Alexandru Rogobete, după atacul din Cluj: O minciună distribuită de un milion de ori rămâne o minciună

alexandru-rogobete,-dupa-atacul-din-cluj:-o-minciuna-distribuita-de-un-milion-de-ori-ramane-o-minciuna

„Oameni buni, ambulanța nu vine să vă fure copiii. Ambulanța vine să vă salveze viața! În spatele girofarului sunt oameni care aleargă spre tragedii atunci când ceilalți fug de ele. Nu putem transforma salvatorii în victime”, a transmis fostul ministru printr-un mesaj publicat pe rețelele de socializare.  Rogobete a criticat răspândirea informațiilor false pe rețelele sociale, subliniind diferența dintre dezinformare și libera exprimare.  „Nu putem transforma salvatorii în victime pentru că cineva inventează o minciună pe rețelele de socializare, iar alții o distribuie fără să verifice. Libertatea de exprimare nu poate însemna libertatea de a transforma minciuna în armă!”, continuă social-democratul.  Rogobete a făcut apel la verificarea informațiilor distribuite în spațiul digital și și-a exprimat solidaritatea față de echipele de intervenție.  „Accesul la informație nu înseamnă automat informare corectă. Dacă cineva spune ceva pe TikTok, nu înseamnă că este adevărat. O minciună distribuită de un milion de ori rămâne o minciună. Colegului nostru rănit și tuturor profesioniștilor din sănătate care au fost amenințați, umiliți sau loviți le transmit toată solidaritatea mea. La final, vreau să transmit un mesaj de solidaritate tuturor colegilor noștri din serviciile de ambulanță și din unitățile SMURD. Suntem alături de voi”, spune fostul ministru.  Noi prevederi pentru protecția personalului medical În mesajul său, Rogobete a menționat și modificările legislative adoptate în Camera Deputaților pentru protecția personalului medical.  „Noile prevederi stabilesc pedepse clare: 1–5 ani de închisoare pentru lovire sau alte violențe, 2–7 ani pentru vătămare corporală și până la 25 de ani pentru omor, atunci când faptele sunt îndreptate împotriva personalului protejat aflat în exercitarea atribuțiilor sau în legătură cu acestea”, mai precizează Alexandru Rogobete.  Incidentul de la Cluj Reacția lui Rogobete vine după ce  o ambulanță din județul Cluj a fost atacată cu bâte, topoare și pietre, în timpul unei intervenții pentru salvarea unui pacient din comuna Recea Cristur.   Atacul a survenit după ce localnicii auziseră zvonuri pe TikTok despre o presupusă „ambulanță care fură copii”.  În urma incidentului, polițiștii clujeni au reținut trei tineri, cu vârste de 18, 22 și 24 de ani. 

Rogobete acuză împărțirea cu dedicație a posturilor din spitale: Spitalul Militar Central primește doar patru locuri

rogobete-acuza-impartirea-cu-dedicatie-a-posturilor-din-spitale:-spitalul-militar-central-primeste-doar-patru-locuri

Într-o postare publicată pe Facebook, Rogobete afirmă că autoritățile trebuie să explice criteriile care au stat la baza repartizării posturilor, oferind drept exemplu Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor, căruia i-au fost alocate 131 de posturi, în timp ce alte spitale județene din centre universitare importante au primit un număr considerabil mai mic. Fostul ministru compară situația cu Spitalul Județean de Urgență Bacău, care ar fi primit 77 de posturi, Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov – 65 de posturi, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj – 51 de posturi și Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța – 65 de posturi. Critici privind alocările pentru institutele naționale Rogobete susține că și institutele naționale, care tratează pacienți din întreaga țară, au fost dezavantajate în procesul de repartizare a posturilor. Potrivit acestuia, Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” ar fi primit 15 posturi, Institutul Oncologic București – 22, Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” – 24, Institutul Clinic Fundeni – 86, iar Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” – 24 de posturi. „Nu spun că Bihorul nu are nevoie de medici. Are. La fel ca toate județele și toate marile spitale ale României”, a transmis fostul ministru. Una dintre cele mai dure critici formulate de Rogobete vizează repartizarea posturilor către Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București, despre care spune că a primit doar patru posturi. În opinia fostului ministru, în actualul context de securitate, cu războiul din Ucraina la granița României, o astfel de decizie ridică semne de întrebare privind strategia autorităților în domeniul sănătății. „Sănătatea nu este doar un capitol din buget. Este parte a capacității de răspuns a statului în situații de criză. Când slăbești spitalele strategice, trebuie să poți explica foarte clar de ce ai făcut-o”, a scris Rogobete, încheindu-și mesajul cu apelul: „Opriți-vă! Distrugeți sistemul de sănătate!”.

Alexandru Rogobete îl acuză pe Ilie Bolojan că dezinformează despre sistemul sanitar: Nu înțelege cum funcționează spitalele

alexandru-rogobete-il-acuza-pe-ilie-bolojan-ca-dezinformeaza-despre-sistemul-sanitar:-nu-intelege-cum-functioneaza-spitalele

Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete a respins marți, la Euronews, afirmațiile făcute în aceeași seară de premierul interimar Ilie Bolojan despre funcționarea sistemului medical. Acesta a afirmat că Bolojan nu înțelege diferențele dintre tipurile de spitale. „A înțeles ceva cu numărul de paturi, dar n-a înțeles tot. Și n-a înțeles până la capăt. Dezinformează, așa cum a făcut-o în toate aceste zile. O să explic de ce spun asta. Ce nu înțelege domnul premier demis, Ilie Bolojan, deși i-am explicat de zeci de ori când eram ministru, este că în țara asta există mai multe categorii de spitale”, a declarat fostul ministru. Rogobete a spus că spitalele de urgență funcționează după reguli diferite față de celelalte unități medicale și că „dacă apare un accident colectiv, ele trebuie să aibă capacitatea de extindere”. „Există categoria spitalelor de urgență, indiferent că sunt județene sau institute de urgență, în care gradul mediu de ocupare astăzi în România este undeva anual de 90%. Este enorm. Recomandările internaționale spun că un spital de urgență trebuie să aibă un grad de ocupare de maximum 75%. De ce? În cazul în care apare un accident colectiv, de exemplu, ele trebuie să aibă capacitatea de extindere și de a prelua acești pacienți”, a explicat Rogobete. Fostul ministru al Sănătății a precizat că există și spitale unde gradul de ocupare este mai redus, însă motivul nu este lipsa pacienților, ci deficitul de personal medical. „Mai există alte categorii de spitale unde gradul de ocupare este mai mic. Este adevărat că sunt unele spitale care au gradul de ocupare mediu undeva între 60 și 70% și ar putea să aibă mai mult pentru că nu sunt spitale de urgență. De ce nu au mai mult? Pentru că nu au personal medical care să îngrijească acești pacienți. Au secție în structură și nu face diferența, nu vede această diferență pentru că nu înțelege sistemul. Deși pe hârtie apare că au secție de cardiologie, ei nu au cardiolog”, a spus acesta. Legat de salarizarea personalului medical, Rogobete a spus că una dintre majorările importante ale veniturilor din sănătate a fost făcută în 2024, în perioada în care activa în Ministerul Sănătății. „A doua creștere de salarii din 2018 s-a făcut când eram în Ministerul Sănătății, în 2024, unde a crescut salariul mediu al asistentelor și medicilor cu 20%. Dar nu aici este problema. Până în 2018, România avea cel mai mare exod al medicilor. Un medic rezident câștiga 1.200 de lei. Este foarte greu de recuperat această pierdere. Cine își imaginează că peste noapte se produc medici și se reorganizează, se reașează serviciile, nu știe despre ce vorbește”, a declarat fostul ministru. „Premierul nu știe despre ce vorbește în situația asta. Toți sunt proști în sistemul de sănătate, doar el e deștept. Am văzut toate acestea. Un anestezist care lucrează în cele mai grele condiții pierde între 2.500 și 4.000 de lei pe lună”, a mai afirmat Alexandru Rogobete. Bolojan: „Un spital nu mai există practic pentru pacienți, ci există doar pentru angajați” La rândul său, Ilie Bolojan a precizat marți că Guvernul a analizat solicitările venite din sistemul sanitar pentru deblocarea a 26.000 de posturi, însă a decis aprobarea unui număr mai redus, pe baza unor criterii care, potrivit acestuia, urmăresc nevoile pacienților și situația financiară a spitalelor. „Am avut solicitări pentru a debloca 26.000 de posturi în sectorul public din spitalele noastre, în condițiile în care avem astăzi peste 190.000 de angajați în aceste spitale. Față de prima variantă, am solicitat ca propunerile pe care le va face Ministerul Sănătății să se bazeze pe două criterii care țin cont de realitățile din spitalele noastre și care urmăreau, pe de o parte, să rezolve nevoile pacienților, să rezolve aglomerarea în anumite secții, pe baza banilor pe care îi putem aloca în perioada în care ne găsim”, a declarat premierul interimar. Ilie Bolojan a spus că primul criteriu folosit a fost ponderea cheltuielilor de personal în bugetul fiecărui spital. Potrivit acestuia, unitățile care aveau spațiu financiar pentru noi angajări au primit un număr mai mare de posturi. „Cu cât ponderea cheltuielilor de personal era mai mică din totalul cheltuielilor, cu atât spitalele au primit bonificații, pentru că înseamnă că au spațiu să își crească cheltuielile de personal. Acolo unde însă cheltuielile de personal au depășit procente de 85-90%, așa cum avem în unele dintre spitale, suntem în situația în care acel spital nu mai există practic pentru pacienți, ci există doar pentru angajați, pentru că nu mai are bani să plătească medicamente, analize, să combată infecțiile nozocomiale și așa mai departe”, a afirmat Ilie Bolojan. Al doilea criteriu avut în vedere a fost gradul de ocupare al paturilor. Premierul a susținut că spitalele cu un număr mare de pacienți internați au primit mai multe posturi. „Cu cât un spital a avut un grad de ocupare al paturilor mai mare, cu atât a primit bonificații la aceste posturi. Asta înseamnă că acel spital răspunde nevoilor cetățenilor, că specializarea respectivă și calitatea serviciilor medicale răspund cererilor pacienților. Gândiți-vă că suntem în situația în care personalul este normat la numărul de paturi aprobate, iar dacă gradul de ocupare este sub 50%, cum avem în cazul a peste 150 de spitale, înseamnă că acele spitale nu răspund nevoilor cetățenilor și consumă resurse”, a spus acesta. „Având în vedere cele două criterii, Guvernul a aprobat deblocarea a 6.850 de posturi, iar aproximativ 2.000 dintre ele au fost transferate față de prima propunere de memorandum spre spitalele din reședințele de județ, spre spitalele din centrele universitare și spre spitalele care oferă servicii de înaltă calitate și unde există o presiune astăzi”, a declarat Bolojan.

Rogobete despre de ce ne mor bebelușii în spitale: Unica viziune a unicului salvator al acestei țări a fost să taie de sus până jos, în mod egal / Degeaba avem echipamente, dacă tăiem cu barda de sus până jos

rogobete-despre-de-ce-ne-mor-bebelusii-in-spitale:-unica-viziune-a-unicului-salvator-al-acestei-tari-a-fost-sa-taie-de-sus-pana-jos,-in-mod-egal-/-degeaba-avem-echipamente,-daca-taiem-cu-barda-de-sus-pana-jos

Mortalitatea infantilă rămâne ridicată în România, iar cauza nu este infrastructura, în care s-a investit mult în ultimii ani, ci lipsa de resursă umană, eliminată din Sănătate în urma tăierilor fără discernământ aplicate de Guvernul Bolojan în ultimul an. Este opinia exprimată luni de Alexandru Rogobete, fostul ministru al Sănătății. Acesta acreditează ideea că deficitul de personal din Sănătate este principala cauză pentru care nou-născuții își pierd viața în România anului 2026. „Prin Planul Național de Redresare și Reziliență a existat o componentă importantă pentru dezvoltarea neonatologiei. Au fost investite aproape 200 de milioane pentru această componentă. Au fost înființate paturi noi. Inclusiv la Marie Curie există o construcție nouă și o extindere cu 12 paturi de ATI neonatologie, lucruri făcute prin PNRR”, explică Rogobete, care insistă pe ideea că, indiferent cât de mari sunt investițiile în infrastructura spitalicească, dacă nu există personal medical, activitatea este blocată, cu consecințe extrem de grave. „Degeaba avem paturi noi, dacă tăiem personal cu barda, de sus până jos” „Dacă, în ultimele 12 luni, viziunea, unica viziune a unicului salvator al acestei țări a fost să taie de sus până jos în mod egal, aici este răspunsul. Degeaba avem, pentru prima dată după Revoluție, spitale noi, paturi moderne, echipamente de ultimă generație, dacă nu avem personal și dacă, în viziunea unora, economia se poate face de oriunde, se taie cu barda de sus până jos. Sunt oameni care nu înțeleg contextul, sunt oameni care nu au viziune pe termen lung și singurul obiectiv este să-și atingă gloria care a redus deficitul cu orice preț”, ironizează Rogobete măsurile administrației Bolojan. Infrastructura a recuperat din deficit, dar adevărata problemă e lipsa resursei umane Dar mortalitatea infantilă a fost constant ridicată în România, țară care ocupă un trist loc de frunte în Uniunea Europeană la acest capitol. Ideea lui Rogobete rămâne centrată pe lipsa acută de personal, la care, în anii anteriori, s-a adăugat și lipsa infrastructurii. Infrastructură care a reușit, totuși, să se redreseze: secțiile de Terapie Intensivă Neonatologie sunt mult mai bine echipate, numărul de paturi s-a mărit, peste o sută de paturi sunt dotate la capacitate maximă. Acum, adevărata problemă este lipsa medicilor: „Peste 36 de maternități au beneficiat de investiții majore pentru creșterea calității și siguranței actului medical. Peste 36 de maternități au avut paturi extinse, iar în total în România capacitatea secțiilor de ATI pentru nou-născuți s-a extins cu 94 de paturi, iar alte 124 de paturi existente au fost dotate la capacitate maximă. De ce avem această mortalitate? Pentru că nu avem resursă umană”, a declarat Alexandru Rogobete.

Va exista un exod al medicilor fără precedent: Rogobete, despre criza din sănătate

va-exista-un-exod-al-medicilor-fara-precedent:-rogobete,-despre-criza-din-sanatate

În cadrul unor declarații de presă susținute luni, fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete a fost întrebat despre criza în sănătate care va începe mâine. Dacă va fi sau nu retrasă legea salarizării, așa cum cer sindicatele, fostul ministru a declarat „e greu să vă spun dacă va fi sau nu retrasă. Cert este că varianta actuală a legii salarizării pentru sănătate este un dezastru”. „Un dezastru pe termen mediu și lung” „Nu este un dezastru doar pe termen scurt, ci pe termen mediu și lung. Imaginați-vă că salariile pentru medici ATI, de exemplu, scad între 3.000-4.000 lei în anumite situații”, a adăugat el. Rogobete afirmă că „va exista un exod al medicilor din anumite specialități, atei, urgență, chirurgie, cardiologie, fără precedent. Acest exod s-a oprit în ultima perioadă”. În vremea în care era ministru al Sănătății, „români care au profesat în Franța, în Germania sau în alte țări au hotărât să se întoarcă acasă. Tocmai pentru că salarizarea era câte cât în regulă, condițiile au început să fie mai bune. Oricum, cu această lege, exodul va continua și nu vom mai avea predictibilitate”. „Nimeni nu contestă deficitul de personal” Alexandru Rogobete a transmis că „vor ajunge pacienții la spital și nu vor putea fi operați pentru că anestezistul este în Franța. De altă parte, am văzut și sus la comisii, nimeni nu contestă deficitul cronic de personal în acest domeniu. În schimb, am vorbit și cu domnul Rafila, care acuză lipsă de voință politică din ultimii doi ani de zile pentru a se veni cu un sistem de performanță. Un sistem de criterii de performanță care să fie uniformizat la nivelul unităților spitalicești”. „Nu cred că e neapărat o lipsă de voință politică. Eu vă spun ce am făcut concret. Este adevărat că reforma în sănătate trebuie să continue”, susține Rogobete. „Dacă premierul demis și-ar dori să facă cu adevărat o reformă, reforma ar fi la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Dacă ar crește tarifele și le-ar adapta la anul 2026, de exemplu, și spitalele ar fi plătite la costurile de astăzi, nu de acum 10 ani, automat acel procent se va reduce și lucrurile vor intra în normal”, a conchis fostul ministrul al Sănătății. Sesiune extraordinară de cinci zile Luni, parlamentarii revin pentru o sesiune extraordinară de cinci zile. Motivul central al convocării Parlamentului îl reprezintă proiectele necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență. Pe agenda Camerei Deputaților se află și aprobarea acordului prin care România poate împrumuta 16,68 miliarde de euro prin instrumentul european SAFE, destinat investițiilor în apărare și infrastructură strategică. Legea salarizării unitare, unul dintre cele mai sensibile angajamente din PNRR, nu se află însă pe actuala ordine de zi, în lipsa unui acord politic asupra formei proiectului.

Rogobete îi cere lui Bolojan să plece acasă: Viețile oamenilor nu se pot calcula în deficit

rogobete-ii-cere-lui-bolojan-sa-plece-acasa:-vietile-oamenilor-nu-se-pot-calcula-in-deficit

Potrivit fostului ministru al Sănătății, deputatul PSD Alexandru Rogobete, România a avut nevoie de 36 de ani pentru a construi primele spitale noi, iar investițiile de miliarde în infrastructură sunt inutile fără personal medical adecvat nevoilor sistemului sanitar. „Am construit degeaba toate aceste spitale și s-au investit degeaba peste 12 miliarde de lei în ultimii patru ani în infrastructura spitalicească dacă nu angajăm personal suficient”, a transmis sâmbătă Alexandru Rogobete. Rogobete contestă calculul necesarului de personal din sănătate Deputatul PSD contestă cifra de 26.000 de angajați vehiculată de Ilie Bolojan ca necesar de personal în sistemul de sănătate. Rogobete susține că necesarul de resurse umane nu poate fi stabilit printr-un singur tabel care are ca obiectiv reducerea deficitului. „Nu putem privi nevoia de resursă umană din sănătate într-un singur tabel care are un singur obiectiv, și anume de a reduce deficitul. Viețile oamenilor nu se pot calcula în deficit”, i-a transmis Rogobete premierului interimar. Fostul ministru susține că politica de reducere a deficitului și limitarea angajărilor în sistemul sanitar afectează funcționarea spitalelor și îi cere lui Ilie Bolojan să plece de la conducerea Guvernului. „Spitalele astea noi au nevoie să fie însuflețite. Ca să poată fi însuflețite, vă rog, eliberați România și plecați acasă”, a transmis Rogobete. „Pentru gloria dumneavoastră de a vă lăuda că a scăzut deficitul, ați slăbit unul dintre cele mai importante sisteme – sistemul de sănătate”, a mai afirmat fostul ministru. Potrivit acestuia, reducerea deficitului a fost pusă înaintea nevoilor sistemului de sănătate. România traversează o perioadă în care „copiii mor pe listele de așteptare” din cauza lipsei personalului medical, spune deputatul PSD. Alexandru Rogobete a fost ministrul Sănătății în Guvernul condus de Ilie Bolojan până în aprilie 2026, când și-a depus demisia alături de ceilalți miniștri social-democrați, după retragerea sprijinului politic acordat premierului de către PSD.

PSD a depus un amendament pentru exceptarea posturilor din sănătate de la blocarea angajărilor. Rogobete: Sănătatea nu este o cheltuială care poate fi tăiată orbește

psd-a-depus-un-amendament-pentru-exceptarea-posturilor-din-sanatate-de-la-blocarea-angajarilor.-rogobete:-sanatatea-nu-este-o-cheltuiala-care-poate-fi-taiata-orbeste

Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete a anunțat joi, într-un mesaj publicat pe Facebook, că el și alți parlamentari PSD au depus un amendament prin care cer ca posturile din sistemul de sănătate să fie exceptate de la blocarea angajărilor. „Reforma în sănătate nu se poate face cu orice preț. Din păcate, astăzi, ea riscă să fie făcută chiar cu prețul vieții oamenilor. Iar asta este o limită peste care nu voi trece niciodată. Asta nu este nicio reformǎ, este disperare și inconștiențǎ! În această dimineață, împreună cu colegii mei din Grupul Parlamentar PSD, am depus un amendament prin care cerem ca posturile din sistemul de sănătate să fie exceptate de la blocarea angajărilor. Amendamentul va fi dezbătut săptămâna viitoare în Comisia pentru sănătate, iar apoi sper să primească votul Parlamentului”, a transmis Rogobete în mesajul publicat pe Facebook. „Nu propunem o nouă derogare temporară și nici un memorandum care să depindă de voința unui Guvern. Propunem o soluție clară și permanentă: spitalele și serviciile de ambulanță să poată angaja personal ori de câte ori există nevoie reală”, a mai spus fostul ministru al Sănătății. Rogobete: Degeaba construim spitale noi dacă nu avem suficient personal medical El mai susține că reforma din sănătate nu trebuie să afecteze capacitatea sistemului de a asigura îngrijirea pacienților și avertizează asupra consecințelor deficitului de personal. „Degeaba construim spitale noi și cumpărăm aparatură de ultimă generație dacă nu avem suficienți medici, asistente, infirmiere și personal specializat care să îngrijească pacienții. Am cerut în repetate rânduri deblocarea posturilor, mai ales în secțiile critice, însă solicitările au fost refuzate. Mai mult, la începutul acestui an m-am opus ferm intenției de reducere cu 10% a veniturilor personalului medical, iar sistemul de sănătate a fost, în final, exceptat”, a explicat Rogobete. El mai susține că personalul medical lucrează în prezent la limita capacității, iar blocarea angajărilor pune presiune suplimentară asupra spitalelor. „Între timp, în spitale, oamenii continuă să ducă greul. Medicii fac gardă după gardă, asistentele îngrijesc prea mulți pacienți într-o singură tură, iar echipele lucrează la limita rezistenței. Sănătatea nu este o cheltuială care poate fi tăiată orbește. Sănătatea înseamnă vieți omenești. Iar datoria noastră este să le protejăm. Când un pacient apasă butonul de urgență, nu răspunde un memorandum și nici o ordonanță. Răspunde un medic, o asistentă, o infirmieră. Dacă ei lipsesc, atunci lipsește însăși șansa la viață”, a conchis deputatul PSD.

Rogobete îi răspunde lui Bolojan: România alocă sănătății cel mai mic procent din PIB din UE

rogobete-ii-raspunde-lui-bolojan:-romania-aloca-sanatatii-cel-mai-mic-procent-din-pib-din-ue

Într-o postare publicată pe platforma Facebook, Rogobete afirmă că România investește în sănătate cel mai mic procent din produsul intern brut dintre statele Uniunii Europene. Acuzații privind subfinanțarea sistemului sanitar Alexandru Rogobete reacționează dur la declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan referitoare la sistemul de sănătate, susținând că acesta continuă să considere prea mari salariile personalului medical și să promoveze reducerea veniturilor angajaților din domeniu. Fostul ministru afirmă că sistemul sanitar se confruntă cu un deficit de peste 36.000 de angajați și spune că îmbunătățirea serviciilor medicale nu este posibilă în lipsa unor măsuri de suplimentare a personalului. „În continuare, domnule Bolojan, considerați că salariile personalului medical sunt prea mari. În continuare considerați că trebuie tăiate veniturile celor care salvează viețiile românilor! În continuare refuzați să recunoașteți că sistemul de sănătate are un deficit de peste 36.000 de oameni. Cum vreți servicii medicale mai bune fără personal? Cum vreți performanță în spitale când medicii, asistentele și întreg personalul medical sunt la limita epuizării? Vorbiți despre economii în sănătate? Aflați că România alocă sănătății cel mai mic procent din PIB din Uniunea Europeană!”, susține Rogobete, argumentând că principala problemă a sistemului este subfinanțarea și nu nivelul cheltuielilor salariale. „Economiile trebuie făcute prin eliminarea risipei” În mesajul său, fostul ministru afirmă că i-a transmis lui Ilie Bolojan, inclusiv în cadrul unor discuții directe, că nu poate susține diminuarea cu 10% a veniturilor personalului medical. Potrivit acestuia, soluțiile pentru reducerea cheltuielilor ar trebui să vizeze eliminarea risipei și o administrare mai eficientă a resurselor, nu concedieri sau reduceri salariale într-un sistem care funcționează deja cu deficit de personal. „Domnule prim-ministru, vă aduc aminte că am discutat toate aceste lucruri chiar în biroul dumneavoastră. V-am spus că nu pot accepta reducerea cu 10% a veniturilor personalului medical. V-am spus că sistemul este subfinanțat și că are nevoie de angajări, nu de concedieri. V-am spus că economiile se pot face prin eliminarea risipei și printr-o administrare mai eficientă, nu prin reducerea cheltuielilor de personal într-un sistem aflat deja în deficit”, spune Rogobete. El aduce în discuție și situația unor investiții realizate în infrastructura medicală, susținând că 13 centre de radiologie construite nu pot funcționa la capacitate din cauza lipsei specialiștilor, pe fondul nivelului de salarizare și al dificultăților de recrutare. Critici la adresa politicilor guvernamentale Fostul ministru mai afirmă că România se află sub media europeană în ceea ce privește numărul de medici și asistenți medicali raportat la populație și susține că, în timp ce o parte dintre specialiști aleg să plece în străinătate sau să se concentreze în marile centre universitare, numeroși absolvenți de medicină nu reușesc să ocupe posturi în spitale. În finalul mesajului, Alexandru Rogobete îi solicită lui Ilie Bolojan să renunțe la politicile pe care le consideră nocive pentru sistemul de sănătate, avertizând că acestea pot produce efecte grave asupra pacienților. Totodată, fostul ministru lansează un apel direct către premierul interimar să se retragă: „Domnule Bolojan, ca tânǎr de 35 de ani, vǎ rog, eliberați România! Plecați acasǎ!”

Rogobete: Nu voi vota o lege a salarizării care lovește în inima spitalului, în ATI

rogobete:-nu-voi-vota-o-lege-a-salarizarii-care-loveste-in-inima-spitalului,-in-ati

Într-o postare publicată joi pe Facebook, fostul ministru al Sănătății spune că secțiile de ATI reprezintă „ultima linie de apărare dintre viață și moarte” și avertizează că diminuarea veniturilor personalului medical ar putea afecta grav sistemul sanitar. „Spun răspicat: noua lege a salarizării lovește exact în inima spitalului”, a scris Rogobete. „Îi invit pe toți cei care susțin actuala formă a legii salarizării să stea două minute în fața unui salon de Terapie Intensivă. Să privească un pacient intubat, aflat în comă, care respiră doar pentru că o echipă întreagă refuză să renunțe la el. Să privească un medic care, după ore întregi de luptă, trebuie să iasă pe hol și să spună unei mame că fiul ei nu a mai putut fi salvat. Să privească o asistentă care, după o gardă de 24 de ore, pleacă acasă cu imaginea ultimului pacient pe care nu a reușit să-l salveze”, spune fostul ministru. „Aici se discută despre sacrificiu, despre demnitate” Acesta susține că personalul din Terapie Intensivă nu poate fi evaluat doar prin prisma sporurilor sau a impactului bugetar, ci prin responsabilitatea și presiunea uriașă pe care le presupune activitatea din aceste secții. „Aici nu se discută despre sporuri, procente sau calcule bugetare. Aici se discută despre oameni. Despre competență. Despre sacrificiu. Despre demnitate”, afirmă deputatul PSD. Rogobete avertizează că reducerea veniturilor angajaților din ATI ar putea descuraja medicii și asistenții, accentuând fenomenul de epuizare profesională și plecarea specialiștilor din sistemul public sau din țară. „Dacă reducem veniturile celor care lucrează în ATI, dacă îi descurajăm, dacă îi împingem spre epuizare sau spre plecarea din țară, nu facem reformă. Slăbim ultima linie de apărare dintre viață și moarte”, a transmis acesta. „Nu voi vota niciodată o lege care transformă sacrificiul în pedeapsă” Deputatul face apel la medicii și asistenții din Anestezie și Terapie Intensivă să vorbească public despre condițiile în care lucrează și despre responsabilitatea pe care o presupune această specialitate. „Fac un apel către toți colegii mei din Anestezie și Terapie Intensivă: nu mai tăceți! Spuneți public ce înseamnă o gardă, ce înseamnă responsabilitatea pe care o purtați și cât costă, de fapt, fiecare viață salvată”, spune Rogobete. El afirmă că nu va susține un proiect de lege care, în opinia sa, afectează personalul din ATI. „Nu voi vota niciodată o lege care transformă sacrificiul în pedeapsă și care pune în pericol tocmai oamenii care salvează vieți în fiecare zi”, conchide Alexandru Rogobete în mesajul publicat pe Facebook.

Rogobete: Nu voi vota niciodată o lege care duce la scăderea veniturilor personalului medical / Centrul de Radioterapie din Pitești ar putea primi primii pacienți din septembrie

rogobete:-nu-voi-vota-niciodata-o-lege-care-duce-la-scaderea-veniturilor-personalului-medical-/-centrul-de-radioterapie-din-pitesti-ar-putea-primi-primii-pacienti-din-septembrie

Ex-ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vizitat șantierul noului Centru de Radioterapie din Pitești, despre care spune că este primul dintre cele 22 de spitale noi aflate în construcție în România, toate începute în 2022. Rogobete a afirmat că proiectul reprezintă unul dintre cele mai importante obiective medicale pentru regiune și a transmis, în același timp, un mesaj de susținere pentru personalul medical, în contextul dezbaterilor privind noua lege a salarizării. „Centrul de Radioterapie de la Pitești – un proiect de suflet” „Sunt 22 de spitale noi care se află în construcție în România, toate începute în anul 2022. Aici este primul, șantierul Centrului de Radioterapie de la Pitești. Un proiect de suflet care a început pe vremea când eram secretar de stat, apoi l-am continuat ca ministru”, a spus Rogobete. Potrivit acestuia, noua unitate va avea un rol esențial în tratarea pacienților oncologici. „Acest nou Centru de Radioterapie va da o șansă la viață pentru oamenii care au poate cea mai cruntă formă de boală, și anume cancerul. Punem sănătatea pe primul plan pentru că, la urma urmei, țara aceasta are nevoie și de oameni sănătoși”, a spus ministrul. „Cred că acest centru este extraordinar de util” Rogobete a prezentat și modul în care este organizată clădirea, lucru de natură să le ofere pacienților un circuit medical dedicat. „La minus 4 aveți cele două acceleratoare plus CT-ul. Un etaj mai sus este postul, un etaj mai sus saloanele și mai sus sala de așteptare pentru pacienți. Practic, pacientul când intră are un circuit și pentru radioterapie, și post-radioterapie. Cred că acest centru este extraordinar de util pentru județ și pentru regiune”, a afirmat el. Rogobete precizează că investiția a început prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și continuă prin Programul Sănătate al Uniunii Europene. Potrivit acestuia, lucrările avansează într-un ritm bun, cele două acceleratoare liniare sunt deja instalate, iar constructorul estimează că primii pacienți vor putea fi primiți la începutul lunii septembrie. Rogobete susține că apropierea serviciilor medicale de domiciliul pacienților este esențială, în special în cazul bolnavilor de cancer. „Pentru un pacient oncologic și pentru familia lui, fiecare kilometru în minus înseamnă mai puțină suferință. Înseamnă mai puțină oboseală după un tratament greu, mai puține ore petrecute pe drum și mai mult timp acasă, lângă oamenii care îi dau putere să meargă mai departe”, a transmis acesta în mesajul care însoțește imaginile. „România are nevoie de servicii medicale” În contextul protestelor din sistemul sanitar, Rogobete a spus că nu va susține „niciodată” măsuri care ar putea reduce veniturile angajaților din sănătate. „Eu, ca deputat, niciodată nu voi accepta și nu voi vota o lege care duce la scăderea venitului personalului medical. Trebuie să înțelegem cu toții că România are nevoie de servicii medicale și de investiții noi și moderne cât mai aproape de casă. Vedem în aceste zile tensionate cum personalul medical, medici, asistente, infirmiere, sunt în stradă pentru că munca lor de ani de zile, viețile lor, cariera lor este pusă la îndoială prin această nouă lege a salarizării”, a comentat Rogobete. „Indiferent cât de greu pare, sunt sigur că o să fie bine”, a afirmat ex-ministrul Sănătății.