UPDATE: Nicușor Dan: S-a convenit accelerarea proiectelor NATO privind răspunsul la amenințările cu drone
UPDATE: Ambasadorul României la NATO a evidențiat consecințele atacurilor ruse Consiliul Nord-Atlantic, la sediul NATO din Bruxelles, a fost o reuniune dedicată situației de securitate din Marea Neagră, în contextul incidentelor recente cu drone care au afectat România. Reuniunea a oferit prilejul unei evaluări aliate asupra amenințărilor generate de acțiunile Rusiei în regiune, inclusiv asupra celor care afectează direct securitatea României, arată Ministerul Afacerilor externe (MAE). În cadrul intervenției naționale, ambasadorul României la NATO, Dan Neculăescu, a evidențiat consecințele atacurilor ruse asupra Ucrainei, în special incidentele repetate cu drone și riscurile pe care acestea le generează pentru spațiul aerian național, siguranța cetățenilor români, securitatea navigației, precum și pentru infrastructura critică din zonă. România a subliniat că recentele incidente cu drone confirmă caracterul persistent și tot mai complex al amenințărilor la adresa securității regionale. Astfel, România a evidențiat necesitatea consolidării urgente a capabilităților aliate dislocate pe teritoriul național, în special în domeniul apărării aeriene și al combaterii dronelor. „Aliații au reconfirmat solidaritatea deplină cu România. Discuțiile au vizat măsurile aflate în derulare la nivelul NATO pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, inclusiv activitățile destinate contracarării amenințărilor generate de drone, precum și modalitățile concrete prin care sprijinul aliat pentru România poate fi consolidat în continuare”, arată MAE. Reuniunea creează premisele pentru avansarea accelerată, în perspectiva Summit-ului NATO de la Ankara (7-8 iulie), a unor măsuri aliate suplimentare privind apărarea aeriană și contracararea dronelor pe Flancul Estic. NATO monitorizează în permanență situația de securitate din regiunea Mării Negre și evaluează constant măsurile necesare pentru protejarea teritoriului aliat. Știre inițială: Reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord a fost dedicată situației de securitate din Marea Neagră, un subiect de mare importanță pentru România și pentru NATO. Aliații și-au exprimat ferm solidaritatea cu România în urma incidentelor recente cu drone. „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să creeze riscuri majore pentru securitatea euro-atlantică, în special în Marea Neagră, o regiune de importanță strategică pentru Alianță. Prin urmare, este important ca NATO să își consolideze prezența și capacitățile în România, inclusiv în domeniul contracarării dronelor aeriene și maritime. România a subliniat din nou necesitatea unor contribuții suplimentare din partea Aliaților și a evidențiat faptul că țara noastră are inițiative, proiecte și achiziții importante în derulare în acest sens. În cadrul discuțiilor, s-a convenit accelerarea proiectelor NATO privind răspunsul la amenințările cu drone, astfel încât măsurile de sprijin pentru Aliații afectați să poată fi aprobate la Summitul de la Ankara”, a spus Dan, pe X. Potrivit președintelui, securitatea Mării Negre este esențială și pentru protejarea infrastructurii critice și a proiectelor strategice energetice, precum Neptun Deep, care contribuie la reziliența energetică a Europei, iar acest subiect a făcut parte din discuțiile de astăzi. Nicușor Dan a mai spus că România va continua să colaboreze cu Aliații pentru o Mare Neagră mai sigură și un Flanc Est mai bine apărat. I welcome today’s results of the North Atlantic Council meeting at #NATO Headquarters in Brussels, dedicated to the security situation in the Black Sea, a topic of great importance for Romania and for NATO. Allies firmly expressed their solidarity with Romania following recent… — Nicușor Dan (@NicusorDanRO) June 10, 2026
Trump avertizează dur NATO: Dacă aliații nu reușesc să ajute SUA în Iran, NATO va avea un viitor foarte rău. Anunță că vrea trupe de comando europene în Golf
UPDATE. Președintele SUA, Donald Trump, a repetat în Air Force One, pe drumul de întoarcere de la Miami către Casa Albă, în discuțiile către ziariștii, avertismentele către NATO. Liderul SUA a recunoscut că poartă negocieri cu aproximativ șapte țări privind posibilitatea participării lor la patrularea strâmtorii Ormuz. „Iran și SUA susțin dialogul, iar partea iraniană dorește un acord. Teheranul nu este dispus să respecte cerințele Washingtonului. Statele Unite nu sunt pregătite, deocamdată, să anunțe sfârșitul operațiunii militare împotriva Iranului”, a spus el. Trump afirmă că SUA „în curând” va încheia și un acord cu Cuba sau va „face ceea ce trebuie” în legătură cu aceasta. „Dacă nu există niciun răspuns sau dacă este un răspuns negativ, cred că va fi foarte rău pentru viitorul NATO” Președintele SUA a declarat pentru FT într-un interviu acordat duminică că ar putea amâna, de asemenea, summitul său cu președintele Chinei, Xi Jinping, care va avea loc la sfârșitul acestei luni, în timp ce face presiuni asupra Beijingului pentru a ajuta la deblocarea acestei căi navigabile cruciale. „Este normal ca oamenii care beneficiază de Strâmtoare să contribuie la asigurarea că nu se întâmplă nimic rău acolo”, a spus Trump, argumentând că Europa și China depind în mare măsură de petrolul din Golf, spre deosebire de SUA. „Dacă nu există niciun răspuns sau dacă este un răspuns negativ, cred că va fi foarte rău pentru viitorul NATO”, a adăugat el. Comentariile lui Trump, făcute într-o convorbire telefonică de opt minute cu FT, au venit la o zi după ce a făcut apel la China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Marea Britanie să se alăture unui „efort de echipă” pentru a deschide punctul de blocare prin care trece o cincime din petrolul mondial. Iranul a închis practic strâmtoarea după ce SUA și Israelul au lansat războiul în urmă cu mai bine de două săptămâni, stârnind temeri privind un nou șoc al prețului petrolului pentru economia globală. Eforturile SUA de a deschide calea navigabilă au eșuat în mare parte. Prețurile internaționale ale petrolului au atins 106 dolari pe baril duminică seara, în creștere cu aproximativ 45% de la începutul războiului. „Avem un lucru numit NATO. Nu a trebuit să-i ajutăm cu Ucraina, dar i-am ajutat. Nu sunt sigur că vor fi acolo pentru noi” În ciuda avertismentului său, Trump a fost pesimist că aliații SUA vor ține cont de apelurile sale de ajutor. „Avem un lucru numit NATO”, a spus Trump, care a criticat adesea alianța. „Am fost foarte amabili. Nu a trebuit să-i ajutăm cu Ucraina. Ucraina este la mii de kilometri distanță de noi… Dar i-am ajutat. Acum vom vedea dacă ne vor ajuta. Pentru că am spus de mult că vom fi acolo pentru ei, dar ei nu vor fi acolo pentru noi. Și nu sunt sigur că vor fi acolo.” Rugat să specifice ajutorul de care are nevoie, Trump a spus „orice ar fi”. El a adăugat că aliații ar trebui să trimită dragoare de mine, dintre care Europa deține mult mai multe decât SUA. De asemenea, el își dorea „oameni care să elimine câțiva actori negativi de pe țărmul [iranian]”. Trump a sugerat că își dorește echipe de comando europene sau alt ajutor militar pentru a elimina iranienii care sunt „o pacoste” în Golf cu drone și mine navale. „Îi lovim foarte tare”, a spus Trump. „Nu le-a mai rămas decât să facă niște probleme în strâmtoare, dar acești oameni sunt beneficiari și ar trebui să ne ajute să o supraveghem. Îi vom ajuta. Dar ar trebui să fie și ei acolo. Ai nevoie de mulți oameni care să supravegheze câțiva.” Trump vrea și ajutorul Chinei. Ar putea amâna vizita la Beijing Trump a spus că se așteaptă, de asemenea, ca China să ajute la deblocarea strâmtorii înainte de a călători la Beijing la sfârșitul acestei luni pentru un summit cu Xi Jinping, prima sa călătorie în China în al doilea mandat. „Cred că și China ar trebui să ajute, deoarece China își obține 90% din petrolul său din strâmtoare [sic]”, a spus Trump. Așteptarea până la summit ar fi prea târziu, a spus el. „Am vrea să știm înainte de asta. Este [două săptămâni] mult timp.” El a adăugat că și călătoria sa în China ar putea fi amânată. „Am putea amâna”, a spus Trump. Nu a spus pentru cât timp. Trump, supărat pe Keir Starmer, premierul britanic: „Eu am nevoie de nave înainte să câștigăm, nu după ce câștigăm” După ce a vorbit duminică mai devreme cu prim-ministrul britanic, Sir Keir Starmer, Trump și-a exprimat frustrarea „deosebită” și față de reacția Marii Britanii de până acum. „Regatul Unit ar putea fi considerat aliatul numărul unu, cel mai longeviv etc. și când le-am cerut să vină, nu au vrut să vină”, a spus el. „Și imediat ce am eliminat practic capacitatea de pericol din Iran, au spus: «ei bine, vom trimite două nave», iar eu am spus: «avem nevoie de aceste nave înainte să câștigăm, nu după ce câștigăm». Am spus de mult timp că NATO este o stradă cu sens unic.” El a susținut că orice pericol pentru aliații care mută active în Golf ar fi minim, deoarece SUA și Israelul au distrus capacitatea militară a Iranului în ultimele două săptămâni. Trump a repetat în interviul pentru Financial Times că a „decimat” Iranul, dar ulterior a spus că Iranul este o pacoste. „Singurul lucru pe care îl pot face este să creeze puțină problemă punând o mină în apă – o pacoste, dar pacostea poate cauza probleme.” „Putem lovi insula Kharg în cinci minute” Trump a avertizat, de asemenea, că SUA sunt pregătite să lanseze noi atacuri asupra insulei Kharg, centrul de export de petrol al Iranului, și ar putea viza infrastructura sa petrolieră. „Ați văzut că am lovit insula Kharg, totul, în afară de conducte, ieri”, a spus el, referindu-se la un bombardament pe care l-a anunțat vineri. „Putem lovi asta în cinci minute. Și nu au nimic de făcut în privința asta.” Întrebat dacă Rusia ajută Iranul
Cuba, tot mai izolată: aliații tradiționali își retrag sprijinul în fața presiunilor SUA
De-a lungul istoriei sale recente, Cuba a depins constant de o serie de parteneri externi pentru a-și asigura resursele fundamentale, precum alimente, carburanți și alte produse indispensabile. În era Războiului Rece, ajutorul substanțial acordat de Uniunea Sovietică a fost determinant pentru menținerea sistemului comunist din capitala Havana. Prăbușirea URSS, survenită în 1991, a aruncat Cuba într-o perioadă de recesiune severă. Produsul Intern Brut a înregistrat un declin de 35% într-un interval de trei ani, volumul importurilor de țiței s-a micșorat drastic, iar cetățenii au fost afectați de lipsuri alimentare acute, arată Il Post. În deceniile ce au urmat, autoritățile cubaneze nu au reușit să diminueze vulnerabilitatea insulei față de importurile externe. Deși Cuba extrage aproximativ 40% din necesarul său de petrol, această cantitate este aproape în totalitate destinată generării de electricitate. Prin urmare, carburanții pentru transport, alături de o proporție semnificativă din produsele alimentare – estimată între 30% și 40%, ajungând la 80% în anumite sectoare – rămân dependente de aprovizionarea din străinătate. Venezuela: Un aliat energetic dispărut Până de curând, Venezuela, sub conducerea lui Nicolás Maduro, a reprezentat principalul pilon energetic al Cubei. Aceasta livra zilnic între 20.000 și 70.000 de barili de țiței, satisfăcând o parte considerabilă din cererea totală a Cubei, care se ridica la circa 100.000 de barili pe zi. Această situație a suferit o modificare drastică la începutul lunii ianuarie, ca urmare a intensificării acțiunilor Statelor Unite în Venezuela. Acțiunile SUA au vizat conducerea și, implicit, sectorul petrolier. Drept consecință, livrările de țiței către Cuba au fost complet sistate, lăsând insula fără cel mai important furnizor de combustibil. Mexicul, sub presiunea americană Mexicul, un alt partener tradițional, a continuat să ofere sprijin Cubei, chiar și în contextul embargoului american în vigoare din 1960. Acesta asigura un flux zilnic de aproximativ 20.000 de barili de petrol. Cu toate acestea, administrația Trump a notificat intenția de a impune tarife vamale statelor care aprovizionează Cuba cu petrol. În urma acestui avertisment, guvernul mexican a hotărât să sisteze livrările. În loc de combustibil, Mexicul a expediat ajutoare umanitare. Acestea se limitează la alimente și articole de igienă. Totodată, Mexicul depune eforturi diplomatice pentru a negocia cu Washingtonul o soluție care să permită transporturi limitate de combustibil. Se încearcă încadrarea lor drept asistență umanitară. China și Rusia: Un suport restrâns China și Rusia au păstrat legături diplomatice solide cu Havana și au condamnat public sancțiunile impuse de Statele Unite. Deși Beijingul a asigurat un sprijin „în funcție de capacități”, până la acest moment nu au fost concretizate acțiuni care să poată echilibra volumul de petrol pierdut, provenit anterior din Venezuela și Mexic. În trecut, Rusia a efectuat livrări sporadice de petrol, însă acestea au încetat odată cu introducerea noilor restricții americane. Reprezentanți ruși au menționat posibilitatea reluării acestor transporturi, dar fără a oferi detalii sau confirmări definitive. Criza energetică și amenințarea economică severă Întreruperea importurilor de țiței are un impact direct asupra generării de electricitate, a sistemului de transport și a întregii activități economice. Deficitul de carburant generează pene de curent frecvente. Se impun astfel restricții asupra circulației și se creează dificultăți majore în lanțul de distribuție a produselor alimentare. Dacă nu va beneficia de o intervenție externă substanțială, Cuba riscă să se confrunte din nou cu o situație comparabilă cu „perioada specială” de după 1991. În contextul actual, chiar dacă se mențin declarațiile de solidaritate la nivel diplomatic, capitala Havana pare mai izolată decât în ultimele decenii. Aceasta se confruntă cu o presiune economică crescândă și cu o rețea de aliați care se dovedește a fi fie neputincioasă, fie reticentă în a oferi un sprijin decisiv.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.341. Zelenski cere aliaților din Europa să-i apere țara de atacurile Rusiei/Trump, neclintit în decizia luată
Războiul din Ucraina a intrat duminică, 26 octombrie 2025, în a 1.341-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Volodimir Zelenski i-a îndemnat, din nou, pe aliații din Europa ai Ucrainei să apere cerul țării sale, apel lansat la câteva ore după ce ultimele bombardamente ale Rusiei au ucis patru persoane și au rănit alte circa 20 în timpul nopții. Cu o zi înainte, Zelenski și aliații săi s-au reunit la Londra pentru a discuta despre livrări de arme cu rază de acțiune lungă și de sisteme de apărare aeriană. Zelenski vrea sisteme Patriot „Partenerii noștri dispun de sistemele necesare și pot, deja, să ajute la apărarea Ucrainei contra rachetelor balistice ruse utilizate în aproape toate atacurile”, a explicat liderul ucrainean. În mesajul său, el a declarat că acordă „o atenție particulară sistemelor Patriot”, costisitoarele baterii antiaeriene de concepție americană. Zelenski a mai anunțat că, de la începutul anului, „Rusia a lansat circa 770 de rachete balistice și peste 50 de rachete Kinjal hipersonice”, care sunt extrem de dificil de interceptat de către apărarea aeriană. În ultimul atac, Rusia a lansat asupra Ucrainei „nouă rachete balistice Iskander-M și 64 de drone de atac și de alte tipuri”. Forțele aeriene ucrainene susțin că au distrus 50 de drone și patru rachete. Atacul a ucis două persoane și a rănit alte 12 la Kiev. De asemenea, în centrul țării, la Dnipropetrovsk, un membru al echipelor de salvare și o femeie au fost uciși, iar alte opt persoane, rănite. La rândul său, Ministerul rus al Apărării a transmis că a lovit „companii ale complexului militaro-industrial ucrainean, precum și obiective de infrastructură energetică ce permit funcționarea lui”. Odată cu scăderea temperaturilor, Rusia și-a înmulțit atacurile asupra infrastructurilor energetice ale Ucrainei. Trump, de neclintit: nu se vede cu Putin! Pe de altă parte, Donald Trump și-a reconfirmat poziția – nu intenționează să se vadă cu Vladimir Putin până când nu va considera că există un acord pentru a asigura pacea între Rusia și Ucraina. „Ar trebui să știu că vom ajunge la un acord”, le-a spus Trump jurnaliștilor aflați la bordul avionului său Air Force One, răspunzând la o întrebare despre ce l-ar putea convinge să organizeze un nou summit cu Vladimir Putin. „Nu o să-mi pierd timpul. Am avut întotdeauna o relație excelentă cu Vladimir Putin, dar acest lucru a fost foarte dezamăgitor”, a mai arătat liderul american. Sâmbătă, el s-a întâlnit, la bordul avionului său, cu emirul și premierul Qatarului pentru discuții privind fragilul armistițiu din Fâșia Gaza, în timpul unei escale în drumul său către Malaezia. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Anunțul care îngrijorează aliații SUA: Pentagonul revizuiește exporturile de arme și către alte țări, nu doar către Ucraina
Acest anunț vine după ce în urmă cu o zi, Casa Albă a anunțat că suspendă livrarea de armament către Ucraina, pe motiv că stocurile de muniții sunt reduse. Decizia a fost luată pentru a „pune pe primul loc interesele Americii în urma unei revizuiri a Departamentului Apărării privind sprijinul și asistența militară a națiunii noastre pentru alte țări din întreaga lume”, scrie The Guardian. Miercuri, Pentagonul a confirmat că revizuirea exporturilor de arme americane ar putea afecta și alte țări decât Ucraina. Sean Parnell, un purtător de cuvânt al Departamentului Apărării, a anunțat că această revizuire este în curs. Nu este clar dacă revizuirea ar include și livrarea de armament către Israel, care în prezent cumpără 68% din armele sale de proveniență străină din SUA. În replică, ministerul ucrainean de Externe l-a convocat pe emisarul american în exercițiu la Kiev pentru a sublinia importanța continuării ajutorului militar din partea Washingtonului și a avertizat că orice întrerupere ar încuraja Rusia în războiul său din Ucraina. Revizuirea ar fi fost efectuată sub conducerea subsecretarului apărării pentru politică, Elbridge Colby, care conduce un grup responsabil pe politică externă care consideră că SUA ar trebui să redirecționeze resursele din Europa și Orientul Mijlociu către combaterea amenințării reprezentate de China.