Mâncăm mai mult, dar ne hrănim mai puțin: fenomenul silențios care afectează miliarde de oameni
Un studiu publicat în revista Global Change Biology a analizat nivelurile de nutrienți din 43 de culturi, inclusiv orez, soia și grâu. Concluzia: proteinele, fierul și zincul au scăzut cu 3,2% în toate plantele analizate, începând cu sfârșitul anilor 1980. Cauza identificată este creșterea concentrației de CO2 din atmosferă. „Alimentația pe care o consumăm astăzi are o densitate nutrițională mai mică decât cea a bunicilor noștri, chiar dacă mâncăm exact același lucru”, a declarat Kristie Ebi, profesoară. De ce se întâmplă asta Plantele folosesc CO2 pentru a produce zaharuri și energie. Valoarea lor nutritivă pentru oameni provine însă din mineralele absorbite prin sol. Un nivel mai ridicat de CO2 ajută culturile să crească mai mari și mai repede. Însă, absorbția de minerale rămâne constantă – concentrația lor scade astfel prin diluție. Există și un al doilea mecanism. Când CO2-ul este abundent, plantele nu mai trebuie să-și deschidă porii microscopici – stomata – pentru a lăsa aerul să intre. Stomata deschise permit și absorbția apei prin rădăcini. Apa conține mineralele esențiale pe care le preluăm din alimente. Cu stomata mai rar deschise, și această sursă de minerale scade. „Planta devine mai eficientă, dar acest lucru are un preț, din perspectiva umană”, a explicat Lewis Ziska, biolog vegetal la Universitatea Columbia, care studiază fenomenul de peste două decenii. Consecințele pentru sănătatea globală Scăderea de 3,2% poate părea neglijabilă. Însă alimentația a miliarde de oameni se află deja la limita malnutriției. Autorul principal al studiului, Sterre ter Haar, avertizează că acele câteva puncte procentuale pot împinge milioane de oameni într-o criză de sănătate. Estimările existente sunt îngrijorătoare. Un sfert din populația lumii suferă deja de anemie. Un studiu din 2018 a calculat că 175 de milioane de oameni în plus ar putea avea probleme cauzate de deficiența de zinc. Aproximativ 1,4 miliarde de femei și copii ar putea pierde patru procente din fierul din alimentație. Ar agrava astfel o afecțiune care poate provoca complicații în sarcină, probleme de dezvoltare și deces.
Australia, îngrijorată de impactul invaziei de șoareci asupra aprovizionării cu alimente
„Evident, suntem îngrijorați de situația șoarecilor, inclusiv în Australia de Vest”, a declarat ministrul Energiei, Chris Bowen, într-o intervenție televizată de la Sydney, potrivit Reuters. Potrivit presei locale, șoarecii – o problemă persistentă în regiunile australiene producătoare de cereale – au infestat fermele din statul Australia de Vest, situat în centura de grâu. Situația i-a determinat pe producătorii de cereale să avertizeze în aprilie asupra pierderilor de recoltă și să solicite acces la otravă mai puternică împotriva șoarecilor. Bowen a spus că guvernul de centru-stânga continuă să colaboreze intens cu industria pentru a reduce impactul invaziei asupra aprovizionării cu alimente la nivel local și internațional. „O invazie de șoareci este o situație foarte dificilă pentru fermieri, pentru industrie și pentru guverne”, a adăugat el. Australia, al patrulea exportator mondial de grâu, a suferit cea mai gravă invazie de șoareci în 1993, când rozătoarele au distrus mii de hectare de culturi și au atacat animalele din fermele de porci și pui, potrivit agenției științifice a țării.
INS: Rata anuală a inflaţiei a crescut în martie la 9,87%. Cu cât s-au scumpit alimentele
Rata anuală a inflaţiei a crescut la 9,87% în martie, de la 9,31% în februarie, potrivit datelor anunțate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Serviciile s-au scumpit cu 11,05%, mărfurile nealimentare cu 10,89%, iar mărfurile alimentare cu 7,67%, potrivit sursei citate. „Indicele preţurilor de consum în luna martie 2026 comparativ cu luna februarie 2026 a fost 100,78%. Rata inflaţiei de la începutul anului (martie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 2,3%. Vezi AICI toate datele de la INS. Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2026 comparativ cu luna martie 2025 a fost 9,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2025 – martie 2026) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2024 – martie 2025) a fost 8,5%”, precizează reprezentanții INS. Creșteri peste creșteri Conform INS, indicele armonizat al preţurilor de consum în martie 2026, comparativ cu luna februarie 2026, a fost 100,92%. Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2026 comparativ cu luna martie 2025 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 9,0%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2025 – martie 2026) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2024 – martie 2025) determinată pe baza IAPC a fost 7,6%. Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 3,9%, de la 3,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2026 şi anticipează că aceasta va ajunge la 2,7% la sfârşitul lui 2027, potrivit datelor prezentate în luna februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. BNR a mai anunţat în această lună că rata anuală a inflaţiei va creşte în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influenţelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotaţiilor petrolului şi gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu. AUTORUL RECOMANDĂ: INS: Rata anuală a inflaţiei a fost de 9,7%, în decembrie 2025. Energia electrică s-a scumpit cu aproximativ 61% INS: Rata anuală a inflației a stagnat la 9,8% în luna noiembrie 2025, iar mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,64%
Pizza, pui și orez, cele mai periculoase resturi de mâncare
Consumul resturilor de mâncare este un obicei practic și economic. Puțini știu însă că depozitarea greșită poate transforma un prânz de ieri într-o sursă serioasă de intoxicație. Problema apare adesea nu în momentul gătitului, ci ulterior. De ce sunt periculoase pizza, puiul și orezul Pizza este riscantă nu doar din cauza toppingurilor, ci și a condimentelor uscate, care pot conține agenți patogeni. Dacă stă prea mult la temperatura camerei, bacteriile se înmulțesc rapid. Puiul se alterează deosebit de repede. Conținutul ridicat de apă, nutrienții abundenți și aciditatea scăzută creează condiții ideale pentru bacterii. Chiar și o cantitate mică de carne insuficient gătită poate reprezenta un risc. Orezul este poate cel mai înșelător dintre toate. Sporii bacteriilor pot supraviețui procesului de gătire și se activează ulterior în condiții favorabile. Preparatele cu orez pot fi păstrate cel mult o zi. Cât timp poți păstra resturile în frigider Fiecare aliment are un termen diferit de siguranță. Pizza refrigerată corespunzător poate fi consumată în două zile. Puiul se poate păstra cel mult trei zile la frigider. Orezul trebuie consumat în maxim 24 de ore. Conservele deschise cu conținut scăzut de aciditate rezistă până la trei zile. Regula esențială este să pui resturile la frigider în cel mult două ore de la preparare. Răcirea nu distruge bacteriile, dar le încetinește înmulțirea. Pericolul invizibil din farfurie Una dintre cele mai mari capcane este că alimentele alterate nu arată și nu miros întotdeauna suspect. Aspectul și mirosul pot fi înșelătoare, în timp ce mâncarea conține deja o cantitate periculoasă de agenți patogeni. De aceea, experții recomandă să nu te bazezi pe simțuri atunci când evaluezi siguranța unui rest de mâncare. Dacă există dubii cu privire la cât timp a stat sau cum a fost depozitat, este mai sigur să îl arunci. Regulile simple care previn intoxicațiile Experții subliniază că majoritatea intoxicațiilor alimentare sunt consecința unor greșeli banale și ușor de evitat. Răcește rapid mâncarea gătită și păstreaz-o acoperită în frigider. Consumă resturile cât mai repede. Acordă atenție specială puiului, unde riscul este cel mai ridicat. Intoxicația alimentară poate apărea rapid și poate provoca simptome grave. Prevenția costă câteva minute de atenție suplimentară, conchid specialiștii citați de Science Alert.
Metoda simplă pentru păstrarea sănătății inimii. Ce recomandă cardiologii
Cardiologii recomandă gustări echilibrate, bazate pe combinații de proteine, fibre și grăsimi sănătoase, potrivit publicației Eating Well. Acestea pot contribui la menținerea unui nivel optim al colesterolului, la controlul greutății și la instalarea senzației de sațietate pentru mai mult timp. Nuci nesărate Migdalele și nucile sunt printre cele mai recomandate opțiuni pentru sănătatea inimii, datorită conținutului de grăsimi nesaturate, fibre și compuși vegetali cu efect antiinflamator. Potrivit medicilor, acestea pot susține menținerea unui profil sănătos al colesterolului și pot înlocui gustările ultraprocesate. „Sunt o gustare gustoasă și crocantă pe care o recomand frecvent”, susține cardiologul Kunal Lal, referindu-se la migdale. Acesta subliniază că migdalele sunt bogate în grăsimi mononesaturate și fibre, contribuind la sănătatea cardiovasculară. Legume crude Legumele crude, precum morcovii, castraveții sau ardeii, combinate cu hummus, reprezintă o gustare bogată în fibre și proteine vegetale. Această combinație ajută la reducerea colesterolului LDL („rău”) și oferă senzație de sațietate. „Legumele sunt ideale pentru gustări, cum ar fi țelina sau morcovii cu hummus”, susține medicul Johanna Contreras. Specialiștii recomandă un aport de minimum 3 grame de fibre într-o gustare pentru efecte benefice asupra sănătății inimii. Fructe de pădure Fructele, în special fructele de pădure, sunt bogate în antioxidanți, vitamine și fibre, contribuind la protecția vaselor de sânge și la reducerea inflamației. Afinele sunt frecvent evidențiate pentru efectele lor asupra tensiunii arteriale și elasticității vasculare. În plus, medicul Kunal Lal vorbește despre mango: „Este plin de fibre, potasiu și antioxidanți precum vitamina C, nutrienți care susțin sănătatea inimii.” Pentru o gustare echilibrată, fructele pot fi asociate cu iaurt, nuci sau semințe, pentru a evita creșterile bruște ale glicemiei. Pâine sau biscuiți integrali cu avocado Produsele din cereale integrale oferă carbohidrați cu absorbție lentă și ajută la menținerea unui nivel stabil al energiei. Combinate cu avocado, acestea devin o gustare benefică pentru sistemul cardiovascular. „Avocado este bogat în grăsimi mononesaturate, fibre alimentare și potasiu”, spune medicul Kunal Lal . Potrivit acesteia, fibrele ajută la reducerea colesterolului, iar potasiul contribuie la reglarea tensiunii arteriale. Se recomandă alegerea produselor integrale și cu un conținut redus de sare. Cardiologii subliniază că o gustare sănătoasă ar trebui să includă o combinație de fibre, proteine și grăsimi sănătoase. De asemenea, este indicată limitarea consumului de alimente bogate în grăsimi saturate și zaharuri adăugate. După cum precizează specialiștii, alimente precum „carnea roșie, mezelurile, dulciurile precum înghețata și produsele de patiserie, precum și produsele lactate integrale ar trebui consumate cu moderație”.
Alimentul consumat zilnic de unii oameni, care poate preveni boli grave și să ducă la o viață mai bună și mai lungă
Cafeaua poate ajuta la prevenirea unor boli legate de vârstă, cum ar fi cancerul, conform unui număr tot mai mare de cercetări. Astfel, băutura consumată chiar zilnic de unele persane ne poate ajuta să trăim mai mult și mai bine. Cafeaua conține un amestec complex de compuși anti-îmbătrânire, care îmbunătățesc performanțele. Dar, pentru cele mai bune rezultate, trebuie acordată atenție cantității, momentului consumului și ingredientelor adăugate. De asemenea, conform unui studiu recent, această băutură „magică” poate contribui la îmbunătățirea performanței mentale și fizice, în timp ce combate inflamația și previne boli grave precum bolile de inimă, cancerul și diabetul. Mai mult, are beneficii în reducerea riscului de demență. „Cofeina este unul dintre cele mai puternice și unul dintre cele mai constante instrumente pe care le avem pentru performanță”, a declarat pentru Business Insider nutriționistul sportiv Tom Coughlin, care nu a fost implicat în noul studiu. Totuși, cercetătorii spun că anumite tipuri de cafea pot fi mai sănătoase decât altele, iar consumul excesiv poate avea efecte negative. „Cafeaua ajută la hrănirea creierului prin aromă, gust și moment”, a declarat Limon, profesor de neurologie la University of Texas Medical Branch, pentru sursa citată. Pe măsură ce moleculele din cafea ajung în organism, acestea interacționează cu receptori importanți din creier asociați cu vigilența, atenția și memoria, mai spune Limon. Totodată, afectează sistemul vascular, susținând fluxul sanguin sănătos în creier și în corp. Un studiu publicat în luna februarie a arătat că persoanele care beau două până la trei cești de cafea zilnic au un risc semnificativ mai mic de demență. Cafeaua este atât de complexă, încât cercetătorii încă încearcă să identifice exact ce o face benefică pentru noi, a spus Fang Fang Zhang, epidemiolog și profesor la Tufts University. Unul dintre principalii factori este ingredientul activ, cofeina, un stimulent care crește metabolismul și reduce inflamația. Studiile leagă cafeaua de o gamă largă de alte beneficii, inclusiv: Risc mai mic de cancer, inclusiv cancer de sân, colorectal și hepatic; Reducerea riscului de boli de inimă, infarct și accident vascular cerebral; Sensibilitate îmbunătățită la insulină și risc mai scăzut de diabet; Stare de spirit mai bună și mai puține simptome de depresie. Zhang și alți cercetători au constatat că varianta de cafea decofeinizată nu este asociată cu aceleași beneficii pentru sănătate ca cea obișnuită, sugerând puternic că însăși cofeina joacă un rol important. Cafeaua reprezintă și o sursă bogată de polifenoli, compuși de origine vegetală care ajută la protejarea celulelor de deteriorare. Un astfel de compus se numește acid clorogenic, iar studiile sugerează că este o apărare puternică împotriva inflamației, deteriorării celulare și disfuncțiilor metabolice. „Este unul dintre cei mai puternici antioxidanți pe care îi cunoaștem. Dozele mari de antioxidanți pot fi foarte benefice pentru noi în numeroase zone ale corpului”, a spus Coughlin. Alternative pentru cafea Sunt și persoane care nu preferă sau nu acceptă cafeaua, dar pentru aceștia există alternative. Ceaiul verde și cel negru conțin polifenoli care ajută la combaterea bolilor, chiar dacă ele conțin mai puțină cofeină decât cafeaua, ceea ce face ca efectele sale să fie mai puțin intense. Cafeaua oferă o cantitate mică de fibre, un nutrient esențial pentru sănătatea intestinală, iar cei mai mulți dintre noi nu consumăm suficiente fibre, care ajută la hrănirea microbiomului de bacterii simbiotice din sistemul digestiv. FOTO – Caracter ilustrativ Substanțele benefice din cafea o plasează printre cele mai bune alimente pentru longevitate, alături de produse nutritive precum uleiul de măsline, semințele și leguminoasele. Zhang a constatat în cercetările sale că băuturile dulci pe bază de cafea, bogate în lapte, nu par să aibă aceleași beneficii pentru sănătate precum cafeaua simplă. „Este posibil ca adăugarea de zahăr și grăsimi saturate să favorizeze inflamația, anulând astfel beneficiile”, a avertizat Zhang. Autorul mai recomandă: Cât costă un simplu espresso la cafeneaua din București aleasă printre cele mai bune 100 din lume Ce se întâmplă dacă bei prea multă cafea? Limita zilnică explicată de un cardiolog O femeie a fost șocată de reacția baristei atunci când a lăsat tips 20% pentru o cafea de 5 dolari
O dietă cunoscută pentru tensiunea arterială reduce enorm riscul de demență. Ce trebuie să mănânci după 45 de ani
O echipă internațională de cercetători a analizat datele din trei studii de amploare, desfășurate între 1986 și 2017, pe aproape 160.000 de adulți, potrivit Washington Post. Concluzia, publicată în JAMA Neurology: șase modele alimentare sănătoase reduc riscul de declin cognitiv, dar dieta DASH a avut cel mai mare efect. Persoanele care au urmat cel mai strict dieta DASH au obținut cele mai bune scoruri la evaluările cognitive, în special cele care au adoptat planul între 45 și 54 de ani. De ce protejează creierul Dieta DASH pune accent pe legume, fructe, cereale integrale și proteine slabe, limitând sodiul, zahărul și grăsimile saturate. Este bogată în antioxidanți și nutrienți benefici pentru creier, potrivit autorului studiului, Kjetil Bjornevik, profesor la Harvard T.H. Chan School of Public Health. Hipertensiunea arterială este un factor de risc recunoscut pentru demență. Prin scăderea tensiunii, dieta reduce indirect și riscul cognitiv. „Ce este bun pentru inimă este bun și pentru creier”, a rezumat neurologul Jazba Soomro. Dieta MIND, un pas mai departe Un studiu pe 1.647 de persoane a analizat dieta MIND – o combinație între DASH și dieta mediteraneană. Rezultatul: o aderență mai strictă la MIND a fost asociată cu o scădere mai lentă a volumului de materie cenușie din creier. Alte cercetări sugerează că respectarea strictă a dietei MIND poate reduce cu 53% riscul de boală Alzheimer. Cum să începi fără să schimbi totul peste noapte Bjornevik recomandă schimbări treptate: mai multe legume, pește și cereale integrale, mai puțină carne procesată și băuturi zaharoase. Ținta pentru sodiu în dieta DASH este de maxim 2.300 mg pe zi. Potasiul – 4.700 mg zilnic – poate fi obținut din cartofi copți, banane și somon. „Schimbările mici și durabile sunt mai realiste și mai probabil să fie menținute”, a spus cercetătorul. Dieta DASH recomandă și exerciții fizice de cel puțin 30 de minute în majoritatea zilelor săptămânii.
Produsul preferat al românilor, redus cu 50% la Mega Image, începând de astăzi
Într-o perioadă în care ofertele sunt foarte vânate, în contextul problemelor financiare din ultima vreme, Mega Image a redus cu 50% un produsul preferat al românilor, începând de astăzi. Ei bine, este vorba despre salamul Palaciego, de la Campofrio, varianta de 100 g, dar reducerea este valabilă la al doilea produs cumpărat. De asemenea, există și alte reduceri, care preced weekend-ul, la diverse lactate și mezeluri comercializate de Mega Image România, conform imaginii de mai jos: Autorul mai recomandă: Cât a ajuns să coste o sticlă de apă plată, în Mega Image. Reacția APC România: „Apă la preț de lapte” Ai cumpărat sarmale din Mega Image? Din ce sunt făcute, de fapt Din ce sunt făcute jumările din Mega Image, de fapt? Ce scrie pe eticheta TOP 15 | Cele mai bine plătite job-uri part-time din România, în 2026. Ce salariu câștigi pentru fiecare în parte Ce salarii au vânzătoarele din magazinele Profi, Penny și La Doi Pași, în 2026. Cine câștigă mai mult Cele 2 alimente pe care să le eviți, potrivit unui dietetician oncolog. Consumul lor ar putea crește riscul de cancer Care este singurul parizer sănătos din comerț, potrivit medicului nutriționist Mihaela Bilic Motivul pentru care tot mai mulți români își fac cumpărăturile în țările vecine: „Calitatea e mult mai bună ca la noi și prețurile mai mici” Singurii crenvurști recomandați de medicul Mihaela Bilic. Pot fi cumpărați din orice supermarket din România Cancerul din mezeluri. Care sunt consevanții asociați cu afecțiunile oncologice, conform cercetătorilor francezi De ce brânzeturile cumpărate din supermarket pot deveni periculoase pentru sănătate. Ce spun specialiștii Care sunt cele cinci alimente carcinogene. Doctorul Mihail a făcut clasamentul lor Medicii trag un semnal de alarmă cu privire la consumul record de MEZELURI din România. Care sunt „vedetele” din farfurie Alertă alimentară în supermaketurile din România. Un CONDIMENT utilizat în bucătărie, contaminat cu un insecticid periculos. Decizia ANSVSA
Ce alimente să nu ții în frigider. De ce nu e bine să fie depozitate la temperaturi scăzute
Unele alimente nu trebuie ținute în frigider. Temperatura scăzută le modifică gustul și textura. Deși avem tendința de a pune diverse alimente la frigider, nu toate au nevoie să fie păstrate la rece. Astfel pâinea nu trebuie păstrată la frigider, pentru că temperatura scăzută îi modifică gustul și textura. Ciocolata este un alt produs care nu trebuie depozitat în frigider. Temperatura scăzută îi va afecta aspectul, textura și chiar și gustul, iar în cele din urmă va începe să absoarbă chiar și mirosul alimentelor din jur, notază click.ro. De asemenea, conservele nu se pun în frigider. Acestea sunt concepute astfel încât să poată fi consumate chiar și la luni sau chiar ani după ce au fost ambalate. Se pune la frigider doar o conservă care a fost desfăcută și nu a fost complet cosumată. Nici bananele nu trebuie depozitate în frigider. Deși multă lume crede că dacă aceste fructe sunt puse la rece își vor păstra mai mult timp prospețimea, acest lucru nu se întâmplă. Dacă sunt ținute la rece tot se vor strica în cele din urmă. Avocado nu ar trebui ținut la rece decât atunci când s-a copt și nu intenționați să îl consumați imediat.
România, campioana scumpirilor la nivelul UE în 2025
Introducerea unui preț administrativ la gaze, prevăzută de Guvern începând din data de 1 aprilie 2026, ar putea genera noi scumpiri la alimente în 2026. Cele mai recente statistici ale Eurostat privind inflația alimentară din Uniunea Europeană plasează România pe primul loc în 2025 la inflație și la creșterea prețurilor la alimente. În timp ce media europeană a fost de 2,8%, România a înregistrat o creștere de 6,7% — de peste două ori mai mare decât media UE și cea mai ridicată rată dintre toate statele membre. Însă, introducerea unui preț administrativ la gaze ar putea genera noi scumpiri la alimente în 2026, prin transferul costurilor către industrie și afectarea întregului lanț de producție, potrivit unei analize a Asociației Energia Inteligentă (AEI). De ce 2026 riscă să fie mai greu decât 2025? „Această performanță nedorită nu este un accident conjunctural, este rezultatul unei combinații de politici publice, vulnerabilități structurale și decizii amânate”, arată președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță. În opinia acestuia, semnalele pentru economie în 2026 sunt alarmante, mai ales că nu prefigurează o șansă de corecție a scumpirilor accelerate din 2025, ci chiar un risc autentic de agravare. Val de scumpiri de la 1 august 2025. Cât va ajunge să coste factura de energie. Cu cât se scumpesc alimentele Scumpirea gazelor ar putea antrena o nouă scumpire a alimentelor, după cea accelerată din 2025 Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan a anunțat că plafonarea la gazele naturale va fi eliminată de la 1 aprilie 2026, așa cum a fost programat (detalii AICI). Însă, statul va plafona prețul în continuare, sub forma unui așa-zis preț administrat. Scumpirea alimentelor în 2025 Din păcate, efectele acestui prețul administrativ s-ar putea regăsi în prețul la alimente, afectat oricum de creșterea TVA decisă de pachetele fiscale marca Bolojan, în cursul anului 2025. „Decizia stabilirii prețului administrativ la gaze va ajunge în farfurie în 2026. Intenția Guvernului de a introduce un preț administrativ la gaze pentru populație creează un mecanism economic bine cunoscut: costurile care nu vor mai fi plătite de consumatorii casnici vor fi inevitabil transferate spre industrie”, se arată în analiza Asociației Energia Inteligentă. România, locul 1 la inflație în Uniunea Europeană Conform celor mai recente statistici ale Eurostat privind inflația alimentară din Uniunea Europeană, țara noastră s-a clasat pe primul loc, în anul 2025, la creșterea prețurilor la alimente. În timp ce media europeană a fost de 2,8%, România a înregistrat o creștere de 6,7% — de peste două ori mai mare decât media UE și cea mai ridicată valoare dintre toate statele membre. Introducerea unui preț administrativ la gaz, anunțată de Guvern, ar putea avea ca efect noi scumpiri la alimente în 2026, prin transferul costurilor către industrie, potrivit Asociației Energia Inteligentă (AEI). Gazele ar putea crește cu minimum 15% în acest an „Această performanță nedorită nu este un accident conjunctural, este rezultatul unei combinații de politici publice, vulnerabilități structurale și decizii amânate”, atrage atenția președintele AEI, Dumitru Chisăliță. Dumitru Chisăliță Concret, intervenția statului nu elimină efectiv costurile, ci le redistribuie către contribuabili, cu efecte directe implicite la nivelul prețurilor finale ale bunurilor de larg consum. Estimările indică o posibilă creștere a prețului gazelor pentru industrie cu până la 15% față de nivelul din 2025, mai explică președintele AEI. „Într-o economie în care sectorul alimentar este puternic dependent de energie, o asemenea evoluție nu poate rămâne fără consecințe. Costurile suplimentare se vor regăsi, inevitabil, în prețul alimentelor, cu un impact mediu estimat de aproximativ 5% doar din această componentă. Prognozele disponibile (Banca Centrală Europeană) arată o temperare a inflației în zona euro, unde rata totală este așteptată să scadă spre 1,6-2,0%, iar inflația alimentară să se situeze în jurul valorilor de 2,4-2,7%. Energia, în ansamblu, ar putea avea chiar un impact neutru sau negativ asupra inflației europene”, explică specialistul. De ce riscurile sunt și mai mari în 2026 Din păcate, în 2026, România se confruntă cu o poziție și mai vulnerabilă. După o inflație totală de 8,6% în 2025, Banca Națională a României anticipează o scădere în 2026, cu o rata generală în jur de 3,7% la final de an. „Această valoare maschează însă diferențe majore între componentele inflației. Alimentele rămân extrem de sensibile la costurile energetice, iar o reducere rapidă este puțin probabilă. Gazul natural și energia electrică se reflectă în prețul alimentelor prin 3 canale esențiale: procesarea industrială (cuptoare, abur, încălzire) transportul și depozitarea (lanțuri frigorifice, logistică) inputurile agricole (îngrășăminte, încălzirea serelor, uscarea cerealelor). Atunci când unul dintre aceste canale este afectat, efectul se multiplică pe întreg lanțul de producție”, se mai arată în studiul citat. Pe baza acestor date, o estimare a Asociației arată că inflația alimentelor în 2026, în scenariul cu o creștere a prețului la gaze naturale de 15%, ar putea ajunge la circa 7,5 – 9%. Așadar, anul curent poate veni, din păcate, cu o inflație alimentară mai mare decât cea din 2025. „Diferența inflației alimentelor în România, față de Uniunea Europeană ar deveni astfel și mai pronunțată, de la un raport de 2,39 ori peste media din UE în 2025, România ar putea ajunge la 3,1-3,3 ori peste media europeană în 2026. Nu vorbim doar despre o problemă de prețuri, ci despre o problemă de competitivitate economică, echitate socială și coerență a politicilor. Dacă hrana este una dintre cele mai sensibile componente ale nivelului de trai, atunci inflația alimentară nu mai poate fi tratată ca un indicator secundar”, conchide președintele AEI. RECOMANDAREA AUTORULUI Motivul pentru care tot mai mulți români își fac cumpărăturile în țările vecine: „Calitatea e mult mai bună ca la noi și prețurile mai mici” După ce a eșuat cu TVA-ul mărit și cu inflația, acum Bolojan se întrece în noi promisiuni: deficit de 6,2% și inflație de 4% Cifre devastatoare. România are cele mai mari prețuri la gaze naturale din Europa de Est. Deși am importat doar 7% din necesar, energia este mai scumpă decât țările vecine, dependente aproape integral de import