred că acesta este unul dintre acele momente”, a transmis Rogobete, joi, pe pagina sa de Facebook. Fostul ministru al Sănătății susține că adevărata măsură a unui lider nu este lipsa greșelilor, ci capacitatea de a recunoaște atunci când este nevoie de o schimbare de direcție și disponibilitatea de a construi împreună soluții mai bune. „Nu suntem perfecți și mereu e loc de mai bine. Toți greșim. În politică, în administrație, în viață. Dar adevărata măsură a unui lider nu este să pretindă că nu greșește niciodată, ci să aibă maturitatea de a recunoaște când trebuie schimbată direcția și curajul de a construi împreună ceea ce este mai bine pentru oameni”, mai spune Rogobete. Fostul ministru consideră că România „nu are nevoie de orgolii, răzbunări, etichete sau blocaje”, ci de lideri dispuși să stea la aceeași masă și să găsească soluții pentru cetățeni. Potrivit ministrului, decidenții trebuie să privească dincolo de calculele politice, sondaje și ambițiile personale și să se concentreze asupra preocupărilor oamenilor, antreprenorilor și tinerilor care își doresc un viitor în România. „Nu există lideri adevărați fără curajul de a uni. Și nu există viitor pentru România dacă rămânem prizonierii propriilor orgolii”, a mai transmis fostul ministru al Sănătății. În finalul postării, Alexandru Rogobete afirmă că oamenii îi vor judeca pe liderii politici nu după disputele câștigate, ci după capacitatea de a pune interesul României pe primul loc.

Alexandru Rogobete explică de ce spitalele trimiteau pacienți în Azilele Groazei din Bihor. Fostul ministru a avut un schimb dur de replici cu un deputat USR

alexandru-rogobete-explica-de-ce-spitalele-trimiteau-pacienti-in-azilele-groazei-din-bihor.-fostul-ministru-a-avut-un-schimb-dur-de-replici-cu-un-deputat-usr

Alexandru Rogobete a explicat, într-o intervenție la Antena 3 CNN, că instituțiile statului nu trimiteau în mod conștient pacienți în Azilele Groazei din Bihor, administrate de Viorel Pașca. Potrivit acestuia, locațiile erau prezentate drept centre care funcționau sub umbrela unui ONG, iar ancheta DIICOT a arătat ulterior că activitatea se desfășura, în realitate, pe persoană fizică. Fostul ministru al Sănătății a explicat că există o confuzie în cazul azilelor administrate de Viorel Pașca. Rogobete a spus că acestea nu erau autorizate nici ca centre, nici ca azile, potrivit legislației în vigoare. „Este o nuanță aici pe care aș vrea să o lămurim, pentru că e mult spus azile, este mult spus centre. Pentru că în fapt, în legislația în vigoare, ele nu erau autorizate nici ca azile, nici ca centre, după cum bine cunoaștem. Și aici apare această confuzie”, a spus Rogobete la Antena 3 CNN.  Cum explică fostul ministru al Sănătății colaborarea dintre spitale și asociația lui Viorel Pașca Alexandru Rogobete a spus că Viorel Pașca și colaboratorii săi prezentau instituțiilor publice, în special spitalelor, existența Asociației Dumbrava – „Dumnezeu Poartă de Grijă”, care administra centre de paliație și unități de îngrijire pentru persoanele vulnerabile. Fostul ministru a explicat că spitalele și alte instituții publice apelau la asociația lui Pașca deoarece aceasta era prezentată ca un ONG care administra astfel de centre. „Pentru că el (Viorel Pașca), sau, mă rog, oamenii care colaborau cu el prezentau instituțiilor publice și, în speță, spitalelor că acolo există o asociație, Asociația Dumbrava, și-mi scapă acum cum se mai numește, care are organizată o formă de centre de paliație, de centre de îngrijiri pentru persoane vulnerabile și așa mai departe. Asta este motivul pentru care unitățile sanitare, spitalele sau, mă rog, alte instituții publice apelau la această unitate organizată, numită asociație, pentru că erau prezentate ca fiind niște centre care funcționau sub acest ONG, cum există multe altele”. De asemenea, Rogobete a mai spus că existența unor centre similare administrate de organizații religioase a făcut ca prezentarea asociației lui Viorel Pașca drept un ONG care oferea servicii pentru persoane vulnerabile să nu ridice suspiciuni în rândul instituțiilor publice. În opinia sa, de aici a pornit și percepția că spitalele trimiteau în mod conștient pacienți în acele locații. „Există cultele religioase, indiferent de forma lor. Majoritatea au astfel de centre de paliație sau pentru persoane vulnerabile. Biserica Ortodoxă, Biserica Catolică, alte forme de organizare a cultelor religioase au astfel de centre de paliație sau pentru persoane vulnerabile. De aici vine această confuzie și argumentul ăsta că instituțiile statului trimiteau în mod conștient, da, pentru că era prezentat ca fiind un centru care funcționa sub un ONG. În realitate, toate sunt pe persoană fizică acolo.” Rogobete: Credeți că verifică un medic din UPU? Întrebat de moderatoarea emisiunii dacă spitalele știau că respectivele centre nu erau acreditate, Alexandru Rogobete a spus că medicii din unitățile de primiri urgențe nu verifică statutul juridic al fiecărei organizații către care este direcționat un pacient vulnerabil. Fostul ministru a subliniat că instiuțiile au fost induse în eroare, lucru descoperit de procurorii DIICOT. „Credeți că verifică un medic din UPU care are un pacient vulnerabil și care apelează la centrele astea de persoane vulnerabile? El își arunca în față asociația, ONG-ul, prin care spunea că el se ocupă cu persoanele vulnerabile. Faptul că, de fapt, pe ONG nu este nimic și totul e pe persoană fizică, asta au descoperit procurorii de la DIICOT.” Schimb dur de replici cu deputatul Emanuel Ungureanu Discuția a continuat cu un schimb dur de replici între Rogobete și deputatul USR, Emanuel Ungureanu, după ce acesta din urmă a susținut că persoanele vulnerabile ajungeau în Azilele Groazei administrate de Viorel Pașca inclusiv cu sprijinul autorităților. Deputatul USR Emanuel Ungureanu / FOTO – Facebook Alexandru Rogobete: „De unde știți, dumneavoastră, că nu a mers să caute pacienți el și cei care îl recomandau pe el? De unde aveți dumneavoastră informația?” Emanuel Ungureanu: „De unde? De 25 de ani. Știți de unde vin pacienții? Sună inclusiv Poliția Locală. Ia cerșetori de pe stradă.” Alexandru Rogobete a respins afirmația și a susținut că argumentele aduse de Ungureanu au o frântură de logică. De asemenea, fostul ministru l-a rugat pe deputatul USR să lase deoparte propaganda. „Și Poliția Locală de la Constanța s-a trezit așa să ajungă direct la Bihor, la domnul Pașca. Domnule Ungureanu, nu v-ați dat seama că e o frântură de logică în ce spuneți?”, a spus Alexandru Rogobete.

Se negociază orgoliile unui singur om. Alexandru Rogobete spune că românii nu vor accepta ca țara să fie blocată de ambiții personale

se-negociaza-orgoliile-unui-singur-om.-alexandru-rogobete-spune-ca-romanii-nu-vor-accepta-ca-tara-sa-fie-blocata-de-ambitii-personale

Alexandru Rogobete a anunțat, într-o postare pe Facebook, că a participat la Forumul Național PES Activists România și la Gala Premiile Solidarității, la invitația vicepreședintelui Parlamentului European, Victor Negrescu. „M-a bucurat să văd o sală plină, cu sute de oameni, dintre care foarte mulți tineri. Oameni care nu au renunțat să creadă în comunitate, în solidaritate și în puterea faptelor făcute doar pentru a face bine, fără să aștepte ceva în schimb”, a scris Rogobete. „Am întâlnit reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale și ai societății civile care au demonstrat, de-a lungul timpului, că un parteneriat corect, onest și transparent cu autoritățile locale și centrale poate schimba vieți. Fără calcule politice. Fără interese ascunse. Doar pentru oameni.”, a adăugat acesta fostul ministru al Sănătății. Rogobete a vorbit despre actuala situație politică și administrativă, pe care a descris-o drept dificilă. „Traversăm o perioadă dificilă din punct de vedere politic și administrativ. Nu se negociază proiecte, nu se negociază principii și nici o viziune pentru viitorul României. Din păcate, se negociază orgoliile unui singur om”, a spus el. Rogobete susține că negocierile au loc „în spatele ușilor închise”, iar termenul „reformă” este folosit mai degrabă ca instrument politic. „Cuvântul «reformă» a ajuns să fie folosit mai degrabă ca instrument de propagandă decât ca angajament pentru schimbare”, a afirmat acesta. El a mai spus că există oameni politici care evită dialogul direct cu cetățenii și preferă să construiască „percepții în loc de rezultate”. „Vedem oameni care evită dialogul direct cu cetățenii, care preferă să se ascundă în spatele postărilor și al algoritmilor bine plǎtiți, construind percepții în loc de rezultate. Vorbesc despre reformă, dar lasă în urmă doar contracte și înțelegeri, nu schimbări reale pentru oameni”, a mai transmis Alexandru Rogobete. Acesta a subliniat că românii „nu vor accepta ca țara să fie blocată de ambiții personale”. „O să fie bine! Pentru că România este mai mare decât orgoliile oricărui politician”, a conchis Rogobete.

VIDEO | Alexandru Rogobete: N-aș vota niciodată un politician care promite mult și nu face nimic

video-|-alexandru-rogobete:-n-as-vota-niciodata-un-politician-care-promite-mult-si-nu-face-nimic

În cadrul interviului, Alexandru Rogobete a acordat nota 7 sistemului de sănătate din România, a explicat de ce tinerii medici ar trebui să își construiască viitorul profesional în țară și a susținut că o mai mare încredere în profesioniștii din sănătate ar putea produce schimbări importante în sistem. Despre mituri Reporter: Numele complet Alexandru Rogobete: Alexandru Florin Rogobete. Reporter: Studiile și funcția actuală Alexandru Rogobete: Medic de profesie, din pasiune; deputat pentru a schimba lucruri. Reporter: Ce lucru din viața unui politician nu se vede niciodată la TV? Alexandru Rogobete: Numărul de apeluri telefonice primite după miezul nopții. Reporter: Ce gest mic spune cel mai mult despre un medic bun? Alexandru Rogobete: Dacă s-ar așeza pe scaun atunci când vorbește cu pacientul. Reporter: Un mit despre medici care vă deranjează? Alexandru Rogobete: Că nu au emoții. Au foarte multe emoții, doar că nu își permit tot timpul să și le arate. Reporter: Dacă ați avea nevoie de o consultație medicală mâine, ați alege sistemul public sau privat? De ce? Alexandru Rogobete: Aș alege sistemul de sănătate. Eu nu sunt de acord cu separarea celor două sisteme. Cred că sistemul public și sistemul privat, împreună, formează sistemul de sănătate de care avem cu toții nevoie. Reporter: Numiți trei politicieni pe care nu i-ați vota niciodată Alexandru Rogobete: N-aș vota niciodată un politician care promite mult și nu face nimic. Lista e mai lungă de trei. Reporter: Alături de ce personalitate din toate timpurile v-ar plăcea să luați prânzul? Alexandru Rogobete: Alături de Madonna. Cred că ar fi un prânz lung. Reporter: Ce notă ați da sistemului de sănătate din România, de la 1 la 10, și de ce? Alexandru Rogobete: Nota 7. Are profesioniști de nota 10, însă în continuare sunt multe probleme administrative care trag nota în jos. Reporter: Cum convingeți un tânăr medic, în 20 de secunde, să rămână în România? Alexandru Rogobete: I-aș spune că în România poate schimba vieți și, în același timp, poate schimba și sistemul de sănătate. Reporter: Din 100 de politicieni și 100 de medici, cine credeți că ar refuza mai des un plic? Alexandru Rogobete: Vreau să cred că toți cei 200. Reporter: Dacă sistemul de sănătate din România ar fi un pacient, care ar fi diagnosticul și tratamentul de urgență? Cea mai mare minciună auzită de pacienți Alexandru Rogobete: Diagnosticul ar fi oboseala cronică, iar tratamentul ar fi mai multe investiții și mai multă încredere în sistem și în profesioniștii din sănătate. Reporter: Ce schimbare aparent mică ar produce un impact uriaș în sistemul de sănătate românesc? Alexandru Rogobete: Mai multă încredere. Reporter: Care este cea mai mare minciună pe care o aude un pacient român despre sistemul medical? Alexandru Rogobete: Că nu se poate. Mesaj pentru români: mai multă prevenție, mai puține urgențe Reporter: Dacă Ministerul Sănătății ar fi un restaurant, ce fel de mâncare ar servi cel mai des? Alexandru Rogobete: Meniul zilei ar fi urgențe cu garnitură de multă încredere. Reporter: Ce sfat i-ați da unui viitor student la medicină? Alexandru Rogobete: Să învețe să asculte înainte să învețe să vorbească. Reporter: Ce funcționează în sistemul medical românesc mai bine decât cred majoritatea oamenilor? Alexandru Rogobete: Capacitatea profesioniștilor din sistem de a găsi soluții în situații aparent imposibile. „Fac ceea ce spun și arăt ceea ce fac” Reporter: Dacă ați putea schimba instantaneu un singur obicei al românilor, care ar fi acela? Alexandru Rogobete: Să meargă la screening și la controale de prevenție, în loc să meargă la Urgențe. Reporter: Dacă sistemul de sănătate din România ar fi un serial Netflix, la ce episod credeți că am ajuns? Alexandru Rogobete: Este un sezon nou. Nu este sfârșitul și lucrurile încep să se schimbe în bine în tot mai multe locuri. Reporter: Ce vreți să se spună despre dumneavoastră atunci când nu sunteți în cameră? Alexandru Rogobete: Că fac ceea ce spun și arăt ceea ce fac.

Alexandru Rogobete, mesaj despre finanțarea spitalelor din PNRR și dezinformare: Degeaba cifrele de deficit național sunt bune, dacă este transferat către mediul privat

alexandru-rogobete,-mesaj-despre-finantarea-spitalelor-din-pnrr-si-dezinformare:-degeaba-cifrele-de-deficit-national-sunt-bune,-daca-este-transferat-catre-mediul-privat

Fostul ministru PSD al Sănătății, Alexandru Rogobete, a făcut o serie de precizări pe pagina sa de Facebook despre finanțarea spitalelor din PNRR și plățile făcute de stat pentru proiectele de investiții în sănătate. Acesta a declarat că informațiile false sau prezentate trunchiat circulă frecvent în spațiul public și pot crea confuzie în legătură cu proiectele de infrastructură medicală. „Dezinformarea este de multe ori insidioasă, prezentă în zonele în care te aștepți mai puțin, cu informații prezentate trunchiat sau date false livrate pe post de certitudini, fără dileme.”, a scris Rogobete. El a oferit ca exemplu afirmația potrivit căreia „spitalele din PNRR sunt blocate”, despre care a precizat că o consideră un fake news alimentat de lipsa de informații corecte. Explicații despre finanțarea spitalelor Fostul ministru al Sănătății a explicat că Ministerul Finanțelor a transferat contribuția națională pentru proiectele de spitale finanțate din fonduri europene și bugetul de stat. „Astăzi s-a primit confirmarea că Ministerul Finanțelor a efectuat transferul contribuției naționale pentru proiectele de spitale pe care le construim din bani europeni (deci nu numai PNRR). Este vorba despre cca. 1.2 miliarde de lei – contribuția noastră națională – din bugetul de stat”, a precizat el. El a adăugat că România a folosit deja fondurile europene disponibile pentru aceste proiecte, iar diferența este acoperită din bugetul național. „Adevărul (pe care dl. Ministrul Cseke l-a marcat foarte bine) este că noi, România am absorbit banii europeni din fondurile disponibile pentru proiectele din PNRR, urmând ca restul să fie plătit din bugetul de stat (cofinanțarea de care se știa din 2022).”, a transmis el. O altă precizare pe care Rogobete a mai făcut-o este că o parte din investiții sunt finanțate direct din bugetul de stat. „Adevărul care nu a fost spus public (până acum) este că cca. 20% din investiții au totuși o sursă națională, adică bugetul național de stat.”, a spus fostul ministru PSD. Critici și explicații politice În același mesaj, Alexandru Rogobete a mai spus că a făcut demersuri încă de la începutul anului pentru obținerea banilor necesari, susținând că aceștia au fost aprobați abia după o perioadă lungă. „Am făcut personal tot ce a ținut de mine pentru a obține acești bani de la buget la timp, încă de începutul anului. După aproape jumătate de an, văd că s-a întâmplat.”, a spus el. Fostul ministru a criticat, totodată, modul în care sunt prezentate uneori datele financiare și a spus că acestea nu arată care este impactul real asupra proiectelor. „Degeaba cifrele de deficit național sunt bune, dacă deficitul este transferat către mediul privat, constructori, contractori și subcontractori.” „Viața oamenilor nu se calculează în deficit și sper ca «mesia politică» să înțeleagă asta, măcar acum!”, a adăugat acesta. Rogobete a transmis, în același timp, că banii necesari pentru cofinanțarea națională au fost alocați, după solicitări făcute încă din luna februarie. „În loc de concluzii vreau să îi mulțumesc ministrului Nazare cu care am discutat chiar aceste zile despre nevoia de injectare a componentei naționale de plăți pentru proiectele de spitale.” „Păcat că vuvuzelele de propagandă au criticat și împins informații false peste tot! Important este că azi, Ministerul Sănătății a primit banii solicitați de mine încă din luna februarie pentru cofinanțarea națională pentru cele 8 spitale din PNRR!”, a precizat Rogobete.

Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății, a participat la Congresul Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă: Am lucrat în ATI

alexandru-rogobete,-fost-ministru-al-sanatatii,-a-participat-la-congresul-societatii-romane-de-anestezie-si-terapie-intensiva:-am-lucrat-in-ati

Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății, a transmis, joi, că a participat de-al 52-lea Congres Național al Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, de la Sinaia. „A fost o reîntâlnire cu oameni alături de care am învățat ce înseamnă responsabilitatea reală”, transmite Rogobete. „Am participat la deschiderea celui de-al 52-lea Congres Național al Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, la Sinaia. Pentru mine nu a fost doar o participare instituțională. A fost o reîntâlnire cu oameni alături de care am învățat ce înseamnă responsabilitatea reală, munca dusă până la limită și puterea unei echipe unite în jurul unui singur obiectiv: salvarea de vieți”, transmite Alexandru Rogobete. Fostul ministrul al Sănătății a scris apoi ce a transmis în discursul său de la Congres. Alexandru Rogobete / Foto – Mediafax „Am ales să îmi încep discursul cu un simplu «mulțumesc». Un mulțumesc sincer pentru un for profesional care mi-a fost aproape întotdeauna aproape, inclusiv atunci când nu am cerut ajutorul, dar aveam nevoie de el. Într-un sistem atât de greu, sprijinul autentic și încrederea dintre oameni valorează enorm. Am vorbit despre tradiție. Dar nu despre tradiția care înseamnă stagnare sau rezistență la schimbare. Ci despre tradiția care înseamnă experiență acumulată, disciplină, caracter și capacitatea de a construi ceva mai bun pentru generațiile următoare. ATI înseamnă exact asta: echipă, curaj, solidaritate și oameni care înțeleg că nimeni nu poate reuși singur”, scrie Alexandru Rogobete. Fostul ministru al Sănătății le-a transmis colegilor că a lucrat doi ani și jumătate în ATI. „Am ales să renunț la medicină și să merg spre administrația centrală și politică” „Le-am spus colegilor mei că eu nu am făcut ATI o viață întreagă. Am lucrat în ATI doar doi ani și jumătate. Apoi am ales să renunț la medicină și să merg spre administrația centrală și politică, pentru că am simțit că acolo pot construi mai mult și că aceea este zona care mi se potrivește cel mai bine. Dar acei ani petrecuți în ATI au fost suficienți cât să înțeleg presiunea uriașă din spatele fiecărei decizii medicale, responsabilitatea față de pacient și importanța unei echipe unite. Tocmai de aceea, politicile publice serioase nu pot fi făcute din birou și nici din orgolii administrative. Ele trebuie construite împreună cu profesioniștii care trăiesc sistemul zi de zi. Normele bune și schimbările reale apar atunci când există încredere între cei care decid și cei care muncesc efectiv în spitale. Am evitat intenționat cuvinte precum „reformă” sau „modernizare”, pentru că prea des au fost folosite fără substanță. În schimb, am vorbit despre onestitate, despre construcție și despre puterea unei comunități profesionale unite. Iar dacă astăzi sistemul de sănătate din România este mai bun decât acum 10, acest lucru li se datorează în mare măsură oamenilor care au ales să nu renunțe. Oamenilor care au investit pasiune, experiență și încredere în ceea ce fac. Vă mulțumesc încă o dată tuturor pentru unitate, pentru echipă și pentru încrederea de a construi împreună”, a mai scris Alexandru Rogobete. AUTORUL RECOMANDĂ: Alexandru Rogobete și-a predat mandatul de ministru al Sănătății. „Mulțumesc pacienților. Pentru încredere, dar și pentru răbdare” Alexandru Rogobete face bilanțul celor 10 luni de mandat în fruntea Ministerului Sănătății. Ce lasa „moștenire