Etichetă: ALEXANDRU ROGOBETE

Întârzieri la plățile constructorilor Spitalului Regional Craiova. Rogobete: Au continuat să muncească. Stadiul construcției a depășit 25%

Constructorii Spitalului Regional de Urgență Craiova au continuat să lucreze chiar și atunci când plățile nu au fost făcute la timp, a precizat Alexandru Rogobete într-o postare pe rețelele sociale. Potrivit fostului ministru, proiectul este realizat în proporție de peste 25%, iar pe șantier lucrează, în medie, peste 600 de persoane. „Vreau să felicit și să le mulțumesc constructorilor care au continuat să muncească inclusiv în perioade dificile și în care plățile nu au venit întotdeauna la timp. Efortul lor trebuie apreciat și respectat”, a scris deputatul PSD. Rogobete: Investițiile nu trebuie oprite. Trebuie accelerate Social-democratul a subliniat că investițiile în infrastructura medicală trebuie să continue, indiferent de situația politică și economică. „De aceea, într-o perioadă economică dificilă, investițiile nu trebuie oprite. Trebuie accelerate. Economia poate fi repornită prin investiții și prin infuzia de capital european, public și privat”, a transmis Rogobete, explicând că realizarea unui spital generează activitate economică prin locurile de muncă, materialele și echipamentele necesare construcției, dar și prin personalul și tehnologia medicală care vor fi utilizate ulterior. Fostul ministru a amintit că etapa de pregătire care a permis începerea efectivă a proiectului a fost demarată în 2023. La acea vreme, ministrul Sănătății era Alexandru Rafila, iar Alexandru Rogobete ocupa funcția de secretar de stat în Ministerul Sănătății. „România are nevoie de continuitate pentru marile proiecte, indiferent de schimbările și instabilitatea politică”, a precizat Rogobete. În ce stadiu se află construcția spitalului Infrastructura Spitalului Regional Craiova este realizată în proporție de peste 94%, iar suprastructura, respectiv partea clădirii aflată deasupra solului, a depășit 54%. Lucrările de amenajare a spațiilor interioare au început, iar cele de arhitectură au depășit 8%. Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS), lucrările se desfășoară simultan la mai multe niveluri ale clădirii. Subsolul este realizat în proporție de 95%, demisolul în proporție de 93%, iar parterul a ajuns la 91%. Construcția este realizată de asocierea formată din Construcții Erbașu, Concelex, CON-A și Bog’Art. Investiție de peste 738 de milioane de euro Spitalul Regional de Urgență Craiova urmează să aibă 852 de paturi, dintre care 807 pentru spitalizare continuă și 45 pentru spitalizare de zi. Unitatea va fi organizată în șase centre medicale și va dispune de un heliport cu acces direct către Unitatea de Primiri Urgențe (UPU). Potrivit constructorilor, viitorul spital este proiectat pentru a trata peste 250.000 de pacienți anual și va deservi regiunea de sud-vest a României. Valoarea investiției depășește 738 de milioane de euro. Finanțarea este asigurată din fonduri europene, prin Programul Sănătate 2021–2027, de la bugetul de stat și printr-un împrumut de 368 de milioane de euro acordat României de Banca Europeană de Investiții. Beneficiarul proiectului este Ministerul Sănătății, prin Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate.

Rogobete, atac la adresa PNL pe tema Guvernului Mureșan: Aveți sau nu încredere în Curtea Constituțională?

Alexandru Rogobete, fost ministru PSD al Sănătății, critică dur demersul anunțat de un lider PNL, prin care liberalii ar vrea să conteste la CCR dacă Guvernul Mureșan nu trece de votul de învestire din Parlament. „Când CCR a declarat constituțională prevederea care îl vizează și pe Dominic Fritz, brusc Curtea Constituțională era „controlată politic”. Dominic Fritz spunea public exact asta. Apoi, la Bruxelles, s-a ajuns până la solicitarea ca România să piardă 770 de milioane de euro din PNRR din cauza acestei legi. Acum însă, voi vreți să mergeți împotriva domnului Președinte Nicușor Dan la CCR!”, a transmis Alexandru Rogobete, printr-o postare pe Facebook. Rogobete: CCR este bună doar atunci când sperați să vă dea vouă dreptate Social-democratul mai spune despre demersul anunțat luni de vicepreședintele PNL, Alexandru Muraru, că liberalii s-ar folosi de Curtea Constituțională în scop politic. Rogobete mai aduce în discuție și scandalul din jurul Legii Integrității, în urma căreia Dominic Fritz și-a pierdut mandatul de primar al Timișoarei. În acea perioadă, PNL și USR au criticat decizia luată de magistrații Curții. „Păi nu era CCR „controlată politic”? Nu era CCR problema democrației din România? Sau CCR este bună doar atunci când sperați să vă dea vouă dreptate și devine „instrument politic” când decizia nu vă convine. Instituțiile statului nu pot fi legitime luni, ilegitime marți și din nou legitime miercuri, în funcție de interesul politic al USR-PNL. Hotărâți-vă: aveți sau nu încredere în Curtea Constituțională? Pentru că statul de drept nu funcționează cu întrerupătorul de la partid”, a concluzionat Alexandru Rogobete. Votul de învestire pentru Guvernul Mureșan are loc miercuri, 29 septembrie, la ora 13:00. Aleșii vor avea în față întreaga echipă propusă de Siegfried Mureșan pentru a prelua conducerea la Palatul Victoria. Dacă formula executivului nu va trece de vot, atât președintele României, cât și grupurile parlamentare, președinții celor două camere sau un număr de 50 de deputați sau 25 de senatori pot contesta acest demers la Curtea Constituțională.

Siegfried Mureșan, mesaj după evenimentul de adio al lui Dominic Fritz: Sunt sigur că va continua să facă lucruri bune

Siegfried Mureșan a scris pe contul său de Facebook că pe Dominic Fritz l-a cunoscut mai bine în ultimele luni. „Am văzut un om integru, corect, muncitor, interesat cu adevărat să facă bine Timișoarei și României”, a precizat premierul desemnat. Potrivit lui Mureșan, „faptul că, de mulți ani, încă dinainte de a intra în politică, s-a evidențiat prin acțiuni de voluntariat în Timișoara, sprijinind, deopotrivă, copiii și adulții din categoriile vulnerabile, merită tot respectul nostru”. Siegfried Mureșan a menționat că Fritz, în calitate de primar, „a modernizat orașul prin îmbunătățirea drumurilor, a transportului în comun și prin investiții în infrastructura școlară”. „Îmi pare rău pentru atacurile nejustificate la care a fost supus în ultima perioadă”, a continuat el. „Sunt sigur că va continua să facă lucruri bune pentru România și Timișoara și de acum încolo”, a conchis premierul desemnat Siegfried Mureșan. Președintele USR, Dominic Fritz, a transformat evenimentul „Timișoara. Revoluția continuă”, organizat duminică, într-un mesaj de mobilizare politică înaintea încetării mandatului său de primar. Acest lucru a atras critici din partea lui Radu Marinescu și a lui Alexandru Rogobete. „Nu au murit eroii ca să dea alibiuri”, a scris Marinescu, în timp ce fostul ministru al Sănătății a precizat că Dominic Fritz că încearcă să „confiște politic” Revoluția din 1989. „TIMIȘOARA NU ESTE FRITZ. IAR REVOLUȚIA DIN 1989 NU ESTE USR!”, a scris Rogobete.

Atât? Rogobete critică negocierile PNL-USR pentru guvernul Mureșan: Cine ia ce funcție. Cine controlează ce minister

Alexandru Rogobete spune că, după desemnarea lui Siegfried Mureșan drept candidat pentru funcția de premier, discuțiile dintre PNL și USR s-au concentrat în principal pe împărțirea ministerelor și a funcțiilor. „De când Siegfried Mureșan a fost desemnat candidat pentru funcția de premier, ce vedem dinspre PNL și USR? Dispute despre ministere. Negocieri despre portofolii. Cine ia ce funcție. Cine controlează ce minister. Atât?”, a transmis fostul ministru al Sănătății, pe Facebook. „Unde sunt măsurile concrete?” Rogobete susține că viitoarea guvernare trebuie să prezinte un plan clar pentru economie, investiții și sănătate și afirmă că documentul prezentat drept program de guvernare conține, în forma actuală, mai degrabă intenții decât măsuri aplicabile. „Economia are nevoie de măsuri. Investițiile au nevoie de predictibilitate. Sănătatea are nevoie de finanțare. România are nevoie de un plan clar de relansare. Am citit ceea ce a fost prezentat drept program de guvernare. Sunt intenții. Dar România nu mai are nevoie de încă o colecție de formulări frumoase. Unde sunt măsurile concrete? Unde sunt termenele? Unde sunt bugetele? Unde este calendarul? Ce faceți în primele 100 de zile”, a mai spus deputatul PSD. Rogobete: România nu are nevoie de încă un spectacol despre funcții Fostul ministru afirmă că responsabilitatea guvernării trebuie demonstrată prin decizii și cere PNL și USR să explice ce vor face concret cu ministerele pe care le vor prelua. „Responsabilitatea nu se proclamă la televizor. Se demonstrează prin decizii. Iar europenismul nu ține loc de program de guvernare. A fi pro-european înseamnă și administrație serioasă, investiții, instituții funcționale și respect pentru cetățeni”, a transmis Rogobete. Acesta susține că discuțiile despre formarea Guvernului nu ar trebui să se rezume la împărțirea portofoliilor. „PNL și USR trebuie să explice oamenilor nu doar cine primește ministerele, ci mai ales ce vor face cu ele. România nu are nevoie de încă un spectacol despre funcții. Are nevoie de guvernare”. Siegfried Mureșan a avut marți consultări cu grupurile parlamentare PNL și USR pentru prezentarea programului de guvernare. Miercuri, premierul desemnat s-a întâlnit cu reprezentanții UDMR.

Rogobete propune o nouă miză pentru economie: medicamente produse în România, studii clinice și investiții în diagnostic

Rogobete afirmă că reforma sistemului sanitar nu ar trebui redusă la diminuarea cheltuielilor, ci ar trebui să urmărească și atragerea de capital și crearea de valoare în economie. Într-o postare publicată vineri pe Facebook, Rogobete a susținut că România ar trebui să își dezvolte capacitatea de producție pentru medicamente și produse medicale prin investiții și parteneriate între sectorul public și cel privat. În opinia fostului ministru, o asemenea strategie ar putea genera noi locuri de muncă și investiții și, în același timp, ar putea crește siguranța aprovizionării cu produse necesare pacienților. O altă direcție indicată de Rogobete este atragerea unui număr mai mare de studii clinice și investiții în medicamente inovatoare. Fostul ministru susține că extinderea studiilor clinice desfășurate în România ar putea permite pacienților accesul mai rapid la terapii moderne și ar putea atrage investiții private în spitale și centre universitare. El consideră că dezvoltarea acestui sector ar crea, totodată, locuri de muncă înalt calificate și ar susține cercetarea medicală. Investiții în screening, laboratoare și diagnostic Rogobete pledează și pentru dezvoltarea unor mecanisme de finanțare destinate extinderii programelor de screening, laboratoarelor și infrastructurii de diagnostic. Fostul ministru argumentează că depistarea bolilor într-un stadiu timpuriu poate îmbunătăți șansele pacienților și poate reduce presiunea exercitată ulterior asupra sistemului prin tratamente complexe. Prevenția și screeningul s-au numărat și printre prioritățile prezentate anterior de Rogobete în perioada în care a condus Ministerul Sănătății. La audierile parlamentare din iunie, el menționa investițiile realizate în echipamente și laboratoare destinate acestei componente a sistemului medical. „Sănătatea nu este doar o cheltuială” Rogobete susține că dezvoltarea industriei medicale ar putea produce efecte economice și în alte sectoare, indicând industria chimică, energia, IT-ul, logistica, construcțiile, cercetarea și mediul universitar. În acest context, fostul ministru pledează pentru combinarea capitalului privat cu fondurile europene și investițiile publice. „Sănătatea nu este doar o cheltuială. Sănătatea poate produce creștere economică”, afirmă Rogobete. Declarațiile vin în contextul în care fostul ministru a criticat în ultimele zile politica de reducere a cheltuielilor din sistemul sanitar și a cerut suplimentarea finanțării pentru spitale și serviciile medicale de urgență.

Alexandru Rogobete, plan de modernizare pentru sistemul medical

Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că a participat, la Ambasada SUA, la un eveniment dedicat dezvoltării sistemului de sănătate. Discuțiile au vizat investițiile necesare pentru modernizarea laboratoarelor, dezvoltarea sistemului de transfuzie și creșterea securității sângelui. Potrivit lui Rogobete, la eveniment au participat profesioniști din domeniul sănătății și reprezentanți ai companiei americane Abbott, care are experiență internațională în acest domeniu.  Loading … „Astăzi am participat, la Ambasada Statelor Unite ale Americii, la un eveniment dedicat dezvoltării sistemului de sănătate, cu accent pe laboratoare, transfuzia și securitatea sângelui. Alături de profesioniști din sănătate și de reprezentanții companiei americane Abbott, cu o vastă expertiză internațională în domeniu”, a scris Alexandru Rogobete pe Facebook. Centre regionale de transfuzie și un registru electronic național Fostul ministru al Sănătății spune că România are nevoie de centre regionale de transfuzie care să poată asigura testarea, procesarea și depozitarea sângelui și a produselor sanguine în condiții moderne și sigure. Un alt obiectiv discutat îl reprezintă digitalizarea sistemului de transfuzie. Rogobete susține că România are nevoie de un registru electronic național care să ofere, în timp real, situația stocurilor de sânge și a produselor sanguine. „Am discutat despre câteva dintre investițiile de care România are nevoie: centre regionale de transfuzie, capabile să asigure testarea, procesarea și depozitarea în condiții moderne și sigure”, a transmis Alexandru Rogobete. De asemenea, acesta a inclus pe lista priorităților și modernizarea laboratoarelor de testare și analiză. Laboratoarele ar urma să beneficieze de echipamente performante și tehnologii moderne. Procesarea plasmei, un obiectiv strategic pentru România Alexandru Rogobete a pus accentul și pe un obiectiv pe care îl consideră strategic pentru sistemul sanitar: dezvoltarea capacității României de procesare a plasmei. El spune că țara noastră trebuie să creeze mecanismele necesare pentru producția de albumină pe plan național. „Dar există și un obiectiv strategic mai mare. România trebuie să își dezvolte capacitatea de procesare a plasmei și să creeze mecanismele necesare pentru producția de albumină aici, în țară. Este o chestiune de securitate sanitară, de autonomie și de acces mai sigur al pacienților la produsele de care au nevoie”. În finalul postării, fostul ministru al Sănătății a precizat că a discutat despre aceste soluții atât cu reprezentanți ai Ambasadei SUA, cât și cu profesioniști români din domeniul sănătății și a subliniat că România are nevoie de „investiții, tehnologie și parteneriate serioase pentru a construi un sistem modern, sigur și predictibil”. „Avem nevoie de investiții, tehnologie și parteneriate serioase pentru a construi un sistem modern, sigur și predictibil. O să fie bine!”.

Alexandru Rogobete, avertisment dur: O să se moară în spitale dacă secțiile de urgență rămân fără materiale

Fostul ministru al Sănătății a fost întrebat luni seara, la Antena 3 CNN, dacă se poate ajunge la situația în care oameni să moară în spitale. „Dacă secțiile de urgență vor rămâne fără materiale, din păcate da”, a răspuns Alexandru Rogobete. El a spus că situația din Sănătate este dificilă și că a avertizat anterior că bugetele pentru acțiunile prioritare, ATI, AVC, infarct și alte programe de urgență „sunt la limită”. Rogobete spune că nu înțelege de ce bugetele nu sunt suplimentate din fondul de rezervă. „La Institutul CC Iliescu din București, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în luna septembrie, nu a virat nici măcar un leu, nici măcar un ban, pentru cele mai importante programe de boli cardiovasculare și de chirurgie cardiovasculară. Este noaptea minții. Nu înțeleg de ce nu suplimentează de urgență, din fondul la dispoziția Guvernului, programele pentru UPU și pentru ATI, pentru că acolo este marea condensare de urgențe”, a declarat Alexandru Rogobete. El îl acuză pe președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate că dă „dovadă de lipsă de viziune” în aceste momente de criză, „pentru că el poate muta bani între programele pe care le are”. „Are anumite programe unde consumul financiar este mai redus și ar putea suplimenta de urgență între alte programe”, a mai spus Rogobete. Câți bani spune Rogobete că a primit Ministerul Sănătății Întrebat despre bugetul făcut în perioada în care era ministru, Alexandru Rogobete a spus că Ministerul Sănătății a solicitat 660 de milioane de lei pentru zona de urgență, dar a primit 490 de milioane de lei. „Ministerul Sănătății a solicitat pentru zona de urgență 660 de milioane. Există documente în acest sens. Bolojan a tăiat din prima 10% pentru reducerea deficitului, după care la recalculare s-a mai tăiat o sumă de bani. Cert este că ministerul a primit 490 de milioane din cele solicitate”, a declarat Rogobete. El a explicat că bugetul a fost aprobat în martie, astfel că lunile ianuarie, februarie și o mare parte din martie au funcționat cu regula de 1/12, iar o parte importantă din fonduri a fost folosită pentru plata arieratelor. Rogobete adaugă că personalul din spitale este disperat și susține că situația actuală este fără precedent. „Niciodată în spitalele din România nu s-au utilizat materiale din fondul de urgență”, a mai spus fostul ministru.

Sănătatea se construiește. Nu se improvizează. Rogobete, despre investițiile și problemele spitalelor

În același timp, acesta avertizează că modernizarea spitalelor trebuie dublată de investiții în personal și de o finanțare predictibilă a serviciilor și programelor de sănătate. Într-o postare publicată pe Facebook, Rogobete afirmă că Ministerul Sănătății și autoritățile locale au investit masiv în ultimii ani în unitatea medicală din Hunedoara. CT, RMN și mamograf pentru pacienții din zonă Potrivit fostului ministru, zona de imagistică a Spitalului Municipal Hunedoara a fost modernizată și dispune în prezent de computer tomograf (CT), aparat de rezonanță magnetică (RMN), mamograf și echipament dedicat pentru ecografie. Rogobete susține că spitalul se numără printre unitățile municipale din regiune care oferă screening pentru cancerul de sân și mamografii gratuite femeilor din zonă. Fostul ministru subliniază importanța programelor de prevenție și a diagnosticării precoce și consideră că acestea trebuie susținute și dezvoltate în continuare. „Prevenția și diagnosticul precoce pot salva vieți”, afirmă Alexandru Rogobete. Investiții și în blocul operator și secția ATI Modernizările nu s-au limitat la serviciile de imagistică. Blocul operator și secția de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI) au fost, de asemenea, dezvoltate și modernizate. Rogobete apreciază că investițiile realizate cu implicarea spitalului, a Ministerului Sănătății și a autorităților locale au permis dezvoltarea serviciilor medicale disponibile comunității. Fostul ministru folosește exemplul de la Hunedoara pentru a susține că servicii medicale de calitate pot fi dezvoltate și în spitalele din afara marilor centre universitare, atunci când investițiile sunt însoțite de colaborare între instituții. „Avem nevoie de mai mulți medici, de mai multe asistente” Rogobete atrage însă atenția că infrastructura și echipamentele moderne reprezintă numai o parte a ecuației. El afirmă că, în urma vizitelor făcute în mai multe spitale în ultimele zile, a primit aproape același mesaj din partea personalului medical: unitățile au nevoie de mai mulți medici și asistenți medicali, dar și de o finanțare adecvată și predictibilă pentru programele de sănătate. „Putem construi clădiri, putem cumpăra aparatură performantă și putem moderniza spitale. Dar investiția trebuie continuată prin oameni și prin finanțarea serviciilor medicale”, transmite fostul ministru al Sănătății. În opinia sa, dezvoltarea sistemului sanitar nu se poate opri odată cu finalizarea investițiilor în infrastructură, în condițiile în care noile echipamente și spațiile modernizate trebuie susținute de suficient personal și de resurse pentru furnizarea efectivă a serviciilor medicale. Rogobete își încheie mesajul cu un apel la continuitatea investițiilor în sistemul sanitar: „Sănătatea se construiește. Nu se improvizează”.

Semnal de alarmă tras de Rogobete: Nu mai sunt bani în programele naţionale de acţiuni prioritare: ATI, AVC, Neonatologie, infarct miocardic acut

Invitat miercuri seara la Antena 3 CNN, fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete a afirmat că bugetele pentru programele naționale de acțiuni prioritare, care vizează secții precum ATI, AVC, infarctul și neonatologia, sunt aproape epuizate pentru ultimul trimestru al acestui an. „Nu mai sunt bani în programele naționale de acțiuni prioritare: ATI, AVC, neonatologie, infarct miocardic acut. Adică discutăm despre acele programe naționale care sunt finanțate direct de către Ministerul Sănătății și finanțează cele mai critice secții dintr-un spital”, a declarat Rogobete. El a criticat modul în care au fost făcute reducerile bugetare, susținând că acestea riscă să provoace un blocaj major în sistemul sanitar. „Joaca asta de-a reformiștii, prin care se reduce bugetul cu orice preț, tăierea asta cu barda de sus până jos, deși toată lumea i-a spus de la început că nu se poate, ne va duce, din punctul meu de vedere, în cel mai periculos pe de-o parte și cel mai mare blocaj din ultimii 15 ani”, a afirmat fostul ministru al Sănătății la Antena 3 CNN. Rogobete: Situația putea fi rezolvată prin rectificare bugetară de un Guvern cu puteri depline El a explicat că, în cazul în care Guvernul ar fi avut puteri depline, situația ar fi putut fi rezolvată printr-o rectificare bugetară prin care să fie suplimentate fondurile destinate acestor programe. Rogobete a dat ca exemplu situația de anul trecut, când, în domeniul sănătății, au fost făcute două rectificări bugetare pozitive. „Anul trecut, de exemplu, am avut două rectificări bugetare la sănătate, ambele au fost pozitive. O dată pozitivă, adică bani în plus la Ministerul Sănătății pentru acțiunile prioritare și o dată rectificare pozitivă, bani în plus, adică la Casa Națională de Asigurări de Sănătate care finanțează aceste programe”, a declarat fostul ministru. Rogobete a mai atras atenția că necesarul de finanțare nu poate fi stabilit rigid de la începutul anului, întrucât numărul pacienților poate varia, iar bugetele sunt împărțite pe trimestre. „Nu poți estima numărul de pacienți pe care țara asta îi are într-un an. El este un buget flexibil și (…) se alocă pe trimestre. În trimestrul 2 să zic, adică în perioada de primăvară început de vară, au fost mai mulți pacienți decât s-a estimat și atunci se mută banii din trimestrul 4 în trimestrul 3”, a conchis Rogobete.

Alexandru Rogobete: Medicii au nevoie de respect. Si au nevoie de un multumesc spus din suflet

Într-o postare pe Facebook, duminică, Rogobete afirmă că, dincolo de grilele de salarizare, legi, reforme și cifre, în centrul sistemului de sănătate se află oamenii. Acesta vorbește despre medicii care rămân în spital după terminarea programului, despre cei care intră în gărzi și trebuie să ia decizii dificile, dar și despre medicii rezidenți care își construiesc cariera în România. „Sigur că sistemul trebuie schimbat”, susține Rogobete, menționând printre probleme plata corectă a gărzilor, corectarea inechităților și îmbunătățirea condițiilor de muncă. Potrivit acestuia, România nu poate combate migrația medicilor fără să le transmită acestora că munca lor este apreciată și că sunt doriți să rămână în țară. „Trebuie să construim un sistem în care medicul român să vrea să rămână, iar cel care a plecat să aibă motive să se întoarcă”, afirmă Rogobete. Fostul ministru susține că soluția nu este reducerea, ci respectul, motivarea și construirea unui sistem medical în care profesioniștii să aibă motive să rămână în România. El face un apel la recunoștință față de personalul medical: „Mulțumesc medicilor și tuturor profesioniștilor din sănătate care, în fiecare zi, au grijă de noi. Un mulțumesc spus din suflet”.