Smoothie-uri, sucuri sau fructe întregi? Care este cea mai sănătoasă modalitate de a consuma fructe?
În contextul creșterii alarmante a bolilor netransmisibile și a ratelor de obezitate la nivel global, specialiștii atrag atenția asupra obiceiurilor alimentare zilnice, scrie Euronews. Recomandările internaționale indică un consum de cel puțin 400 de grame de fructe și legume pe zi pentru persoanele de peste 10 ani, însă nu toate formele de consum oferă aceleași beneficii. Ce arată studiul Un studiu recent publicat în Frontiers in Nutrition a analizat legătura dintre consumul de fructe și diferite rezultate asupra sănătății. Cercetarea a inclus peste 400 de participanți, împărțiți în patru categorii: consumatori reduși de fructe, consumatori de sucuri de fructe, consumatori de smoothie-uri și consumatori de fructe întregi. Rezultatele indică faptul că persoanele care consumă puține fructe au cele mai slabe rezultate în ceea ce privește sănătatea generală, fiind urmate de consumatorii de sucuri. Aceștia au prezentat o prevalență mai mare a hipertensiunii, bolilor cardiovasculare, diabetului și colesterolului crescut. De asemenea, indicele de masă corporală a fost mai ridicat în rândul celor care preferă sucurile sau consumă rar fructe, comparativ cu cei care aleg fructele întregi sau smoothie-urile. Impact asupra stării mintale Diferențele nu s-au limitat doar la sănătatea fizică. Participanții care consumau puține fructe sau preferau sucurile au raportat mai frecvent probleme de sănătate mintală, niveluri scăzute de energie și o calitate mai slabă a somnului. Cercetătorii explică aceste rezultate prin faptul că sucurile oferă sațietate redusă și un aport energetic mai mic, comparativ cu fructele întregi sau smoothie-urile. Diferența majoră dintre smoothie-uri și sucuri constă în conținutul de fibre. Procesul de stoarcere elimină mare parte din fibrele fructelor, în timp ce blenduirea le păstrează. Fibrele sunt esențiale pentru digestie, controlul glicemiei și senzația de sațietate. Smoothie-urile pot crește și biodisponibilitatea unor nutrienți importanți, precum vitamina C și folatul. Specialiștii subliniază că moderația este esențială. Recomandările actuale indică limitarea consumului de sucuri și smoothie-uri la maximum 150 ml pe zi. Beneficiile pot varia și în funcție de tipul de fruct utilizat, unele fiind mai bogate în antioxidanți, vitamine sau compuși benefici pentru sănătate.
Poți compensa alimentația proastă prin sport? Un oncolog de la Harvard demontează cele mai răspândite mituri despre nutriție
Urmărirea dietelor extreme și a trendurilor virale din alimentație duce rareori la beneficii durabile pentru sănătate, afirmă un oncolog format la Harvard și expert în politici de sănătate, potrivit CNBC. În schimb, o viață lungă și o stare bună de sănătate depind de obiceiuri nutriționale simple, echilibrate și ușor de menținut pe termen lung. Mitul 1: Orice gustare este dăunătoare Gustările în sine nu sunt problema, explică oncologul, ci alimentele ultraprocesate. Cercetările arată că gustările din alimente integrale, precum fructe, nuci, iaurt sau legume, îmbunătățesc calitatea dietei și reduc supraalimentarea. Mitul 2: Avem nevoie de mai multe proteine decât consumăm Majoritatea adulților ating deja aportul recomandat de proteine prin mesele zilnice. Excesul de proteine, mai ales din suplimente, aduce puține beneficii și poate implica riscuri, cu excepția vârstnicilor sau a sportivilor. Aportul zilnic recomandat de proteine este, în general, de aproximativ 0,75–1 gram per kilogram de greutate corporală. Asta înseamnă, în medie, 45–70 de grame pe zi pentru majoritatea femeilor și 55–90 de grame pentru majoritatea bărbaților, cantități care pot fi atinse ușor din alimentația obișnuită. Alimente precum leguminoasele, ouăle, iaurtul, peștele și alte produse integrale oferă nu doar proteine, ci și fibre, vitamine și grăsimi sănătoase, fiind o alternativă mai echilibrată decât suplimentele sau consumul excesiv de carne roșie. Mitul 3: Suplimentele de fibre sunt la fel de bune ca alimentele integrale Doar o mică parte dintre adulți consumă suficiente fibre, care reduc riscul de cancer, diabet și boli cardiovasculare. Suplimentele nu pot reproduce diversitatea fibrelor din fructe, legume, leguminoase și cereale integrale. Mitul 4: Lactatele degresate sunt întotdeauna mai sănătoase Dovezile nu susțin ideea că lactatele integrale duc la creștere în greutate. Studiile arată că atât copiii, cât și adulții care consumă lactate cu grăsime integrală au adesea rezultate mai bune privind greutatea. Conținutul de grăsime, luat singur, nu definește cât de sănătos este un aliment. Lactatele integrale pot face parte dintr-o dietă echilibrată, mai ales atunci când înlocuiesc alternativele „low-fat” ultraprocesate. Mitul 5: Toate grăsimile sunt nocive Grăsimile sănătoase sunt esențiale, mai ales uleiurile vegetale precum uleiul de măsline extravirgin. Chiar și cantități mici zilnice sunt asociate cu o mortalitate mai scăzută pe termen lung. Problema nu sunt grăsimile, ci alimentele ultraprocesate, bogate în zahăr și sărace în fibre. Mișcarea aduce multiple beneficii, dar nu anulează un aport caloric excesiv. Greutatea este influențată în principal de alimentație. Chiar și așa, mișcarea rămâne esențială pentru sănătate. Activitatea fizică îmbunătățește somnul, starea de spirit, funcțiile cognitive, densitatea osoasă și relațiile sociale. Mersul pe jos, mai ales alături de alte persoane, este una dintre cele mai eficiente și accesibile forme de mișcare. Oncologul subliniază că nutriția bună nu înseamnă perfecțiune sau restricții severe, ci rutine bazate pe alimente integrale, precum fructele, nucile și legumele, porții moderate și mese împărtășite cu ceilalți. Longevitatea vine din consecvență, nu din extreme, concluzionează el.
Care sunt cele șase fructe care ajută la combaterea inflamațiilor și reduc riscul de cancer
Consumul zilnic de fructe este esențial pentru menținerea sănătății și prevenirea bolilor cronice, spun experții, conform Independent. Fructele conțin vitamine, minerale și antioxidanți care combat inflamațiile – un factor cheie asociat cu dezvoltarea cancerului. Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor recomandă două căni de fructe pe zi, însă doar unul din zece adulți atinge acest obiectiv. „Niciun fruct nu poate proteja singur împotriva cancerului”, afirmă Candice Schreiber, nutriționist clinic la Universitatea de Stat din Ohio, subliniind importanța varietății, a echilibrului, a exercițiului fizic și a menținerii unei greutăți optime. Medicamentul antiinflamator al naturii Fructele de pădure se află în fruntea listei datorită conținutului ridicat de antioxidanți, care întăresc imunitatea și reduc inflamațiile. Cireșele, bogate în compuși fenolici, acționează similar cu ibuprofenul, dar fără efecte secundare, și contribuie la sănătatea digestivă și osoasă. Papaya oferă vitamina C și enzima papaină care neutralizează moleculele de oxigen dăunătoare asociate inflamațiilor cronice. Fructe obișnuite cu beneficii de durată Merele susțin sănătatea inimii, digestia și funcțiile cerebrale, în timp ce strugurii hidratează și conțin resveratrol, un compus dovedit că reduce inflamațiile. Portocalele și alte citrice sunt pline de flavonoide care scad markerii inflamatori. Experții recomandă porții simple: de la o jumătate de portocală la un pumn de fructe de pădure. Schimbări mici, impact mare asupra sănătății Nutriționiștii sunt de acord că o varietate colorată de fructe poate face o diferență majoră în prevenirea bolilor. Consumul constant nu doar reduce inflamațiile, ci întărește și sistemul imunitar, oferind un instrument simplu, dar puternic, împotriva riscului de cancer.