Nutriționist: Milioane de oameni își încep ziua în cel mai prost mod posibil
Micul dejun cu pâine prăjită, cafea și mezeluri este una dintre cele mai răspândite rutine matinale. Nutriționistul Luis Miralles avertizează însă că această combinație provoacă vârfuri de insulină, oboseală și senzație de foame la doar câteva ore după masă. De ce este problematică pâinea prăjită dimineața Miralles spune că feliile de pâine prăjită consumate zilnic sunt de obicei preparate din făină rafinată și însoțite de mezeluri de slabă calitate, conform okdiario.com. Această combinație generează vârfuri de insulină și o stare de anxietate la câteva ore după masă. Nutriționistul susține că micul dejun de acest tip poate provoca inflamație pe tot parcursul zilei. Mulți oameni consideră normale oboseala sau balonarea de dimineață, fără să le asocieze cu ceea ce mănâncă la prima oră. Glutenul și intestinul Specialistul menționează că glutenul din făina rafinată „distruge intestinul”. Îl leagă direct de senzația de disconfort pe care unele persoane o resimt după micul dejun. Miralles pune la îndoială și recomandările celor care prezintă acest tip de mic dejun drept o opțiune sănătoasă. Susține că agravează problemele metabolice și hormonale. Ce recomandă în schimb În locul pâinii prăjite, nutriționistul propune un mic dejun bogat în grăsimi de calitate și proteine: șuncă, slănină, ouă și avocado. Potrivit lui Miralles, aceste alimente reglează sistemul hormonal și metabolic, mențin energia pentru mai multe ore și reduc nevoia constantă de cafea. Un mic dejun proteic generează și o senzație de sațietate mai mare, prevenind foamea de la mijlocul dimineții.
Băuturile și alimentul care nu trebuie să lipsească din dieta femeilor după 45 de ani
Un studiu recent, coordonat de grupul Food&Bioactivity din cadrul Departamentului de Tehnologia Alimentelor, Nutriție și Bromatologie al Universității din Murcia (UMU), în colaborare cu Universitatea din Parma, a arătat că consumul zilnic a două pătrățele de ciocolată neagră 85%, o cană de ceai verde și 100 ml de suc proaspăt de fructe, între 45 și 65 de ani, îmbunătățește semnificativ sănătatea cardiometabolică la femeile aflate în pre și postmenopauză, scrie El Economista. În cadrul studiului s-a demonstrat că, după două luni de consum zilnic al acestor produse în cantitățile indicate, analizele au evidențiat o creștere semnificativă a excreției urinare de metaboliți fenolici, datorită combinației specifice de (poli)fenoli. „Acest lucru demonstrează că metaboliții fenolici sunt biodisponibili și se estimează că sunt responsabili pentru efectele benefice în reducerea riscului cardiometabolic”, a explicat María Jesús Periago, profesor universitar de Nutriție și Bromatologie. Acești compuși au capacitatea de a reduce rezistența la insulină, de a controla tensiunea arterială și de a exercita efecte antioxidante și antiinflamatoare în organism, funcții esențiale pentru femeile aflate în postmenopauză, având în vedere schimbările prin care trece corpul în această etapă. Studiul pornește de la premisa că tranziția către menopauză reprezintă un moment critic pentru sănătatea femeii, din cauza scăderii nivelului de estrogen, ceea ce duce la modificări ale tensiunii arteriale, metabolismului lipidic și distribuției grăsimii corporale. Toți acești factori cresc riscul ca femeile să dezvolte boli cardiometabolice, probabilitatea fiind chiar de două ori mai mare în această perioadă a vieții. De aceea, este esențială înțelegerea simptomelor și reducerea riscurilor asociate menopauzei. Efectele diferă de la o persoană la alta Astfel, simptomele asociate menopauzei pot fi ameliorate prin consumul acestor trei produse, însă efectele pot varia în funcție de fiecare persoană și de contextul individual, potrivit studiului. Descoperirea arată și importanța microbiotei intestinale, care acționează ca un „laborator intern” și determină beneficiile reale obținute din alimentație. Mai exact, fiecare microbiotă influențează eficiența consumului acestor produse. „Chiar dacă două persoane consumă aceleași alimente, beneficiile pot varia considerabil. Cheia stă în microbiota intestinală a fiecărui individ și în capacitatea acesteia de a transforma compușii din alimente în metaboliți benefici pentru sănătate, deschizând astfel calea către nutriția personalizată”, a explicat Rocío González-Barrio, cercetătoarea principală a studiului, în colaborare cu María Jesús Periago.
Mâini nespălate, mâncare de stradă și praf: rețeta unui medic pentru un sistem imunitar puternic
Nutriționistul Mihaela Bilic susține că unul dintre cele mai eficiente moduri de a-ți întări imunitatea este și cel mai contraintuitiv: să călătorești în țări mai puțin igienizate și să mănânci mâncare de stradă. Explicația ține de microbiom și de modul în care sistemul imunitar se dezvoltă prin expunere, nu prin protecție. Mihaela Bilic, medic specialist în nutriție, atrage atenția că obsesia pentru igienă a produs efectul opus față de cel dorit. Prea multă sterilizare slăbește organismul în loc să-l protejeze. „Paradoxul este că imunitatea are de câștigat când ne desfășurăm viața mai puțin igienic, cosmetizat și controlat”, a scris Bilic pe pagina sa de Facebook. Ce este microbiomul și de ce contează În intestinul uman trăiesc aproximativ 2 kilograme de bacterii. Aceste populații microbiene stau la baza rezistenței organismului față de boli, toxine și agenți patogeni. Medicina a acceptat importanța microbiomului abia în ultimii zece ani. Bacteriile benefice provin din alimentele vii și fermentate, fără conservanți, dar și din contact cu mediul înconjurător, cu persoane și obiecte – cu condiția ca totul să nu fie steril. Igiena excesivă, un risc real Sistemul imunitar se dezvoltă prin expunere: mâini nespălate, praf, contact cu animale, pământ, grajd. Măsurile de igienă au fost concepute pentru siguranță, dar aplicate excesiv produc intoleranțe, alergii și fragilitate imunitară, spune Bilic. „Prea multă igienă ne fragilizează, devenim intoleranți, alergici și bolnăvicioși”, a precizat medicul. Recomandarea neobișnuită: călătorește în țări mai puțin dezvoltate Cea mai surprinzătoare recomandare a Mihaelei Bilic vizează destinațiile de călătorie. India, Asia și Africa, cu mâncare gătită pe stradă și contact direct cu populația locală, reprezintă o oportunitate de a diversifica microbiota intestinală. Schimbul de bacterii și virusuri cu populații din medii diferite îmbogățește microbiomul și repopulează intestinul cu microorganisme benefice. Medicul recunoaște că există și riscuri – o toxiinfecție alimentară din fructe nespălate, de exemplu – dar consideră că organismul iese mai puternic și mai rezistent în urma unor astfel de experiențe.
Lista fructelor și legumelor cu cele mai multe pesticide
Factorii care determină cantitatea de reziduuri dintr-un aliment sunt coaja subțire, textura poroasă și metodele agricole. Merele, de exemplu, sunt stropite cu substanțe chimice după recoltare. Piersicile rețin pesticide prin coaja lor delicată și pufoasă. Cartofii le absorb direct din sol, conform realsimple.com. Scopul listei nu este să descurajeze consumul acestor alimente. Fructele și legumele oferă în continuare mult mai multe beneficii decât riscuri. Scopul este conștientizarea. Spanacul Spanacul crud conține mai multe reziduuri de pesticide pe unitate de greutate decât orice alt aliment testat. Varianta congelată este o alternativă accesibilă, cu expunere mai redusă și valoare nutritivă egală. Dacă cumperi spanac convențional, clătește-l bine. Excepție: spanacul pre-spălat nu trebuie spălat din nou, pentru a evita introducerea de bacterii. Kale, varza crețată și frunzele de muștar Peste 50% din probele de kale testate conțineau un pesticid posibil cancerigen. Varza crețată și frunzele de muștar se află în același grup de risc. Îndepărtează frunzele exterioare și spală-le bine. O alternativă eficientă este rotația cu legume din lista „Clean Fifteen”, precum varza albă. Căpșunile Americanul mediu consumă aproximativ opt livre de căpșuni proaspete pe an, crescând astfel expunerea la diverse pesticide. Varianta ecologică congelată este mai ieftină și la fel de nutritivă. Spală fructele de pădure proaspete chiar înainte de utilizare și alternează-le cu fructe cu reziduuri mai mici, precum bananele sau kiwi. Strugurii Coaja subțire și ciorchinii fac strugurii greu de curățat temeinic. Clătește-i bine și alternează-i cu fructe cu reziduuri mai mici. Produsele organice de marcă proprie de la retailerii economici sunt adesea o alegere bună. Nectarinele și piersicile Ambele fructe cu sâmburi rețin pesticide prin coaja delicată. Clătirea temeinică este minimul recomandat. Înmuierea în apă cu bicarbonat de sodiu sau oțet poate fi mai eficientă decât simpla clătire, deși nicio metodă nu elimină 100% din reziduuri. Cireșele Fierberea, opărirea și prăjirea rapidă pot reduce pesticidele, dar reduc și o parte din nutrienți. Dacă le folosești oricum la gătit, transformă-le într-un compot. Dacă le consumi proaspete, clătește-le bine sub jet de apă. Merele Merele sunt stropite cu substanțe chimice după recoltare. Curățarea cojii reduce semnificativ conținutul de pesticide, dar elimină și fibre, vitamine și antioxidanți. În cazul în care consumi mărul cu coajă, înmoaie-l în bicarbonat de sodiu sau oțet și freacă-l ușor. Murele Murele sunt poroase și rețin constant reziduuri multiple de pesticide. O înmuiere rapidă în bicarbonat de sodiu și apă, aproximativ o linguriță la o cană de apă, descompune o parte din reziduurile de la suprafață mai eficient decât apa singură. Perele Reziduurile de pesticide se concentrează pe coaja perelor. Curățarea este cea mai simplă metodă de reducere a expunerii, mai ales când le folosești pentru coacere sau sosuri. Pentru consumul crud, clătirea cu bicarbonat de sodiu sau o perie pentru fructe este mai eficientă decât simpla clătire. Cartofii Cartofii absorb pesticide atât din sol, cât și din tratamentele post-recoltare. Dacă îi prepari fără coajă, înmoaie-i mai întâi în bicarbonat de sodiu, apoi decojește-i. Expunerea la suprafață se reduce semnificativ. Afinele Stratul ceros natural al afinelor poate reține reziduurile de la suprafață. Un raport recent a identificat 17 pesticide PFAS diferite în 40 de tipuri de produse din California, inclusiv fructe de pădure. Afinele sălbatice congelate ecologice sunt o alternativă mai rentabilă față de cele proaspete și permit consumul eșalonat fără risipă.
72% dintre părinți recunosc că ajung să cumpere ce le cer copiii la supermarket, chiar dacă nu voiau
Copiii influențează tot mai mult deciziile de cumpărare ale familiei la supermarket. Părinții cedează frecvent cererilor de mâncare nesănătoasă. Concluzia aparține unui studiu făcut pe 1.050 de părinți din Anglia, prezentat recent la Congresul European privind Obezitatea de la Istanbul, conform The Independent. Peste jumătate dintre părinții chestionați (58%) au recunoscut că sunt bătuți la cap frecvent să cumpere produse bogate în grăsimi, sare sau zahăr. În consecință, aproape trei sferturi (72%) au raportat că achiziționează adesea produsele solicitate. Ce produse cer cel mai des copiii Printre cele mai căutate produse s-au numărat înghețata și acadelele (45%), bomboanele și ciocolata (43%), dulciurile și biscuiții (42%). Copiii cu vârste între patru și 11 ani au fost cei mai insistenți. Peste jumătate dintre ei cer verbal produsele, unul din trei le pune direct în coș, iar aproximativ unul din șase indică un display sau o reclamă din magazin. Marketingul alimentar, factor agravant Cercetătoarea Emma Boyland, profesoară la Universitatea din Liverpool, atrage atenția că mediul actual de cumpărare nu îi ajută pe părinți să facă alegeri sănătoase. Ambalajele cu personaje prietenoase și reclamele văzute înainte de cumpărături influențează semnificativ cererile copiilor. Aproape un sfert dintre părinți (23%) au mărturisit că insistențele copiilor îi fac să se simtă supărați, vinovați sau stresați. Studiul semnalează că părinții cu insecuritate alimentară sunt sâcâiți mai frecvent, ceea ce reprezintă o sursă suplimentară de stres.
Bagheta franceză pierde teren: schimbările din alimentație afectează consumul tradițional
Consumul de pâine în Franța a scăzut constant în ultimele decenii. Dacă după Al Doilea Război Mondial media era de aproximativ 700 de grame pe zi de persoană, astăzi a ajuns la circa 100 de grame, adică mai puțin de jumătate de baghetă zilnic. Un sondaj recent, citat de CNN, arată că peste o treime dintre francezi și-au redus consumul de pâine în ultimii ani. Specialiștii pun această schimbare pe seama stilului de viață modern și a alimentației tot mai orientate spre fast-food. Tinerii schimbă tradiția Experții spun că generațiile tinere nu mai păstrează ritualul zilnic al cumpărării unei baghete. În trecut, acest gest era la fel de obișnuit ca spălatul pe dinți. Astăzi, mulți tineri gătesc mai rar și preferă să mănânce în oraș sau să consume produse rapide, precum burgeri, kebab sau sushi. Bagheta rămâne apreciată, dar mai ales în weekend sau în contexte familiale. Brutării fără baghete O altă schimbare majoră vine din apariția așa-numitelor „neobrutării”. Acestea pun accent pe pâini artizanale, cu fermentație lentă, făină organică și cereale vechi. Unele brutării au renunțat complet la baghete, considerându-le mai puțin nutritive, cu termen scurt de valabilitate și generatoare de risipă alimentară. În locul lor, vând pâini mari, care rezistă mai mult și sunt mai ușor de digerat. Această abordare a stârnit reacții puternice în rândul clienților, pentru care absența baghetei dintr-o brutărie este greu de acceptat. Pâine mai bună, dar mai scumpă Noile produse artizanale sunt însă mai scumpe. O baghetă clasică costă în jur de un euro, în timp ce o pâine specială poate ajunge și la 7 euro. Acest lucru limitează accesul unei părți a populației, iar experții spun că brutăriile moderne se adresează în principal unui public urban, cu venituri medii și mari. Chiar dacă consumul scade, specialiștii nu cred că bagheta va dispărea. Dimpotrivă, aceasta se adaptează noilor tendințe. Sandvișurile cu baghetă au devenit tot mai populare, iar unele brutării experimentează cu variante inovatoare, inclusiv baghete colorate sau reinterpretate. Concluzia industriei este clară: francezii mănâncă mai puțină pâine, dar de o calitate mai ridicată. Iar bagheta, simbol al culturii franceze, rămâne prezentă – chiar dacă într-o formă schimbată.
România, cea mai mare inflație din UE, cele mai mari scumpiri la alimente și o putere de cumpărare în scădere. Consumul și investițiile s-au prăbușit
România a ajuns la începutul lui 2026 să aibă cea mai mare inflație din UE, cele mai mari scumpiri la alimente și cu puterea de cumpărare în scădere. Consumul și investițiile bugetare sunt pe minus comparativ cu perioada de dinaintea măsurilor dure impuse de Guvernul Bolojan. Datele economice arată o realitate care nu poate fi ignorată, scrie Mediafax. În ultimul an, România a înregistrat o deteriorare generală a nivelului de trai. Țara noastră este, la începutul lui 2026, pe primul loc în UE atât la inflație generală, cât și la inflația la alimente, conform datelor Eurostat. Mai mult, consumul este pe minus, investițiile finanțate din bugetul de stat s-au prăbușit, iar puterea de cumpărare a salariilor și a pensiilor s-a erodat puternic. În februarie 2026, rata anuală a inflației din România a „explodat” la 8,3%, de aproape patru ori peste media UE, de 2,1%. Nicio altă țară din UE nu „rivalizează” cu România: următoarele locuri sunt ocupate de Slovacia, cu 4,0% și Croația, cu 3,9%. În ianuarie 2026, țara noastră a avut cea mai mare inflație alimentară din UE, 7,6%, în condițiile în care media europeană a fost de 2,5%. Estonia a ajuns la 6,1%, iar Grecia la 4,7%, dar diferența față de România este majoră. Alimentele s-au scumpit masiv după vara lui 2025 Evoluția internă a prețurilor la alimente arată că începutul lui 2026 este net mai slab decât lunile dinaintea măsurilor drastice luate de actuala guvernare pentru diminuarea dificitului. După un început de 2024 cu ritmuri moderate și chiar două luni de ieftinire, seria a reintrat pe creștere din a doua jumătate a lui 2024. În 2025, inflația alimentară a urcat de la 4,3% în ianuarie și februarie la 5,5% în aprilie și 6,7% în mai, apoi a accelerat la 7,7% în iunie, 8,0% în iulie și 8,9% în august. Chiar dacă vârful din august a fost urmat de o ușoară corecție, nivelul a rămas ridicat până la începutul lui 2026: 7,6% în ianuarie. În „traducere liberă”, prețurile la alimente au rămas persistent peste nivelurile din perioada anterioară. Recul de 55%! Consumul a scăzut, investițiile de la buget, la fel Datele despre cerere confirmă slăbirea economiei românești. Seria ajustată a consumului era încă pe plus în prima jumătate a lui 2025: 4,7% în februarie, 3,4% în martie și 3,5% în iulie. Din august, însă, indicatorul a trecut pe minus și nu a mai revenit: -2,1% în august și septembrie, -4,1% în octombrie, -6,0% în ianuarie 2026 și -6,2% în februarie 2026. În același timp, investițiile finanțate din bugetul de stat s-au redus abrupt. În primele două luni din 2026 s-au ridicat la 2.596 milioane de lei, față de 5.718 milioane de lei în aceeași perioadă din 2025, ceea ce înseamnă un recul de 55%. Ce mai putem lua din salariu și pensie: Tot mai puțin Degradarea se vede și în indicatorii de putere de cumpărare. În cazul câștigului salarial mediu net, seria era încă pozitivă în primăvara lui 2025: 3,2% în aprilie și 2,0% în mai. Din iunie a coborât la 1,3%, iar din iulie a intrat în teritoriu negativ: -2,4% în iulie, -5,0% în august, -5,3% în septembrie și -5,0% în februarie 2026. Probabil cel mai spectaculos contrast apare în graficul referitor la puterea de cumpărare a pensiei medii. În a doua parte a lui 2024, indicatorul a atins niveluri foarte ridicate: 32,9% în septembrie 2024, 32,8% în octombrie, 32,3% în noiembrie și 32,6% în decembrie. În primele luni din 2025, valorile rămân încă solide: 16,8% în ianuarie, 16,9% în februarie, 17,0% în martie și 17,0% în aprilie. În mai, indicatorul scade la 16,4%, în iunie la 16,1%, în iulie la 13,8% și în august la 11,7%. Din septembrie 2025, seria trece însă brusc sub zero: -8,2% în septembrie, -8,1% în octombrie, -8,1% în noiembrie, -8,1% în decembrie, -8,3% în ianuarie 2026 și -8,3% în februarie 2026. Trecerea de la un plus de peste 30% la un minus de peste 8% într-un interval relativ scurt arată o pierdere foarte puternică de putere de cumpărare pentru pensionari. În termeni practici, pensia medie acoperă mai puțin decât acoperea anterior în raport cu nivelul general al prețurilor.
Noua obsesie pentru sănătatea intestinului are o capcană, avertizează experții
Conceptul de „fiber maxxing” câștigă teren rapid pe platformele sociale, la fel cum a făcut „protein maxxing” în anii anteriori. Influenceri din domeniul wellness flutură boluri cu semințe de chia și ovăz, promițând un tranzit intestinal mai bun și o senzație de sațietate prelungită. Marile companii au sesizat trendul: PepsiCo, Nestlé și firme mai noi precum Olipop evidențiază deja conținutul de fibre din produsele lor, notează Science Alert. Cât de răspândită este moda Un sondaj arată că aproape jumătate dintre consumatorii americani încearcă să mănânce mai multe proteine. Tendința este condusă în principal de generațiile Z și Millennial, potrivit aceluiași studiu. În ceea ce privește fibrele, 40% dintre tinerii din Generația Z și 45% dintre cei din generația Millennial au declarat că vor să-și îmbunătățească sănătatea intestinală, conform GlobalData Londra. Ce spun nutriționiștii Experții recunosc că există un sâmbure de adevăr în această modă. Samantha Snashall, dieteticiană la Universitatea de Stat din Ohio, spune că fibrele au fost „destul de subestimate” până acum. Andrea Glenn, profesor de nutriție la Universitatea din New York, numește mișcarea una „destul de blândă față de alte tendințe existente”. Însă ambele avertizează că excesul devine rapid o problemă. Arch Mainous, profesor la Universitatea din Florida, rezumă riscul simplu: „Dacă spui că una e bună, cinci sunt mai bune? Nu sunt chiar de acord cu asta”. Riscul schimbărilor bruște Dacă nu consumi în mod obișnuit multe fibre și treci brusc la cantități mari, „sistemul tău gastrointestinal va avea o reacție puternică”, avertizează Snashall. Recomandarea ei este clară: creștere graduală, nu radicală. Glenn indică și că pudrele și suplimentele nu pot înlocui alimentele integrale. Fasolea, fructele, legumele, nucile și cerealele integrale rămân cele mai bune surse. Obiectivul zilnic recomandat este de 25–38 de grame de fibre, în funcție de vârstă și sex. Niciun nutrient nu este o soluție miraculoasă Experții sunt unanim de acord pe acest punct: niciun aliment sau nutrient nu rezolvă totul. Acele chipsuri „bogate în fibre” nu îți vor schimba viața. Mainous atrage atenția și asupra unui risc mai larg: influențatorii rareori sunt oameni de știință cu pregătire, iar mulți au contracte de promovare sau produse proprii de vândut. Primul pas rămâne același, indiferent de tendința anului: discutați cu medicul dumneavoastră.
Ce alimente ar trebui să consumi, dacă lucrezi în tură de noapte, potrivit unui studiu
Un nou studiu confirmă faptul că un aport ridicat de fibre este asociat cu mai puține afecțiuni cardiace în cazul persoanelor care lucrează în ture. Dieta, odihna și modul în care este gestionat stresul reprezintă trei factori importanți pentru propria bunăstare. Cu toate acestea, există momente când echilibrul acesta aproape că dispare, mai ales când este implicat stresul generat de job și schimbarea frecventă a programului de lucru. Unii dintre experți susțin că sănătatea ar putea fi pusă în pericol. De altfel, studiul pendulează în jurul alimentației pe care ar trebui să o aibă un angajat care lucrează de noapte. Corpul uman este conceput să se odihnească / să doarmă, după apus, motiv pentru care lucrul în ture de noapte pune o presiune suplimentară asupra organismului, menționează experții, notează Larazon.es. Ce alimente ar trebui să consumi, dacă lucrezi în tură de noapte, potrivit unui studiu Ce să mănânci atunci când lucrezi în tură de noapte „Studiile arată că munca în ture, în special atunci când sunt incluse nopți sau schimbări frecvente de program, perturbă ritmurile noastre circadiene, înrăutățește somnul, contribuie la obiceiuri alimentare mai proaste. De asemenea, a fost asociată cu un risc mai mare de obezitate, dezechilibre ale glucozei, sindrom metabolic și boli cardiovasculare. Per total, dovezile sugerează că problema nu este doar «munca noaptea», ci combinația dintre somnul insuficient, mesele neregulate și accesul redus la opțiuni alimentare sănătoase”, spune Ana Isabel Sánchez Marcos, membră a Comitetului de Management al Domeniului Nutriție al Societății Spaniole de Endocrinologie și Nutriție (SEEN). Ce arată un studiu? Un studiu recent publicat în „European Journal of Epidemiology” sugerează că dieta poate fi un bun „antidot” la „daunele colaterale” ale muncii în ture. Mai exact, după analizarea a peste 220.000 de adulți din Regatul Unit pe parcursul a 12 ani, acest studiu a confirmat că un aport mai mare de fibre ajută la reducerea riscului de boli coronariene la cei care lucrează noaptea. Persoanele care lucrează în tură de noapte pot tinde să sară peste anumite mese sau își concentrează aportul alimentar la momente nepotrivite. „Studiile descriu diete de calitate inferioară, cu mai puține fructe și legume și mai multe zaharuri libere, grăsimi saturate și fast-food sau alimente semipreparate. În studiile cu lucrători din domeniul sănătății și alte grupuri, turele de noapte sunt asociate cu un aport total mai mic sau cu perioade de post mai lungi, dar și cu alegeri mai puțin sănătoase. În practică, problema nu este doar cât mănânci, ci ce și când. Dar este dificil să dai o recomandare generală deoarece, pe lângă caracteristicile individului, trebuie luată în considerare și activitatea specifică de muncă pe care o va desfășura în acele ore”, avertizează Sánchez Marcos. Ce alimente ar trebui să consumi, dacă lucrezi noaptea Ce alimente sunt recomandate? Ar fi ideal să se opteze pentru porții mici de mâncare. Este o recomandare oferită de experți, îndeosebi pentru cei care lucrează noaptea. Totodată, nu sunt recomandate mesele copioase între orele 00:00 și 06:00. Marcos recomandă „o masă completă, dar nu grea, înainte de a merge la serviciu, bazată pe carbohidrați cu absorbție lentă, proteine și legume sau fructe. De exemplu: orez brun cu leguminoase și legume. Paste integrale cu legume și pește, un sandviș complet cu proteine și salată, cereale integrale, fulgi de ovăz cu lapte sau iaurt, fructe și nuci”. „Se recomandă evitarea meselor copioase între miezul nopții și șase dimineața, deoarece digestia este mai probabil să fie afectată în această perioadă, afectând somnul ulterior. Nu este esențial să mâncați la miezul nopții, dacă nu vă este cu adevărat foame. Dar, în general, este util să nu stați prea multe ore fără să mâncați nimic, mai ales dacă aveți o tură lungă. Cea mai practică abordare este să vă distribuiți aportul alimentar în mod rațional. Trebuie să evitați atât postul prelungit, cât și mesele copioase, bogate în calorii, de seară”, amintește Sánchez Marcos. Autorul recomandă: Cele 3 alimente pe care persoanele cu vârsta de peste 50 de ani ar trebui să le consume, potrivit specialiștilor în nutriție Vlad Ciurea nominalizează desertul de post care ne face mai inteligenți. Este singurul! Medicii de la Harvard au confirmat. Alimentele care stimulează creșterea neuronilor De ce recomandă nutriționiștii semințele de dovleac: susțin masa musculară și reglează digestia Greșeala pe care o faci atunci când mergi la supermarket. Ajungi să plătești mai mult decât necesar Te trezești între 04:00 și 04:30, zilnic? O expertă în nutriție expune care este motivul, de fapt Ce să faci înainte de a tunde gazonul, ca să scapi de buruieni. Activitatea durează 5 minute și este necesară primăvara Ce metodă poți utiliza pentru a te asigura că patrupedul tău se întoarce de fiecare dată. Sfatul de la un dresor canin Cum influențează comportamentul zilnic durata vieții, potrivit unui studiu al Universității Stanford Sursă foto: Envato – imagini cu rol ilustrativ
Cum ne afectează emoțiile dieta alimentară. Dieteticianul Adina Rusu: Mâncarea trebuie să rămână o plăcere, doar că o plăcere gestionată corect
Dieteticienii avertizează că multe dintre problemele alimentare pe care le avem sunt cauzate de felul în care ne gestionăm emoțiile. Președintele Colegiului Dieteticienilor Iași, Adina Rusu, a vorbit despre felul în care emoțiile necontrolate ne afectează alimentația, dar și despre trendurile alimentare actuale. Cum ne influențează emoțiile alimentația În apropierea sărbătorilor, mesele bogate, deserturile tradiționale și atmosfera festivă pot transforma alimentația într-o provocare serioasă. Adina Rusu, dietetician autorizat, atrage atenția că nu doar mâncarea în sine este problema, ci mai ales relația psihologică pe care o avem cu ea. „Este foarte important acest tip de control și de conștientizare că alimentația și corectarea alimentației conțin o componentă psihologică foarte importantă. Din acest motiv, n-o să reușim niciodată să aplicăm anumite recomandări ce țin de alimentație dacă nu ținem cont și de creierul nostru”, a declarat Adina Rusu, președintele Colegiului Dieteticienilor Iași. Specialistul precizează că o mare parte din ceea ce numim noi foame nu are legătură cu nevoia reală a corpului, ci cu emoțiile: „Există și acea foame hedonică, iar acea foame are o pondere destul de mare în procentul de foame pe care îl simțim noi. Până la 60-70% poate fi doar foame hedonică, cauzată de plictiseală, de stres, de tristețe, de plăcere”. Conform specialiștilor, această foame hedonică ne poartă direct către alimentele cele mai tentante, cum ar fi dulciurile, grăsimile, carbohidrații rapizi, pentru că acestea oferă o recompensă imediată creierului. Dieteticianul Adina Rusu recomandă ca, în astfel de momente, să facem o pauză și să ne gândim dacă simțim cu adevărat nevoia să mâncăm sau suntem copleșiți de emoții. „Când simțim aceste nevoi ar trebui să conștientizăm, să facem o pauză de câteva minute și să ne gândim: îmi este cu adevărat foame sau e doar mâncat din plictiseală sau din alte motive? În general, după câteva minute de pauză, s-ar putea să scăpăm de acel impuls de a mânca necontrolat. Bem niște apă sau bem un ceai ca să păcălim creierul pe moment; un ceai cald poate fi o sursă pentru un confort pe termen scurt”, explică dieteticianul. Mesele de sărbători trebuie să fie cât mai echilibrate Dieteticianul Adina Rusu demontează și trendurile virale de pe rețelele de socializare, care propun ordinea strictă a alimentelor în farfurie – fibre, apoi legume, iar la final proteinele. „Este, practic, imposibil și nici nu înseamnă pentru creierul nostru sănătate. Nici nu-i plăcut până la urmă să separăm alimentele și să le mâncăm pe rând. Mâncarea trebuie să rămână bună. Mâncarea trebuie să rămână o plăcere, doar că o plăcere gestionată corect”, precizează Adina Rusu în cadrul emisiunii BZI LIVE. De asemenea, specialistul a declarat că putem mânca inclusiv preparatele tradiționale de sărbători, dacă sunt gătite și consumate într-un mod echilibrat. „Mesele noastre ar trebui să fie echilibrate nutrițional. Și mâncărurile noastre tradiționale pot fi gătite corect. Toate alimentele pe care le consumăm de sărbători pot fi gătite echilibrat. Sarmalele, de exemplu, nu o să putem să le separăm, să mâncăm întâi vița-de-vie sau varza și, pe urmă, să lăsăm carnea la final. E un aliment complet, care conține toate grupele de macronutrienți”, a continuat Adina Rusu. Recomandarea principală a specialiștilor rămâne alimentația echilibrată: salatele, legume preparate termic cu puțin ulei și moderație, chiar și în zilele de sărbătoare. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate