Comisia Europeană vrea să taxeze alimentele ultraprocesate. Măsura urmărește reducerea mortalității cauzate de bolile cardiovasculare
În documentul care urmează să fie prezentat la jumătatea lunii decembrie, Comisia Europeană afirmă că o astfel de taxă ar stimula adoptarea unor obiceiuri alimentare mai sănătoase. Autorii notează că o „micro-taxă la nivelul întregii UE” poate menține prețurile stabile și poate produce schimbări în comportamentul consumatorilor fără a provoca prejudicii financiare semnificative. Producătorii ar fi încurajați astfel să își facă produsele mai sănătoase. Veniturile generate de taxă ar urma să fie folosite exclusiv pentru programe de promovare a sănătății la nivelul Uniunii Europene. Bolile cardiovasculare, principala cauză de deces în UE Executivul european subliniază că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în Uniunea Europeană, cu peste 1,7 milioane de cazuri anual. Costul economic depășește 280 de miliarde de euro pe an. Există dovezi care leagă consumul ridicat de alimente ultraprocesate de un risc crescut de obezitate, diabet și boli metabolice, notează documentul. Pe lângă taxe, planul sanitar prevede și modernizarea legislației de control al tutunului până în 2027, precum și introducerea unui sistem de clasificare la nivel european pentru alimentele procesate. Comisia Europeană își propune să reducă mortalitatea provocată de bolile cardiovasculare cu 20% până în 2035, prin diverse inițiative.
Cercetătorii au descoperit cauza creșterii rapide a prediabetului în rândul tinerilor
Un nou studiu realizat de Keck School of Medicine din cadrul University of Southern California (USC) arată că un consum crescut de alimente ultraprocesate (UPF) în rândul tinerilor adulți crește semnificativ riscul de prediabet, potrivit ScienceBlog. Publicat în Nutrition & Metabolism (noiembrie 2025), studiul de patru ani a urmărit 85 de participanți cu vârste între 17 și 22 de ani, evidențiind modificări fiziologice clare asociate dietelor bogate în UPF. Pe măsură ce ponderea acestor alimente a crescut de la 20% la 24% din totalul alimentației, participanții au prezentat toleranță redusă la glucoză, niveluri crescute de insulină și sensibilitate scăzută la insulină, semne clasice ale disfuncției metabolice timpurii. Monitorizarea dietei și a metabolismului Cercetătorii au clasificat alimentele folosind sistemul NOVA și au măsurat răspunsurile glicemice și insulinice în timpul testelor de toleranță efectuate la două vizite clinice. O creștere de 10% a consumului de UPF a fost asociată cu o probabilitate cu 51% mai mare de prediabet și cu 158% mai mare de intoleranță la glucoză. Participanții cu diete bogate în UPF au prezentat creșteri mai accentuate ale insulinei și rezistență metabolică în timp. Deși greutatea corporală nu s-a modificat semnificativ, stresul metabolic a fost evident. Cercetătorii au concluzionat că „dieta este un factor modificabil al bolilor metabolice timpurii și o țintă urgentă pentru prevenție.” Impactul pe termen lung Prediabetul se dezvoltă adesea silențios, dar deschide calea către decenii de complicații cardiovasculare, renale și neurologice. Nutrienții tipici alimentelor ultraprocesate – grăsimi saturate, zaharuri adăugate și aditivi artificiali – suprasolicită celulele pancreatice și reduc sensibilitatea la insulină. Studiul subliniază cum obiceiurile alimentare formate în tinerețe pot modela sănătatea pe termen lung. De ce contează Cum peste 50% din caloriile consumate în SUA provin din alimente ultraprocesate, cercetătorii avertizează că mici schimbări alimentare, precum alegerea cerealelor integrale, fructelor sau leguminoaselor în locul gustărilor ambalate, pot reduce rezistența la insulină. Tinerețea, subliniază oamenii de știință, este o „fereastră critică pentru intervenție înainte ca bolile cronice să se instaleze.”
Mai mult de jumătate din caloriile consumate de americani sunt din alimente ultraprocesate
Cercetările în domeniul nutriției au arătat de ani de zile că alimentele ultraprocesate reprezintă o parte importantă din dieta americană, în special pentru copii și adolescenți. Cu toate acestea, pentru prima dată, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA a confirmat aceste niveluri ridicate de consum, utilizând date privind alimentația colectate în perioada august 2021 – august 2023. Raportul apare pe fondul unei atenții crescânde acordate acestor alimente de către secretarul sănătății Robert F. Kennedy Jr., care le consideră responsabile pentru apariția bolilor cronice. „Ne otrăvim singuri și asta se datorează în principal acestor alimente ultraprocesate”, a declarat Kennedy pentru Fox News la începutul acestui an. În general, aproximativ 55% din totalul caloriilor consumate de americanii cu vârsta de peste 1 an au provenit din alimente ultraprocesate în acea perioadă, potrivit raportului. Pentru adulți, alimentele ultraprocesate au reprezentat aproximativ 53% din totalul caloriilor consumate, dar pentru copiii cu vârsta de până la 18 ani, procentul a fost de aproape 62%. Principalele surse de calorii Printre principalele surse se numărau burgerii și sandvișurile, produsele de patiserie dulci, gustările sărate, pizza și băuturile îndulcite. Copiii mici au consumat mai puține calorii din alimente ultraprocesate decât copiii mai mari, se arată în raport. Adulții cu vârsta de 60 de ani și peste au consumat mai puține calorii din aceste surse decât adulții mai tineri. Adulții cu venituri mici au consumat mai multe alimente ultraprocesate decât cei cu venituri mai mari. Rezultatele nu au fost surprinzătoare, a declarat coautoarea Anne Williams, expertă în nutriție la CDC. Ceea ce a fost surprinzător a fost faptul că acest consum de alimente ultraprocesate pare să fi scăzut ușor în ultimul deceniu. În rândul adulților, totalul caloriilor provenite din aceste surse a scăzut de la aproximativ 56% în 2013-2014 și de la aproape 66% pentru copii în 2017-2018. Williams a spus că nu poate specula asupra motivului scăderii sau dacă consumul de alimente mai puțin procesate a crescut. Unii încearcă să reducă alimentele ultraprocesate Dar Andrea Deierlein, expert în nutriție la Universitatea din New York, care nu a fost implicată în cercetare, a sugerat că ar putea exista o mai mare conștientizare a potențialelor efecte nocive ale alimentelor ultraprocesate. „Oamenii încearcă, cel puțin în unele populații, să reducă consumul acestor alimente”, a spus ea. Preocuparea cu privire la efectele alimentelor ultraprocesate asupra sănătății a crescut de ani de zile, dar găsirea de soluții a fost dificilă. Multe studii le-au asociat cu obezitatea, diabetul și bolile de inimă, dar nu au reușit să demonstreze că aceste alimente cauzează în mod direct aceste probleme cronice de sănătate. Un studiu mic, dar influent, a constatat că, chiar și atunci când dietele erau echilibrate din punct de vedere caloric, al zahărului, al grăsimilor, al fibrelor și al micronutrienților, oamenii consumau mai multe calorii și se îngrășau mai mult când mâncau alimente ultraprocesate decât când mâncau alimente minim procesate. O parte a problemei: ce înseamnă aliment ultraprocesat? O cercetare publicată săptămâna aceasta în revista Nature a descoperit că participanții la un studiu clinic au slăbit de două ori mai mult atunci când au consumat alimente minim procesate — precum paste, pui, fructe și legume — decât atunci când au consumat alimente ultraprocesate, chiar și cele echivalente din punct de vedere nutrițional și considerate sănătoase, precum mâncăruri congelate gata de încălzit, batoane proteice și shake-uri. O parte a problemei constă pur și simplu în definirea alimentelor ultraprocesate. Noul raport al CDC a utilizat cea mai comună definiție bazată pe sistemul Nova cu patru niveluri dezvoltat de cercetătorii brazilieni, care clasifică alimentele în funcție de gradul de procesare la care sunt supuse. Astfel de alimente tind să fie „extrem de gustoase, bogate în energie, sărace în fibre alimentare și să conțină puține sau deloc alimente integrale, având în același timp cantități mari de sare, îndulcitori și grăsimi nesănătoase”, se arată în raportul CDC. Americanii ar trebui să reducă alimentele ultraprocesate din dieta zilnică Autoritățile sanitare din SUA au declarat recent că există îngrijorări cu privire la faptul că definițiile actuale „reflectă cu exactitate” gama de alimente care pot afecta sănătatea. Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente și Departamentul Agriculturii au emis recent o solicitare de informații pentru a elabora o definiție nouă și uniformă a alimentelor ultraprocesate pentru produsele din aprovizionarea cu alimente din SUA. Între timp, americanii ar trebui să încerce să reducă alimentele ultraprocesate din dieta lor zilnică, a spus Deierlein. De exemplu, în loc de fulgi de ovăz instant, care pot conține zahăr adăugat, sodiu, coloranți artificiali și conservanți, utilizați ovăz simplu îndulcit cu miere sau sirop de arțar. Citiți ambalajele alimentelor și informațiile nutriționale, a sugerat ea. „Cred că există opțiuni mai puțin procesate pentru multe alimente”, a spus ea.
Studiu: Alimentele ultraprocesate încetinesc pierderea în greutate chiar și în cazul unei diete sănătoase
Studiul a fost realizat de University College London și este primul care compară efectele alimentelor ultraprocesate în condiții „reale”. Participanții la studiu au urmat recomandările guvernului pentru o dietă echilibrată timp de opt săptămâni. Aceștia au slăbit atât atunci când au consumat alimente ultraprocesate, dar și când au mâncat alimente minim procesate. Cu toate acestea, cei care au consumat alimente minim procesate au slăbit mai mult – aproximativ 2% din greutatea lor -, spre deosebire de cei care au avut o „dietă” cu alimente ultraprocesate – care au pierdut 1% din greutate, scrie Financial Times. Cum ar arăta rezultatele studiului dacă ar fi extins la o perioadă de un an Samuel Dicken, autorul principal al studiului, subliniază că „deși o reducere de 2% poate părea nesemnificativă, aceasta se referă doar la o perioadă de opt săptămâni și fără ca oamenii să încerce să-și reducă în mod activ consumul”. Dicken a afirmat că dacă acest studiu ar fi extins pentru o perioadă de un an, rezultatele ar arăta o reducere a greutății cu 13% pentru bărbați și cu 9% pentru femei în cazul dietei cu alimente minim procesate, comparativ cu o reducere de 4% și, respectiv, 5% pentru cei care urmează dieta cu alimente ultraprocesate.
Consumul de alimente ultraprocesate din plante este benefic pentru oameni și pentru planetă. Cu toate acestea, sunt și dezavantaje
Un nou raport privind carnea vegetală ultraprocesată, realizat de Good Food Institute și PAN International, promovează beneficiile consumului acestor produse alimentare, în ciuda scăderii recente a popularității lor. „Medicii și nutriționiștii sunt reticenți în a lua în considerare proteinele alternative atunci când oferă sfaturi pacienților cu privire la nutriție, deoarece consideră aceste alimente ca fiind ultraprocesate”, a declarat recent pentru CNN Roberta Alessandrini, nutriționistă și directoare a Dietary Guidelines Initiative la PAN International. „Cu toate acestea, dacă sunt alese cu atenție, aceste alimente pot fi o modalitate valabilă și utilă de a trece la o dietă mai bogată în plante, care este benefică pentru oameni și pentru planetă”, a spus ea. În timp ce produsele „fără carne” sunt concepute pentru a reproduce gustul și textura cărnii, acestea au, în general, un profil nutrițional mai bun decât carnea roșie, a declarat dr. Frank B. Hu, profesor de nutriție și epidemiologie la Harvard T.H. Chan School of Public Health, pentru The New York Times la începutul acestui an, potrivit Independent. „Compoziția grăsimilor din carnea de vită este atât de nedorită pentru sănătate, încât este foarte ușor să se obțină ceva mai bun decât aceasta”, a declarat dr. Walter Willett, profesor de epidemiologie și nutriție la aceeași facultate. Willett a menționat că orice nutrienți importanți din carnea de vită, care lipsesc din plante, pot fi adăugați în alternativele la carne. „Produsele de origine animală nu numai că au prea multe grăsimi saturate, dar lipsesc grăsimile polinesaturate, fibrele și multe dintre mineralele și vitaminele disponibile în plante”, a spus el. Există și dezavantaje Institutul australian George a constatat în 2023 că, deși produsele din carne pe bază de plante sunt, în general, mai sănătoase decât carnea adevărată, ele pot avea un conținut mai ridicat de zahăr. O altă problemă este conținutul ridicat de sodiu. Carnea roșie are mai puțină sare, dar mulți oameni totuși condimentează friptura înainte de a o consuma, consumând uneori aceeași cantitate de sare ca și persoanele care consumă produse cu un conținut ridicat de sodiu, potrivit unui studiu clinic randomizat din 2020. Și, deși costul mai ridicat al cărnii pe bază de plante poate determina consumatorii să opteze în continuare pentru carnea reală, aceasta din urmă are un alt preț ridicat. Industria cărnii contribuie cu 16.5% la emisiile globale de gaze cu efect de seră care încălzesc planeta în fiecare an, potrivit Centrului pentru Diversitate Biologică. Reducerea consumului de produse din carne ar avea un impact semnificativ asupra stopării catastrofei globale în curs, care deja costă comunitățile trilioane de dolari în fiecare an în urma dezastrelor extreme legate de vreme. „Există o urgență atât de mare legată de schimbările climatice, degradarea mediului și sănătatea publică, încât trebuie să oferim oamenilor cât mai multe opțiuni posibil, inclusiv alternative vegetale la carne”, a spus Willett. American Heart Association recomandă oamenilor să nu înlocuiască carnea cu înlocuitori foarte procesați, ci să aleagă în schimb „alimente vegetale de înaltă calitate, bogate în nutrienți”.
Studiu internaţional: Alimentele ultraprocesate cresc riscul de deces prematur
Cercetarea, publicată în American Journal of Preventive Medicine, a constatat că fiecare creştere cu 10% a consumului de astfel de produse măreşte riscul de deces înainte de vârsta de 75 de ani cu aproximativ 3%. Potrivit The Guardian, studiul a analizat date privind alimentaţia şi mortalitatea din opt ţări, inclusiv SUA şi Anglia, descoperind că alimentele ultraprocesate precum pâinea industrială, prăjiturile şi mâncărurile gata preparate sunt implicate în până la unul din şapte decese premature în anumite ţări. În Anglia, aproximativ 13,8% din decesele premature sunt atribuite consumului de alimente ultraprocesate, reprezentând circa 17.781 de decese anual. Aceasta este cea mai mare proporţie dintre toate ţările analizate, urmată îndeaproape de SUA cu 13,7% (124.107 decese anuale). Eduardo Augusto Fernandes Nilson, investigatorul principal al studiului de la Fundaţia Oswaldo Cruz din Brazilia, a explicat că nu doar conţinutul ridicat de grăsimi, sare şi zahăr dăunează sănătăţii, ci şi aditivii precum îndulcitorii şi aromele artificiale. „Am estimat mai întâi o asociere liniară între ponderea alimentară a alimentelor ultraprocesate şi mortalitatea din toate cauzele, astfel încât fiecare creştere cu 10% a participării alimentelor ultraprocesate în dietă creşte riscul de deces din toate cauzele cu 3%”, a declarat Nilson. Ratele de deces sunt cele mai ridicate în ţările unde populaţia obţine cele mai mari cantităţi din energia totală din consumul de alimente ultraprocesate. În Anglia, această proporţie este de 53,4%, conform Sondajului Naţional privind Dieta şi Nutriţia din 2018-19, dar este chiar mai mare în SUA – 54,5%. Studiul arată că, deşi povara problemelor de sănătate cauzate de alimentele ultraprocesate este cea mai mare în ţările cu venituri ridicate, aceasta este în creştere şi în naţiunile cu venituri mici şi medii. Autorii îndeamnă guvernele din întreaga lume să introducă măsuri ferme pentru a aborda consumul de alimente ultraprocesate, inclusiv reglementarea mai strictă a marketingului alimentar şi a vânzării de alimente în şcoli şi locuri de muncă, precum şi taxe pe produsele ultraprocesate pentru a reduce vânzările. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Sănătate şi Asistenţă Socială din Marea Britanie a declarat: „Am luat deja măsuri pentru a pune capăt reclamelor la junk food adresate copiilor, atât la TV, cât şi online, şi am acordat autorităţilor locale competenţe sporite de a bloca cererile pentru noi restaurante fast-food în apropierea şcolilor. De asemenea, comandăm cercetări pentru a îmbunătăţi dovezile privind impactul alimentelor ultraprocesate asupra sănătăţii”.