Frații Dedeman au cumpărat un resort de lux în Alpi. Ce le este interzis cu desăvârșire să construiască acolo, conform unei clauze bizare
Frații Pavăl, patronii milionari ai concernului Dedeman, pregătesc o mutare spectaculoasă în Alpi. După ce au intrat în posesia celebrului Waldhaus Flims, resortul de cinci stele din Elveția, Dragoș și Adrian Pavăl vor să se extindă și pe terenul de lângă hotel. Vechea arenă de curling ar urma să dispară, iar în locul ei sunt pregătite noi spații de cazare și chiar posibilitatea unor apartamente administrate. Numai că actele proprietății ascund și o clauză mai puțin obișnuită, care le interzice să construiască un bordel. După ce au construit în România un adevărat imperiu în jurul Dedeman, frații Dragoș și Adrian Pavăl au început să-și mute o parte din avere peste granițe. Loading … Au intrat în retailul din Grecia, au pus mâna pe proprietăți hoteliere spectaculoase în Italia, iar acum par hotărâți să joace și mai tare pe terenul preferat al milionarilor: turismul de lux din Elveția. În Alpi, planurile lor depășesc deja simpla renovare a celebrului hotel Waldhaus Flims. Frații Pavăl pregătesc o extindere serioasă a resortului, cu teren nou, spații de cazare și posibilitatea unor apartamente administrate în regim hotelier. Iar actele investiției ascund și câteva surprize greu de ignorat. Miza nu este deloc mică, vorbim despre 6.582 de metri pătrați, pentru care prețul stabilit a fost de 4 milioane de franci elvețieni. sursa foto: Booking.com Documentele oficiale arată că actuala arenă ar urma să fie demolată, iar terenul folosit pentru extinderea capacității de cazare a Waldhaus. Nu există încă public un proiect final cu numărul exact de camere sau clădiri, dar direcția este limpede. Regulile zonei permit camere și suite, dar și apartamente administrate în regim hotelier, destinate închirierii turiștilor. Contractul ia în calcul explicit situația în care asemenea unități ar putea fi și vândute. Potrivit documentelor, dacă se va ajunge aici, compania fraților Pavăl trebuie să direcționeze 20% din profitul realizat către investițiile în complexul Waldhaus, până când fondul respectiv ar ajunge la 3 milioane de franci elvețieni. Una peste alta, cei doi miliardari români pregătesc în Alpi ceva considerabil mai mare decât o simplă renovare a unui hotel. Clauza bizară moștenită de frații Pavăl Printre toate prevederile despre milioane, construcții și apartamente apare însă o adevărată ciudățenie. Extrasul de carte funciară păstrează o servitute instituită încă din 2016, valabilă până la 31 decembrie 2026. Unde este specificat, negru pe alb, ca sarcină: „Interdicția desfășurării/exploatării de hoteluri, spa-uri, saloane de beauty sau de coafură, de activități cu caracter sexual ori de tip bordel, saloane de masaj sau activități similare, termen până la: 31.12.2026.” Clauza nu are însă legătură cu familia Pavăl și nici nu există indicii că pe teren ar fi funcționat vreodată un asemenea stabiliment. Este o interdicție veche, rămasă din perioada în care proprietățile din jurul Waldhaus aveau alți proprietari. Și ca să nu concureze, cel mai probabil, cu serviciile de spa și masaj ale celebrului hotel. Interdicția expiră fix înainte de marea mutare Clauza expiră la 31 decembrie 2026, în timp ce arena de curling ar urma să fie eliberată în primăvara lui 2027, după mutarea activității sportive. Abia atunci terenul poate intra cu adevărat în noua etapă, iar cei doi milionari români se vor putea extinde cu hotelul, așa cum și-au propus. Comuna Flims și-a luat însă și măsuri de siguranță după ce a semnat cu milionarii români. Are un ”drept de preempțiune” pentru 25 de ani, iar parcela trebuie să rămână legată de activitatea hotelieră. În plus, cele 4 milioane de franci nu par să fie neapărat costul final. Compania fraților Pavăl mai trebuie să rezolve separat și o despăgubire către Tinoph AG, pentru lucrările pregătitoare realizate în trecut pentru un alt proiect de pe același teren. Suma nu se știe însă.
Avalanșe mortale în nordul Italiei. Salvatorii luptă cu furtunile. Bilanț tragic
O primă avalanșă a lovit sud-vestul văii alpine Maira, lângă granița cu Franța, în regiunea italiană Piemont, ucigând o persoană și rănind alte două, a declarat Alpine Rescue. Una dintre aceste persoane se află în stare critică. Echipele de salvare au pornit pe jos de la altitudini mai mici, după ce vânturile puternice au împiedicat echipajele elicopterelor să ajungă la fața locului, a declarat organizația într-un comunicat, anunță Reuters. O a doua avalanșă s-a produs în apropiere de Pragelato, o destinație populară pentru schi, situată la aproximativ 60 km vest de Torino. O femeie prinsă în avalanșă a reușit să se elibereze, dar nu s-a putut mișca din cauza rănilor. Echipele de salvare au încercat să o evacueze, dar elicopterele au fost din nou limitate de condițiile meteorologice nefavorabile. Autoritățile au declarat că monitorizează rapoartele privind o a treia avalanșă în Piemont, dar detaliile nu au fost disponibile imediat. Separat, în regiunea Veneto din nord-estul Italiei, o avalanșă pe versantul Vajo Gabene din Micii Dolomiți a ucis un schior alpinist în vârstă de 50 de ani, a declarat agenția de știri italiană ANSA. Echipele de salvare au ajuns la el cu elicopterul, dar nu au reușit să-l salveze. O combinație de ninsori abundente și vânturi puternice a crescut riscul de avalanșe în Alpi în ultimele zile, determinând avertismente pentru schiori și drumeți. Autoritățile locale au îndemnat la prudență și au sfătuit să nu se facă excursii în afara pârtiei, deoarece condițiile rămân instabile.
Estimare sumbră: Europa poate pierde 97% din ghețarii din Alpi până la sfârșitul secolului. Cercetător: Peisajul va fi complet diferit
Aproximativ 97% din ghețarii din Alpi vor dispărea până la sfârșitul acestui secol, dacă temperatura medie globală a Pământului ar fi cu 2,7 grade Celsius mai mare decât cea de dinaintea Revoluției Industrială. Studiul publicat de Universitatea ETH Zurich din Elveția arată că planurile actuale de combatere a încălzirii globale vor salva doar 3% din ghețarii alpini ai Europei de la dispariție în acest secol. Ce este și mai îngrijorător este faptul că mulți ghețari se vor topi în următoarele două decenii, scrie POLITICO. „Alpii așa cum îi cunoaștem astăzi se vor schimba complet până la sfârșitul secolului. Peisajul va fi complet diferit. Multe stațiuni de schi nu vor mai avea acces la ghețari… cei pe care îi păstrăm sunt atât de înalți și de abrupți încât nu mai sunt accesibili”, a declarat Lander Van Tricht, autorul principal al studiului, pentru sursa citată. Primul studiu care calculează numărul de ghețari care vor mai exista până în anul 2100 Studiul a fost publicat în revista Nature Climate Change și este primul care calculează numărul de ghețari care vor mai exista până în anul 2100, în diferite scenarii de încălzire globală. Cercetătorii speră că descoperirile lor, inclusiv o bază de date care arată rata de supraviețuire prognozată pentru fiecare dintre cei 211.000 de ghețari din lume, vor ajuta la evaluarea impactului climatic asupra economiilor și ecosistemelor locale. „Chiar și cel mai mic ghețar dintr-o vale îndepărtată din Alpi, chiar dacă nu este important pentru creșterea nivelului mării sau pentru resursele de apă, poate avea o importanță enormă pentru turism, de exemplu”, a spus Van Tricht, potrivit sursei citate. Rezultate sumbre pentru ghețarii din centrul Europei În urma datelor analizate, cercetătorii au descoperit că 97% din ghețarii din Europa Centrală vor dispărea în acest secol dacă încălzirea globală va atinge 2,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale. Ce înseamnă asta? – doar 110 dintre cei aproximativ 3.200 de ghețari din regiune vor supraviețui până în secolul următor. Dacă lumea va reuși să limiteze încălzirea globală la 1,5°C sau 2°C, în conformitate cu Acordul de la Paris, Alpii ar pierde 87% sau 92% din ghețari. Dacă vorbim despre o încălzire de 4°C, situația este și mai sumbră: 99% din ghețarii alpini ar dispărea în acest secol, doar 20 supraviețuind până în anul 2100. Rata de dispariție a ghețarilor, un șoc și pentru oamenii de știință Toate scenariile luate în calcul de cercetători arată că majoritatea ghețarilor din Europa Centrală se vor topi în următoarele două decenii. Ghețarii alpini „sunt, în general, foarte mici” și „foarte sensibili” la schimbările climatice. Rata de dispariție i-a șocat chiar și pe oamenii de știință, a spus autorul principal al studiului. În jurul mijlocului secolului, când pierderea ghețarilor va atinge apogeul, „vom pierde la scară globală între 2.000 și 4.000 de ghețari pe an”, în funcție de nivelul încălzirii, a conchis acesta.