VIDEO | Alexandru Rogobete: N-aș vota niciodată un politician care promite mult și nu face nimic
În cadrul interviului, Alexandru Rogobete a acordat nota 7 sistemului de sănătate din România, a explicat de ce tinerii medici ar trebui să își construiască viitorul profesional în țară și a susținut că o mai mare încredere în profesioniștii din sănătate ar putea produce schimbări importante în sistem. Despre mituri Reporter: Numele complet Alexandru Rogobete: Alexandru Florin Rogobete. Reporter: Studiile și funcția actuală Alexandru Rogobete: Medic de profesie, din pasiune; deputat pentru a schimba lucruri. Reporter: Ce lucru din viața unui politician nu se vede niciodată la TV? Alexandru Rogobete: Numărul de apeluri telefonice primite după miezul nopții. Reporter: Ce gest mic spune cel mai mult despre un medic bun? Alexandru Rogobete: Dacă s-ar așeza pe scaun atunci când vorbește cu pacientul. Reporter: Un mit despre medici care vă deranjează? Alexandru Rogobete: Că nu au emoții. Au foarte multe emoții, doar că nu își permit tot timpul să și le arate. Reporter: Dacă ați avea nevoie de o consultație medicală mâine, ați alege sistemul public sau privat? De ce? Alexandru Rogobete: Aș alege sistemul de sănătate. Eu nu sunt de acord cu separarea celor două sisteme. Cred că sistemul public și sistemul privat, împreună, formează sistemul de sănătate de care avem cu toții nevoie. Reporter: Numiți trei politicieni pe care nu i-ați vota niciodată Alexandru Rogobete: N-aș vota niciodată un politician care promite mult și nu face nimic. Lista e mai lungă de trei. Reporter: Alături de ce personalitate din toate timpurile v-ar plăcea să luați prânzul? Alexandru Rogobete: Alături de Madonna. Cred că ar fi un prânz lung. Reporter: Ce notă ați da sistemului de sănătate din România, de la 1 la 10, și de ce? Alexandru Rogobete: Nota 7. Are profesioniști de nota 10, însă în continuare sunt multe probleme administrative care trag nota în jos. Reporter: Cum convingeți un tânăr medic, în 20 de secunde, să rămână în România? Alexandru Rogobete: I-aș spune că în România poate schimba vieți și, în același timp, poate schimba și sistemul de sănătate. Reporter: Din 100 de politicieni și 100 de medici, cine credeți că ar refuza mai des un plic? Alexandru Rogobete: Vreau să cred că toți cei 200. Reporter: Dacă sistemul de sănătate din România ar fi un pacient, care ar fi diagnosticul și tratamentul de urgență? Cea mai mare minciună auzită de pacienți Alexandru Rogobete: Diagnosticul ar fi oboseala cronică, iar tratamentul ar fi mai multe investiții și mai multă încredere în sistem și în profesioniștii din sănătate. Reporter: Ce schimbare aparent mică ar produce un impact uriaș în sistemul de sănătate românesc? Alexandru Rogobete: Mai multă încredere. Reporter: Care este cea mai mare minciună pe care o aude un pacient român despre sistemul medical? Alexandru Rogobete: Că nu se poate. Mesaj pentru români: mai multă prevenție, mai puține urgențe Reporter: Dacă Ministerul Sănătății ar fi un restaurant, ce fel de mâncare ar servi cel mai des? Alexandru Rogobete: Meniul zilei ar fi urgențe cu garnitură de multă încredere. Reporter: Ce sfat i-ați da unui viitor student la medicină? Alexandru Rogobete: Să învețe să asculte înainte să învețe să vorbească. Reporter: Ce funcționează în sistemul medical românesc mai bine decât cred majoritatea oamenilor? Alexandru Rogobete: Capacitatea profesioniștilor din sistem de a găsi soluții în situații aparent imposibile. „Fac ceea ce spun și arăt ceea ce fac” Reporter: Dacă ați putea schimba instantaneu un singur obicei al românilor, care ar fi acela? Alexandru Rogobete: Să meargă la screening și la controale de prevenție, în loc să meargă la Urgențe. Reporter: Dacă sistemul de sănătate din România ar fi un serial Netflix, la ce episod credeți că am ajuns? Alexandru Rogobete: Este un sezon nou. Nu este sfârșitul și lucrurile încep să se schimbe în bine în tot mai multe locuri. Reporter: Ce vreți să se spună despre dumneavoastră atunci când nu sunteți în cameră? Alexandru Rogobete: Că fac ceea ce spun și arăt ceea ce fac.
Alexandru Rogobete, mesaj despre finanțarea spitalelor din PNRR și dezinformare: Degeaba cifrele de deficit național sunt bune, dacă este transferat către mediul privat
Fostul ministru PSD al Sănătății, Alexandru Rogobete, a făcut o serie de precizări pe pagina sa de Facebook despre finanțarea spitalelor din PNRR și plățile făcute de stat pentru proiectele de investiții în sănătate. Acesta a declarat că informațiile false sau prezentate trunchiat circulă frecvent în spațiul public și pot crea confuzie în legătură cu proiectele de infrastructură medicală. „Dezinformarea este de multe ori insidioasă, prezentă în zonele în care te aștepți mai puțin, cu informații prezentate trunchiat sau date false livrate pe post de certitudini, fără dileme.”, a scris Rogobete. El a oferit ca exemplu afirmația potrivit căreia „spitalele din PNRR sunt blocate”, despre care a precizat că o consideră un fake news alimentat de lipsa de informații corecte. Explicații despre finanțarea spitalelor Fostul ministru al Sănătății a explicat că Ministerul Finanțelor a transferat contribuția națională pentru proiectele de spitale finanțate din fonduri europene și bugetul de stat. „Astăzi s-a primit confirmarea că Ministerul Finanțelor a efectuat transferul contribuției naționale pentru proiectele de spitale pe care le construim din bani europeni (deci nu numai PNRR). Este vorba despre cca. 1.2 miliarde de lei – contribuția noastră națională – din bugetul de stat”, a precizat el. El a adăugat că România a folosit deja fondurile europene disponibile pentru aceste proiecte, iar diferența este acoperită din bugetul național. „Adevărul (pe care dl. Ministrul Cseke l-a marcat foarte bine) este că noi, România am absorbit banii europeni din fondurile disponibile pentru proiectele din PNRR, urmând ca restul să fie plătit din bugetul de stat (cofinanțarea de care se știa din 2022).”, a transmis el. O altă precizare pe care Rogobete a mai făcut-o este că o parte din investiții sunt finanțate direct din bugetul de stat. „Adevărul care nu a fost spus public (până acum) este că cca. 20% din investiții au totuși o sursă națională, adică bugetul național de stat.”, a spus fostul ministru PSD. Critici și explicații politice În același mesaj, Alexandru Rogobete a mai spus că a făcut demersuri încă de la începutul anului pentru obținerea banilor necesari, susținând că aceștia au fost aprobați abia după o perioadă lungă. „Am făcut personal tot ce a ținut de mine pentru a obține acești bani de la buget la timp, încă de începutul anului. După aproape jumătate de an, văd că s-a întâmplat.”, a spus el. Fostul ministru a criticat, totodată, modul în care sunt prezentate uneori datele financiare și a spus că acestea nu arată care este impactul real asupra proiectelor. „Degeaba cifrele de deficit național sunt bune, dacă deficitul este transferat către mediul privat, constructori, contractori și subcontractori.” „Viața oamenilor nu se calculează în deficit și sper ca «mesia politică» să înțeleagă asta, măcar acum!”, a adăugat acesta. Rogobete a transmis, în același timp, că banii necesari pentru cofinanțarea națională au fost alocați, după solicitări făcute încă din luna februarie. „În loc de concluzii vreau să îi mulțumesc ministrului Nazare cu care am discutat chiar aceste zile despre nevoia de injectare a componentei naționale de plăți pentru proiectele de spitale.” „Păcat că vuvuzelele de propagandă au criticat și împins informații false peste tot! Important este că azi, Ministerul Sănătății a primit banii solicitați de mine încă din luna februarie pentru cofinanțarea națională pentru cele 8 spitale din PNRR!”, a precizat Rogobete.
Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății, a participat la Congresul Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă: Am lucrat în ATI
Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății, a transmis, joi, că a participat de-al 52-lea Congres Național al Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, de la Sinaia. „A fost o reîntâlnire cu oameni alături de care am învățat ce înseamnă responsabilitatea reală”, transmite Rogobete. „Am participat la deschiderea celui de-al 52-lea Congres Național al Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, la Sinaia. Pentru mine nu a fost doar o participare instituțională. A fost o reîntâlnire cu oameni alături de care am învățat ce înseamnă responsabilitatea reală, munca dusă până la limită și puterea unei echipe unite în jurul unui singur obiectiv: salvarea de vieți”, transmite Alexandru Rogobete. Fostul ministrul al Sănătății a scris apoi ce a transmis în discursul său de la Congres. Alexandru Rogobete / Foto – Mediafax „Am ales să îmi încep discursul cu un simplu «mulțumesc». Un mulțumesc sincer pentru un for profesional care mi-a fost aproape întotdeauna aproape, inclusiv atunci când nu am cerut ajutorul, dar aveam nevoie de el. Într-un sistem atât de greu, sprijinul autentic și încrederea dintre oameni valorează enorm. Am vorbit despre tradiție. Dar nu despre tradiția care înseamnă stagnare sau rezistență la schimbare. Ci despre tradiția care înseamnă experiență acumulată, disciplină, caracter și capacitatea de a construi ceva mai bun pentru generațiile următoare. ATI înseamnă exact asta: echipă, curaj, solidaritate și oameni care înțeleg că nimeni nu poate reuși singur”, scrie Alexandru Rogobete. Fostul ministru al Sănătății le-a transmis colegilor că a lucrat doi ani și jumătate în ATI. „Am ales să renunț la medicină și să merg spre administrația centrală și politică” „Le-am spus colegilor mei că eu nu am făcut ATI o viață întreagă. Am lucrat în ATI doar doi ani și jumătate. Apoi am ales să renunț la medicină și să merg spre administrația centrală și politică, pentru că am simțit că acolo pot construi mai mult și că aceea este zona care mi se potrivește cel mai bine. Dar acei ani petrecuți în ATI au fost suficienți cât să înțeleg presiunea uriașă din spatele fiecărei decizii medicale, responsabilitatea față de pacient și importanța unei echipe unite. Tocmai de aceea, politicile publice serioase nu pot fi făcute din birou și nici din orgolii administrative. Ele trebuie construite împreună cu profesioniștii care trăiesc sistemul zi de zi. Normele bune și schimbările reale apar atunci când există încredere între cei care decid și cei care muncesc efectiv în spitale. Am evitat intenționat cuvinte precum „reformă” sau „modernizare”, pentru că prea des au fost folosite fără substanță. În schimb, am vorbit despre onestitate, despre construcție și despre puterea unei comunități profesionale unite. Iar dacă astăzi sistemul de sănătate din România este mai bun decât acum 10, acest lucru li se datorează în mare măsură oamenilor care au ales să nu renunțe. Oamenilor care au investit pasiune, experiență și încredere în ceea ce fac. Vă mulțumesc încă o dată tuturor pentru unitate, pentru echipă și pentru încrederea de a construi împreună”, a mai scris Alexandru Rogobete. AUTORUL RECOMANDĂ: Alexandru Rogobete și-a predat mandatul de ministru al Sănătății. „Mulțumesc pacienților. Pentru încredere, dar și pentru răbdare” Alexandru Rogobete face bilanțul celor 10 luni de mandat în fruntea Ministerului Sănătății. Ce lasa „moștenire
Ministrul Sănătății: Pentru pacienții cronici din programele naționale, toate investigațiile de înaltă performanță vor fi decontate
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat miercuri, într-o postare pe Facebook, că va corecta o măsură care a limitat accesul pacienților cronici la investigații esențiale, după ce datele au arătat o scădere a acestora. Rogobete a spus că restricționarea decontării investigațiilor de tip MONITOR la o singură procedură anuală pentru fiecare pacient a fost o decizie cu efecte negative asupra sistemului. „Limitarea decontării investigațiilor de tip MONITOR la o singură investigație anuală per pacient, propusă strict ca o măsură contabilă, dar fără nuanțe specifice sistemului de sănătate, a produs un efect nedorit și imediat: accesul la investigații esențiale a scăzut abrupt pentru pacienții cronici din programele naționale de sănătate”, a transmis Rogobete. Potrivit ministrului, analiza datelor a confirmat impactul măsurii, numărul investigațiilor fiind mult mai mic față de perioada anterioară. „Am analizat cifrele din luna ianuarie. Numărul acestor investigații a fost cu aproximativ 47% mai mic față de media trimestrului IV 2025. Asta înseamnă o limitare directă a accesului la diagnostic”, a explicat Rogobete. „Economiile la buget nu se pot face din limitarea accesului la diagnostic, pentru că viața unui om nu se poate calcula în deficit bugetar. Când reduci investigațiile, nu reduci costuri, doar le amâni și le faci mai mari, atunci când pacientul ajunge mai târziu la tratament, cu forme mult mai grave”, a afirmat acesta. În acest context, ministrul Sănătății a anunțat o schimbare de abordare, astfel încât pacienții cronici să poată beneficia de investigațiile necesare fără limitări arbitrare. „Pentru pacienții cronici din programele naționale, cu boli cardiovasculare, cerebrovasculare, oncologice, neurologice sau afecțiuni rare, toate investigațiile de înaltă performanță și de medicină nucleară necesare monitorizării vor fi decontate, conform nevoilor medicale, fără limite abstracte de una sau două pe an”, a declarat Rogobete. Acesta a criticat ideea uniformizării tratamentului pentru toți pacienții. „De parcă evoluția bolilor este identică pentru toți și poate fi programată într-un Excel”, a adăugat ministrul. Totodată, Rogobete a anunțat că a pus în transparență decizională o ordonanță de urgență care vizează corectarea acestor probleme din sistem. „Astăzi, cu responsabilitate administrativă, cât încă mai sunt ministru al Sănătății, am decis să pun în transparență decizională Ordonanța de Urgență care vine să corecteze aceste anomalii de funcționare a sistemului de sănătate, chiar dacă, la un moment dat, calculele financiare au ieșit bine”, a transmis acesta.
Prima zi de concediu medical va fi plătită pentru mai multe categorii de pacienți. Rogobete: Pentru mulți, acea primă zi este o alegere imposibilă: mergi bolnav la muncă sau pierzi bani”
Mai multe categorii de pacienți, printre care cei cronici, persoanele incluse în programele naționale de sănătate, urgențele medico-chirurgicale și pacienții care beneficiază de spitalizare de zi, vor primi prima zi de concediu medical plătită, după ce Parlamentul a aprobat excepțiile propuse de Ministerul Sănătății, potrivit ministrului Alexandru Rogobete. „Am încercat să corectăm inechitatea generată cu prima zi de concediu medical neplatită, rapid, prin ordonanță de urgență în Guvern. Nu a trecut. Nu am renunțat și am susținut proiectul în Parlament. Astăzi s-au votat în Plenul Camerei Deputaților excepțiile propuse de Ministerul Sănătății și care au fost introduse de colegii parlamentari”, a scris Alexandru Rogobete, pe Facebook. Camera Deputaților este for decizional, astfel că măsura va intra în vigoare după promulgarea de către președintele Nicușor Dan. După acest pas, prima zi de concediu medical va fi plătită pentru pacienții cronici, cei din programele naționale de sănătate, pacienții aflați în spitalizare de zi și persoanele cu urgențe medico-chirurgicale. Ministrul Sănătății a explicat și care este impactul social al măsurii. „Pentru mulți români, acea primă zi însemna o alegere imposibilă: mergi bolnav la muncă sau pierzi bani. Nu e o alegere corectă. Și nu este un sistem care își protejează oamenii (…) Concediul medical nu este un beneficiu acordat cu jumătate de măsură. Este o formă de protecție reală – pentru pacient, pentru cei din jur și pentru întregul sistem”, a adăugat Alexandru Rogobete.
Alexandru Rogobete, după discuțiile cu Pfizer: Vor reveni cu un răspuns la propunerea noastră
Alexandru Rogobete a avut joi, împreună cu ministrul Finanțelor, domnul Alexandru Nazare, o primă întâlnire „exploratorie de negociere cu compania Pfizer”, la Washington DC. Ministrul spune că discuțiile s-au desfășurat „într-un ton echilibrat, profesionist, axat pe identificarea unor soluții concrete pentru România”: „Nu vorbim doar despre o obligație financiară, ci despre responsabilitatea de a transforma această situație într-un beneficiu real pentru pacienți”. Propunerea României Rogobete susține că propunerea României, formulată în baza mandatului primit de la Guvern, a fost de continuare a negocierilor pentru convertirea sumei datorate în medicamente inovatoare destinate pacienților oncologici și celor cu boli rare. Ministrul Sănătății spune că a adus în discuție „parteneriatul solid pe care România îl are de zeci de ani cu Pfizer, precum și deschiderea pentru dezvoltarea unor colaborări viitoare în domeniul cercetării și dezvoltării farmaceutice”. Se așteaptă răspunsul Pfizer „În perioada următoare, reprezentanții companiei Pfizer vor reveni cu un răspuns privind cadrul tehnic de continuare a discuțiilor și posibilitatea ca această propunere să fie analizată și aprobată la nivelul board-ului de conducere al Pfizer. Este un proces care nu se încheie astăzi. Dar este un început important. În astfel de momente, responsabilitatea nu este să explicăm trecutul, ci să construim soluții pentru viitor”, a scris Rogobete pe Facebook. Întâlnirea a avut loc în contextul în care tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023.
Alexandru Rogobete pleacă la Washington. Va avea întâlniri cu reprezentanții companiei Pfizer
Potrivit programului ministrului Alexandru Rogobete, acesta se va alfa în perioada 14-18 aprilie la Washington D.C., acolo unde va avea o serie de întâlniri cu reprezentanții Băncii Mondiale și a principalelor companii americane din domeniul sǎnǎtǎții. Miercuri, 15 aprilie, Rogobete se va întâlni cu reprezentanții companiei Eli Lilly, va participa la masa rotundă „Combaterea cancerului ca politică economică: explorarea unor abordări pentru finanțarea îngrijirii eficiente a bolnavilor cu cancer pulmonare și a capacității sistemelor de sănătate” și se va întâlni cu reprezentanții companiei Pfizer. Joi, ministrul Sănătății va avea o întâlnire cu reprezentanții companiei GEHealthCare, dar și o serie de întâlniri formale și informale cu reprezentanții Băncii Mondiale. Vineri, Rogobete va participa la masa rotundă „Acțiuni inițiate la nivel național: un schimb de opinii la nivel ministerial privind reformele sistemului de sănătate” și se va întâlni cu reprezentanții companiilor Medtronic și Pfizer. „Transformarea pierderii într-un beneficiu” „Vizita se înscrie în marja eforturilor depuse de ministrul Sănătății și a autorităților guvernamentale de a transformara pierderea financiară din cazul vaccinurilor anti- Covid 19 într-un beneficiu real pentru pacienți, asigurând accesul la tratamente care momentan lipsesc din sistemul public”, se arată într-un comunicat. Tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023. Hotărârea nu este definitivă.
Alexandru Rogobete, despre relația cu Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru: Îi apreciez pe amândoi mult
Întrebat la Antena 3 CNN despre aparițiile publice comune și despre relația cu șeful statului și partenera sa, Rogobete a spus că apreciază echilibrul și decența celor doi. „Este o chestiune pur umană. Nu există niciun calcul politic, departe de mine calculele politice în general. Cert este că îi apreciez pe amândoi mult și apreciez echilibrul lor”, a spus ministrul. Ministrul a explicat că îl apreciază pe președintele Nicușor Dan pentru „echilibrul în comunicare, echilibrul în decizii”. „Asta dacă vorbim despre domnul președinte, pe care chiar îl apreciez pentru modul în care gestionează lucrurile acum, sunt acolo, sunt în guvern. Interacționăm, lucrurile sunt clare, nu trebuie să mă convingă nimeni”, a afirmat ministrul Sănătății. Referitor la Mirabela Grădinaru, Rogobete a spus că apreciază „decența” și implicarea acesteia în proiecte sociale. „Iar la doamna Grădinaru apreciez decența. Și dorința de a face lucruri care sunt în zona socială și de multe ori ele, evident, se întrepătrund cu sănătatea”, a adăugat el.
Ministrul Sănătății despre disciplina educație pentru sănătate și cazurile de rujeolă: Educația este un element, dar nu e totul.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vorbit într-un interviu exclusiv pentru G4Media despre cauzele problemelor grave de sănătate publică din România, cum ar fi rata ridicată a cancerului de col uterin, cazurile de rujeolă și situația mamelor minore. În cadrul interviului a fost menționat faptul că disciplina educație pentru sănătate este opțională în România, iar aceasta depinde de acordul scris al părinților. Întrebat dacă are „curajul” să susțină introducerea educației pentru sănătate în școli, ministrul a declarat că problema este mult mai complexă și nu poate fi redusă doar la sistemul educațional. „Am curajul, dar aici nu e vorba de curaj, aici e vorba de a face lucrurile într-un mod responsabil și aplicabil. Nu, n-are legătură cu acest curaj. Da, educația este un element, dar nu e totul”, a declarat Alexandru Rogobete. Ministrul Sănătății a precizat că soluția privind această materie școlară nu ține exclusiv de Ministerul Sănătății și că există deja discuții cu Ministerul Educației despre tot acest demers. „Este gândit așa. Modulul de educație pentru sănătate are mai multe componente”, a explicat el. „E adevărat. Știți dumneavoastră, eu momentan sunt ministrul Sănătății, nu al Educației.” Rogobete a mai declarat însă că principala problemă din spatele ratei scăzute de vaccinare nu este lipsa orelor din școli, ci impactul dezinformării și a mișcărilor antivacciniste. „În spatele ratei acesteia de vaccinare scăzută, pentru că părinții care nu-și vaccinează copiii nu sunt la școală. Deci nu asta este neapărat problema. Fenomenul antivaxerilor care circulă în social media la intensitate maximală și care, din păcate, încă nu este scăzut”, a spus ministrul. Alexandru Rogobete a afirmat că soluția cea mai ideală privind tot acest subiect este comunicarea mai credibilă din partea specialiștilor din domeniul sănătății, nu a politicienilor. „Deci avem nevoie de o informare mai completă, mai accelerată, mai vocală, profesioniști în sănătate, doctori și așa mai departe ar trebui să fie mai des pe la televizoare, să recomande ei, să recomande vaccinarea, nu eu sau politicienii”, a afirmat Rogobete. „Eșecul campaniei de vaccinare din COVID, că tot vorbim de vaccinuri, se vede rezultatul când politicienii își beau cafeaua pe la tot felul de cârciumi pe unde erau filmați și recomandau vaccinarea COVID, că doar așa poți să bei cafeaua. Ăsta este efectul. În momentul în care cei de la guvernare s-au apucat să recomande vaccinarea COVID, automat că opoziția, în Parlament, politică, a utilizat, a speculat acest moment și a creat opoziție, creând astfel fenomenul de antivaccinare. Noi încă suntem acolo”, a declarat ministrul.
Rogobete, despre plata pe performanță: Va fi primită foarte greu în spitalele cu mai mulți șefi de secție decât pacienți
Ministrul Sănătății a spus că România va avea în acest an o strategie pentru siguranța pacienților. „Este un concept internațional care are un set de indicatori de calitate și de siguranță pe care un spital, respectiv un act medical ar trebui să îi urmărească. România nu a avut până în anul acesta o astfel de strategie. Ea este finalizată. O să urmeze parcursul guvernamental de aprobare. A fost început anul trecut împreună cu echipa pe care o coordonez și cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății. Strategia va fi aprobată și pentru mai dată în perioada post-decembristă România va avea o strategie națională în următorii șase ani de zile cu indicatori foarte clari, cu recomandări foarte clare care țin de siguranța pacientului”, a declarat Rogobete la Euronews România. El a spus că plata serviciilor medicale va fi făcută în funcție de acești indicatori: „Este pregătit actul normativ, urmează să fie pus în transparență în curând. Acei indicatori de performanță care monitorizează calitatea și performanța și eficiența unei secții sau a unui spital, care, sigur, ei vor fi traduși în modul de calcul al sporului pentru echipa medicală”. Șpaga nu a dispărut Ministrul Sănătății spune că sistemul „nu este perfect”, dar că în dinamică evoluția este vizibilă: „Sistemul de sănătate de astăzi este mult mai bun ca sistemul de acum 10 ani, este mai bun ca sistemul de acum 5 ani și mai bun decât sistemul de acum 2 ani”. Rogobete admite că șpaga din spitale nu a dispărut, dar spune că fenomenul „s-a redus mult”. Rugat să spună ce măsură va genera cea mai mare rezistență în sistem, Alexandru Rogobete a spus: „Plata pe performanță generează deja rezistență. Ea nu va fi primită ușor. Va fi primită foarte bine și foarte ușor în spitalele în care gradul de încărcare este unul foarte mare și se muncește pentru că oamenii vor fi motivați și va fi primită foarte greu și probabil cu voci puternice în zonele în care există mai mulți șefi de secție decât pacienți”.