Eroarea lui David Popovici a transformat înotul pentru totdeauna. Decizia luată de World Aquatics pentru cursele de 400 de metri

eroarea-lui-david-popovici-a-transformat-inotul-pentru-totdeauna.-decizia-luata-de-world-aquatics-pentru-cursele-de-400-de-metri

O eroare comisă de David Popovici (21 de ani) la Campionatele Europene a contribuit într-o măsură importantă la modificarea regulamentului din natația internațională. Noile reglementări au intrat deja în vigoare, iar înotătorii din întreaga lume vor avea o misiune mai ușoară în probele de anduranță. Presa internațională a amintit de eroarea lui David Popovici din 2021, după ce regulamentul la nivel de natație a fost modificat În 2021, la Campionatele Europene de natație în bazin scurt de la Kazan, David Popovici a comis o gafă colosală și a ratat finala probei de 400 de metri liber, deși conducea detașat în seria sa de calificări. Cum a fost posibil? Proba de 400 de metri liber nu era una obișnuită pentru David Popovici, iar talentatul sportiv român aproximat eronat distanța și s-a oprit la marginea bazinului cu două lungimi înainte de final. Popovici a fost atenționat de organizatorii evenimentului din Kazan, însă a pierdut îndeajuns de mult timp pentru a nu mai putea obține calificarea pe tabloul semifinalelor. Și eroarea lui David Popovici nu a fost un episod izolat. Printr-un moment similar a trecut recent și Lukas Maertens, un mare înotător din Germania care a comis-o la Campionatele Naționale de juniori de la Berlin. Așadar, acest ultim episod, plus precedentul înregistrat de David Popovici, au determinat federația internațională se modifice regulamentul. Potrivit celebrei reviste de specialitate SwimSwam, „World Aquatics implementat regulamentul actualizat la nivel de competiții. Astfel, federația va trata acum proba de 400 de metri liber la fel cum tratează și cursele mai lungi, de 800 sau 1500 de metri liber. Concret înotătorii din proba de 400 de m liber vor avea acum contoare de ture și un clopoțel sau fluier îi va avertiza înainte de ultima lungime de bazin”. Detalii despre eroarea lui David Popovici de la Europenele din 2021 În 2021, din simplul motiv că nu era foarte obișnuit cu proba de 400 de metri liber, David Popovici s-a oprit cu 50 de metri, respectiv cu două lungimi de bazin (n.r. – bazin scurt, 25 de metri), înainte de finalul cursei. Eroarea a fost comentată atunci și de Clubul Sportiv Dinamo București, prin intermediul unei postări realizate pe platformele de socializare: „David Popovici și-a făcut încălzirea cu 400 metri liber, o probă încheiată cu ”stop” neprevăzut. David a condus detașat seria sa, dar s-a oprit după 14 bazine (din cele 16 totale). Și-a dat seama că mai e de tras, a reintrat în cursă, dar secundele pierdute l-au privat de intrarea în finală. O mică eroare a unui mare campion, care nu arată altceva decât că David este la început de drum și încă învață, de la o cursă la alta. Și învață repede! Cândva, ne vom aminti amuzați că în cariera unui mare sportiv se întâmplă și mici accidente. Capul sus, David! Mai sunt încă două curse aici, la Kazan (100 și 200 m liber), plus alte câteva mii înaintea ta!”, scriau cei de la CS Dinamo, pe Facebook, în 2021.

Octavian Ilina, singurul tetraplegic care face sport de performanță! Poveste despre muncă și disciplină dusă la extrem: Nu știu dacă aș inspira, dar un model aș putea fi

octavian-ilina,-singurul-tetraplegic-care-face-sport-de-performanta!-poveste-despre-munca-si-disciplina-dusa-la-extrem:-nu-stiu-daca-as-inspira,-dar-un-model-as-putea-fi

Viața s-a schimbat brusc pentru Octavian Ilina în urma unui accident pe care nu l-a anticipat și pe care l-a trăit într-un loc în care se distra cu prietenii. În anul al treilea de facultate, visând să devină procuror criminalist și având o traiectorie profesională clară, o săritură în apă executată „puțin atipic” i-a secționat coloana cervicală. A urmat o paralizie completă a celor patru membre. În primele luni după accident nu își putea mișca decât pleoapele. Ceea ce a urmat a fost o lecție de disciplină, reziliență și redefinire personală, un moment care trebuie scos în relief. După externarea din spital, în loc să își accepte limitările, Octavian a decis să lupte. A intrat într-un program de recuperare drastic, în care lucra opt ore pe zi – patru dimineața și patru seara – timp de ani întregi. A reînvățat gesturi fundamentale precum să mănânce, să se îmbrace sau să se bărbierească singur, iar cu o voință ieșită din comun a recuperat treptat mobilitatea membrelor superioare. Articol susținut de BETANO! Deși „minunea de mâine” nu s-a produs în ritmul sperat, realitatea dură nu l-a oprit. A ales să își continue viața într-un scaun rulant, dar cu aceeași energie combativă care îl caracteriza înainte de accident. Sportul a devenit nu doar terapie, ci o nouă direcție în viață. ProSport l-a interveviat și dialogul rămâne memorabil. Răspunde sigur la fiecare întrebare, nu e deloc indecis și pare că poate mișca munții din loc. De fapt, privind faptele, chiar i-a mișcat. ProSport: Cum a început povestea cu sportul? Octavian Ilina: Povestea mea începe cu triatlonul, adică înot, bicicletă și alegare. După care am trecut la înot și am ajuns la bicicletă. La mine trecerea a fost oarecum firească. A venit după mulți ani în care am practicat sportul la nivel de amatori. Mi-a plăcut chestia asta, îmi place să fac mult sport. Și a venit oarecum din dorința de a concura, pur și simplu. Și te-ai gândit că se poate face și performanță? Am vrut să fac și performanță, da. Ce te-a inspirat să faci performanță? Sunt o fire combativă. Să faci performanță adică să fii mai bun ca alții? Adică să mă întrec cu alții. Vreau să cred că eu încă mă bat doar cu mine. Și asta te inspiră? Faptul că pot să depășesc timpul pe care l-am avut ieri mă inspiră. Dar totuși e un consum psihic, e un consum fizic. „Noi ăștia profesioniștii nu ne permitem zile de-astea” Poți să le gestionezi? Încerc. Sau sunt momente în care zici ziua asta vreau să stau liniștit să n-au de nimic? Există și vreo zi din asta? Există, dar trebuie să o gestionez foarte bine. În general, noi ăștia profesioniștii nu ne permitem zile de-astea. Avem și zile de-astea, dar de-aia suntem antrenați. Ca să trecem peste ele. Motivația vine din tine? Motivația vine din disciplină, nu cred foarte mult în motivație, sincer. E scrisă undeva și o respecți sau e în capul tău și vine? În general, după cum ești croit, sincer vorbind. Cu cât ești mai educat, mai disciplinat, cu atât ești mai motivat Da, dar ești și conștient de faptul că dacă n-ai disciplină, nu poți face performanță? Poți face performanță în sens invers. Se poate face performanță fără disciplină? Nu cred. Ai inspirat până acum oameni sau de acum înainte ai vrea să inspiri oameni din povestea ta? Nu știu cât de mult aș inspira, dar cred că un model aș putea fi. Pentru că sunt singurul tetraplegic care face sport de performanță. A concurat deja la Rio 2016 pentru România Și ceilalți de ce n-ar face? Adică nu le-ai spus? Hai să-l faceți și voi. Încă nu m-am axat pe partea motivațională. Cred că mai am puțin de spus în sport. Și cred că o să vină și vremea motivațională puțin mai târziu. Puțin spus în sport înseamnă să participi la Jocurile Paralimrice? Și să obții ceva acolo? Asta este ce te împinge? Ăsta e idealul. Eu am concurat deja pentru România la Rio de Janiero. Și e o chestie extraordinară pe care o doresc tuturor sportivilor. Cu sau fără dizabilități. Adică e visul suprem al oricărui sportiv care face sport Los Angeles 2028 este ultima competiție la care vei participa? Nu știu. Nu m-am gândit atât de mult. Vreau să văd ce fac în sezonul competițional viitor. Și să le iau ușor, treaptă cu treaptă. Zi de zi câte ore te consumi? Depinde de perioada competițională. Acum depinde. Depinde. Minimum două ore și maximum patru-cinci ore de antrenament zilnic. Nu zilnic, șase zile pe săptămână. Că e și o zi liberă. Dar sunt condiții pentru ceea ce trebuie să faci tu? Nu sunt, dar condițiile le facem noi. Acum mi-a venit în cap elevatorul de la bazinul de înot. Care a apărut după ce am apărut eu la bazin. Până atunci nu s-a gândit nimeni? Până atunci nu s-a gândit nimeni. Pentru că nici nu au fost sportivi care să vină în mod regulat la bazin. Dar poate pentru că ai apărut tu și a venit ideea asta o să ajute pe alții. Am fost eu mai căpos și am venit în fiecare zi. Și ți-a fost greu, bănuiesc, fără elevator? Și am fost și foarte drăguț, pentru că am avut persoane care m-au ajutat să intru în apă, să ies din apă. Ani de zile. Dar a fost greu? Nimic nu e ușor. Sau nu te-ai gândit că e greu atunci? Nu, mi-a plăcut foarte mult să fac sport și asta mi-a dat imboldul de a continua. Octavian Ilina: „Îmi place mult să merg la teatru” Obiectivul la 2028 care e? O medalie, participarea, medalia de aur? Încă nu am. Vreau întâi să fiu un liniștit, să figurez încă în calcule. Dar nu te califici foarte ușor totuși, nu? Nu, nimeni nu se califică foarte ușor. Dar dacă era așa ușor, eram toți niște calificați. Spune-mi un alt hobby în afară de sporturile respective. Îmi place mult să merg la teatru. Și merg

Clubul SCM Timișoara spune că nu are, momentan, costul total pentru organizarea Turneului Final Four. Totuși, dă asigurări că nu se va ajunge la 80.000 de euro

clubul-scm-timisoara-spune-ca-nu-are,-momentan,-costul-total-pentru-organizarea-turneului-final-four-totusi,-da-asigurari-ca-nu-se-va-ajunge-la-80.000-de-euro

Clubul SCM Timișoara e optimist în privința costurilor pentru organizarea turneului Final Four de Cupa României, pe care și l-a adjudecat cu oferte detaliate conform caietului de sarcini, nu cu o sumă fixă. Deși sursele ProSport vorbeau de un cost de 80.000 de euro, cei de la SCM estimează mult mai puțin. Clubul vorbește pe site de un „cost real” de 18-20.000 de euro Deocamdată, SCM Timișoara nu a calculat exact cât o va costa turneul. Federația a cerut organizatorilor să asigure cheltuieli de promovare, fotograf, DJ, leduri, majorete, tombole, entertainment, masă festivă și premii, pe lângă cheltuielile obișnuite de organizare, precum plata baremurilor și cazarea oficialilor. SCM și-a pus pe site ca dacă turneul se juca la Baia Mare, deplasarea îi costa 8000 de euro, iar la București, cheltuiau 10.000 de euro. Estimările sunt că costul total va fi de 28.000 de euro, în condițiile în care doar la FRH s-a plătit 16.000 de euro taxa de atribuire. Ar reieși doar 12.0000 de euro, ceea ce pare destul de puțin raportat la prețurile din România. „Cu siguranță, iubitorii de sport din Timișoara se vor bucura de un festin handbalistic în zilele de 18 și 19 aprilie, iar echipa va avea șansa de a juca F4 pe teren propriu. În plus, este un prilej excepțional de a promova imaginea orașului într-unul dintre evenimentele de vârf din handbalul românesc. Este prima oară în istorie când un astfel de turneu de handbal are loc la Timișoara, fiind unul dintre cele mai importante evenimente sportive din ultimul deceniu. Ne bucurăm că am putut aduce turneul la Sala «Constantin Jude», cu atât mai mult cu atât asistența la meciurile de handbal devine tot mai mare, iar numărul tinerilor și copiilor din sală este și el în creștere. Ne-am apucat deja de treabă și suntem convinși că Final Four-ul de la Timișoara va fi o mare reușită”, spune Laurențiu Marian, directorul interimar al SCM Timișoara, citat pe siteul clubului Suma finală, promisă a fi făcută publică după turneu Managerul secției de handbal Alexandru Dedu a relatat că Timișoara a „plusat” la taxa de atribuire pentru FRH, ca să le ia „fața” lui Dinamo și Minaur, în condițiile în care, din informațiile Prosport, Minaur nu avea oricum multe disponibilități financiare să pună la bătaie pentru F4. „Suma finală nu se poate spune acum. Așa cum am hotărât la finalul turneului vom face o conferință și vom prezenta suma finală. Sunt condițiile de atribuire, la acele condiții minime am adăugat noi 1000 de euro la taxa de atribuire față de 15.000 cât se cere, pentru că am bănuit că Dinamo și Baia Mare vor pune 15.000″, a punctat Dedu. Nu se teme că se bat ultrașii În 2019, când a luat Timișoara Cupa României, s-au bătut fanii de la Steaua și Dinamo, veniți și de la fotbal la handbal, și asta a bulversat ziua semifinalelor. Alexandru Dedu nu se teme de vreo repetare a situației. El spune că FRH se ocupă de securitate integral, dei plata cheltuielilor de securitate e trecută în caietul de sarcini către organizator. „Lucrurile sunt relativ simple: problema de securitate este a FRH. Dacă procedurile sunt cele pe care le cunosc, o să fie o ședință de pregătire, la care vor participa toate forurile competente. Am dubii că se va întâmpla ceva”, a mai spus Dedu, într-o conferință de presă. Timișoara nu vede niciun ban din bilete În ceea ce privește biletele, ele vor fi vândute și încasate de FRH, la un preț stabilit de ei. „Ticketingul este exclusiv la FRH. Federația se va pregăti cu organizare și ei o să hotărască când se pun în vânzare”, a mai punctat Dedu. La meciurile clubului SCM, indiferent că e vorba de baschet, handbal și rugby, intrarea este liberă. Semifinalele Dinamo – Minaur și Timișoara-Steaua se vor juca la 18 aprilie, iar finala mare, în 19.

CSM Bucureşti a zburdat în Bănie, Bistriţa s-a impus cu Rapid. Cele două rivale la titlu în Liga Florilor sunt separate de un punct înaintea meciului direct

csm-bucuresti-a-zburdat-in-banie,-bistrita-s-a-impus-cu-rapid.-cele-doua-rivale-la-titlu-in-liga-florilor-sunt-separate-de-un-punct-inaintea-meciului-direct

După prima repriză a partidei din Sala Polivalentă din Bănie, erau premise pentru o surpriză, chiar primul eşec în Liga Florilor pentru echipa campioană, CSM Bucureşti. „Galacticele” care au zburdat nu numai în întrecerea internă, ci şi în Champions League, au avut probleme în primele 30 de minute cu echipa preluată de Costică Buceschi de la selecţionerul Ovidiu Mihăilă. Diferenţa era minimă la pauză în favoarea „tigroaicelor”, scor 14-13, şi asta datorită unul gol marcat din 7 metri de oaspete în ultima secundă a primei părţi. De altfel, Craiova a egalat imediat după pauză şi spera încă la marea surpriză. Ajunsă pe antepenultima poziţie în clasament şi părăsită aproape complet de suporteri (numai vreo 500 au fost prezenţi la vizita campioanei), formaţia din Bănie nu este nici măcar umbra celei care în 2018 câştiga Cupa EHF. Pe peretele Polivalentei tronează portretele campioanelor de atunci, unele fiind şi acum în echipă, dar vremurile de glorie au apus. La fel şi spiritul Craiovei la handbal, fiindcă echipa lui Buceschi nu s-a putut agăţa în continuare de puternica adversară, care s-a desprins treptat şi a încheiat partida cu o victorie la scor, 29-22. CSM Bucureşti s-a impus la scor la Craiova, după o primă repriză cu emoţii Intrată după pauză în poarta lui CSM Bucureşti, Eriksson a fost practic imbatabilă, terminând cu un procentaj de 56 % la mingi apărate, craiovencele fiind pur şi simplu blocate de păienjenişul creat în poartă de suedeză. Pintea, cu 6 goluri din 6 aruncări, Jaukovic, Jensen şi Omoregie, cu câte 5 goluri, au fost cele mai bune jucătoare ale CSM-ului, în timp ce de la SCMU Craiova s-au remarcat Da Rocha, Blazevic şi Nikolic, toate cu câte 5 reuşite. Dezastruoasă a fost prestaţia Aliciei Gogîrlă, care a ratat toate cele 8 aruncări, în condiţiile în care a părut să acuze şi ceva probleme medicale. Rivala la titlu a CSM-ului, Gloria Bistriţa, a jucat de la aceeaşi oră şi a reuşit să păstreze în continuare ecartul de un singur punct în spatele campioanei, după ce a câştigat pe teren propriu derby-ul cu Rapid, scor 29-26. Patricia Delgado a fost în mare formă, marcând 8 goluri pentru gazde. Luni, 16 martie, de la ora 17.30, în Sala Polivalentă din Capitală se dispută derby-ul de titlu din Liga Florilor, CSM Bucureşti – Gloria Bistriţa, în etapa a 18-a. În tur, campioanele s-au impus în Ardeal la un singur gol şi dacă vor repeta isprava, îşi vor asigura practic un un titlu în Liga Florilor, cu 4 etape rămase din campionat.

Impactul FOTE asupra sporturilor de iarna din România. Poate fi o nouă deschidere

impactul-fote-asupra-sporturilor-de-iarna-din-romania.-poate-fi-o-noua-deschidere

Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) 2027 înseamnă și dezvoltarea infrastructurii sporturilor de iarnă România, competiția urmând a avea loc și în Poiana Brașov la începutul anului viitor. Cu ocazia Cupei Teleferic s-a discutat și despre impactul pe care-l poate avea FOTE, unul prin care s-ar deschide drumul către competiții internaționale mai importante. Ce efecte are FOTE asupra sporturilor de iarnă din România Până aici însă „a trebuit să demonstrăm, pas cu pas, că putem organiza competiții pentru copii și tineret la un nivel ridicat. Asta a însemnat ani de muncă, costuri mari și implicarea comunității private, alături de autoritățile locale”, a spus Ștefan Țînț, promotorul Cupei Teleferic. În trecut, în stațiune au avut loc competițiile internaționale FIS Children Trophy, iar găzduirea FOTE ar întări poziția stațiunii în circuitul concursurilor de schi și ar lansa premisele pentru organizarea unor evenimente internaționale de nivel ridicat. „Festivalul Olimpic al Tineretului European poate fi o nouă încercare, pornită de la altă bază. Poate fi o nouă deschidere pentru ceea ce înseamnă sporturile de iarnă aici”, a declarat Ștefan Țînț. Cupa Teleferic ar putea fi programată înaintea FOTE și ar deveni o competiție de pregătire pentru tinerii sportivi. De asemenea, Puiu Gașpar, președintele Federației Române de Schi și Biatlon, a explicat faptul că au fost găzduite deja competiții-test la mai multe discipline, inclusiv la schi alpin, pentru a pregăti cât mai bine Festivalul Olimpic al Tineretului European. Altfel, în acest sezon pârtiile au fost menținute o perioadă lungă aproape exclusiv cu zăpadă artificială, iar echipele tehnice au reușit să asigure condiții foarte bune de concurs, la standarde compatibile cu cele cerute pentru competiții internaționale. În România, FOTE a fost găzduit și în 2013, când sportivii noștri, potrivit COSR, au obținut o medalie de aur și două de argint FOTE are loc în perioada 14-21 februarie 2027 și sportivii concurează la discipline ca schi alpin, biatlon, schi fond, patinaj artistic, hochei pe gheață, hochei pe gheață 3 la 3, patinaj viteză pe pistă scurtă (short track), sărituri cu schiurile, snowboarding și schi-alpinism. Cine sunt câștigătorii Cupei Teleferic Aproximativ 100 de tineri schiori au participat la Cupa Teleferic, competiție inclusă în calendarul Federației Române de Schi și Biatlon. „Am observat o îmbunătățire a tehnicii tinerilor schiori. Mulți dintre ei se antrenează constant și în alte țări pentru a face pasul spre marea performanță, iar diferența de pregătire începe să se vadă. Am remarcat chiar și trei tineri schiori excepționali, pe care îi urmărim cu atenție în perspectiva competițiilor viitoare” a declarat Ștefan Țînț, despre competiția organizată de Teleferic Grand Hotel, în parteneriat cu Federația Română de Schi și Biatlon și Primăria Municipiului Brașov. Răzvan Băneșiu, președintele comitetului de organizare al Cupei Teleferic a explicat: „În ultimii ani s-a acumulat mult know-how în pregătirea pârtiilor și există echipe tehnice foarte bine pregătite. În momentul de față, condițiile pot fi comparabile cu cele cerute pentru competiții internaționale”. „În calendarul Federației Române de Schi și Biatlon avem competiții pentru toate categoriile de vârstă – seniori, tineret, juniori și copii – iar evenimente precum Cupa Teleferic sunt foarte importante pentru dezvoltarea schiului alpin. Astfel de competiții oferă tinerilor sportivi șansa de a concura și de a acumula experiență”, a spus Puiu Gașpar, președintele Federației Române de Schi și Biatlon. Rezultate: La Slalom Uriaș, U16 fete, pe primul loc s-a clasat Rab Ariana, MCB, cu un timp de 1:49.70, urmată de Butiu Ruxandra Maria, MCB, la o diferență de 0.14 secunde, în timp ce locul al treilea a fost ocupat de Cristescu Tea-Maria, MCB, cu 1:50.80. La Slalom Uriaș, U16 băieți, primul loc a fost ocupat de Miclea Vlad-George, MCB, care a înregistrat un timp de 1:44.93. Pe al doilea loc s-a situat Bara Mihai, MCB, la o diferență de 2.15 secunde, iar Kelemen Gergo, SMC, a ocupat locul al treilea, cu 1:47.38. La Slalom Uriaș, U14 fete, pe primul loc s-a situat Toth Boglarka, SMC, cu un timp de 53.28, urmată de Orzan Sabina Maria, MCB, la o diferență de 0.57 secunde. Pe locul al treilea sa clasat Marian Ina Miruna, MCB, cu un timp de 54.56. La Slalom Uriaș, U14 băieți, primul loc a fost câștigat de Moaca David Adrian, SSI, care a înregistrat un timp de 53.04. Pe al doilea loc s-a situat Draghina Adrian, SPT, la o diferență de 1.90 secunde, iar Lussier Samuel, CTR, a ocupat locul al treilea, cu 54.95. La Slalom Uriaș, HC fete, pe primul loc s-a clasat Bara Iris-Andreea, MCB, cu un timp de 57.05, urmată de Horvat Gyopar, CTR, la o diferență de 0.95 secunde, în timp ce locul al treilea a fost deținut de Bozga Larisa-Teodora, DAB, cu 58.89. La Slalom Uriaș, HC băieți, primul loc a fost câștigat de Cosma Sebastian, DAB, care a înregistrat un timp de 56.38. Pe locul al doilea s-a situat Pîrvu Luca-Sebastian, MCB, la o diferență de 1.92 secunde, iar Gruncă Tudor, FRE, a ocupat locul al treilea, cu un timp de 58.31. La Slalom, U14 băieți, pe primul loc s-a clasat Moaca David Adrian, SSI, cu un timp de 1:06.19, urmat de Rotilă Tudor Ioan, MCB, la o diferență de 2.21 secunde, în timp ce locul al treilea a fost ocupat de Rebrișoreanu Mladin-Mihai, FRE, cu 1:10.76. La Slalom, U14 fete, primul loc a fost ocupat de Toth Boglarka, SMC, care a înregistrat un timp de 1:10.89. Pe al doilea loc s-a situat Spiridon Iris-Emilia, MCB, la o diferență de 1.64 secunde, iar Gutan Teodora-Maria, FRE, a încheiat pe locul al treilea, cu 1:14.29. La Slalom, HC băieți, primul loc a fost obținut de Pîrvu Luca-Sebastian, MCB, cu un timp de 1:15.47, urmat de Bărtoiu Erik-Alexandru-Ionuț, CSA, la o diferență de 2.86 secunde, în timp ce pe locul al treilea s-a clasat Matei Eric-Gabriel, SSI, cu 1:20.21. La Slalom, HC fete, primul loc a fost câștigat de Bozga Larisa-Teodora, DAB, care a înregistrat un timp de 1:20.88. Pe poziția a doua s-a clasat Bara Iris-Andreea, MCB, la 1.91 secunde, iar Surdu Miruna-Alexandra, FRE, a ocupat locul al treilea, cu 1:25.50. La Slalom,

A murit vicecampionul olimpic român la doar 59 de ani

a-murit-vicecampionul-olimpic-roman-la-doar-59-de-ani

Fostul halterofil Andrei Socaci a decedat la vârsta de 59 de ani, anunță Clubul Sportiv Dinamo pe rețelele de socializare. Socaci a fost medaliat cu argint la Jocurile Olimpice Angeles 1984. A murit un vicecampion olimpic român Fostul mare sportiv s-a născut la data de 19 iunie 1966 la Sântimbru (județul Alba) și la 18 ani devenea vicecampion olimpic. A fost prima medalie din cariera sa și cea mai importantă. În palmares mai are 15 medalii la Campionatele Europene (patru de aur, cinci de argint și șase de bronz) și 12 la Campionatele Mondiale (trei de aur, trei de argint și șase de bronz). Andrei Socaci a primit titlul de maestru emerit al sportului și după ce și-a încheiat cariera de halterofil a fost antrenor de haltere la CS Dinamo. „RIP Andrei Socaci! O veste tristă pentru Dinamo și sportul românesc: fostul mare campion la haltere ANDREI SOCACI s-a stins din viață la numai 59 de ani. Născut pe 19 iunie 1966 la Sântimbru (județul Alba), Andrei Socaci a fost un fenomen al halterelor. La 18 ani cucerea argintul olimpic la Jocurile de la Los Angeles 1984. A fost prima și cea mai importantă medalie din carieră. Ulterior, a mai cucerit 15 medalii la Campionatele Europene (4 aur – 5 argint – 6 bronz) și 12 la Campionatele Mondiale (3-3-6). A fost maestru emerit al sportului. După ce și-a încheiat cariera sportivă, a rămas antrenor la CS Dinamo, unde a descoperit și format multe generații de campioni. Condoleanțe familiei! Dumnezeu să-l odihnească!” arată pagina oficială de Facebook a CS Dinamo. Mihaela Cambei domină la haltere CS Dinamo are o sportivă de top la haltere, pe Mihaela Cambei, care domină această disciplină sportivă. „Am nevoie doar de sănătate, pentru că Dumnezeu mi-a dat de toate și sunt recunoscătoare, pentru că am avut un an excelent. Sunt ani de zile de muncă în spate, sunt 13-14 ani până acum, pentru a ajunge la nivelul acesta. Anul viitor îmi doresc să fie minunat ca și acesta, să mă autodepășesc, să aduc medalii mondiale și europene, să îmi mențin poziția asta, să îmi apăr titlul” spunea Mihaela Cambei, în decembrie anul trecut, la Gala Sportului Dinamovist. Ea și David Popovici au fost aleși cei mai buni sportivi ai Clubului Sportiv Dinamo în 2025.

S-a aflat ce buget are unul dintre cele mai importante cluburi din România

s-a-aflat-ce-buget-are-unul-dintre-cele-mai-importante-cluburi-din-romania

Vlad Andronescu încearca să pună pe picioare secțiile Rapidului, mai ales că suporterii sunt foarte apropiați în mod special de handbaliste! Clubul din Giulești are deocamdată un buget de 90 de milioane de lei, adică aproape 18 milioane de euro. Președintele Rapidului a subliniat însă că din acești bani nu se plătesc doar salarii, ci trebuie să se pună la punct și infrastructura. Ce buget are CS Rapid, unul dintre cele mai importante cluburi din România: „Nu înseamnă doar sport!” Alături de Steaua și Dinamo, CS Rapid este unul dintre cele importante cluburi din România, cu ambiții mari pe toate planurile. Campioană la handbal feminin în urmă cu patru ani, atunci când a produs surpriza în fața favoritei CSM București, CS Rapid are un buget de aproape 18 milioane de euro. Clubul din Giulești trebuie însă să facă și o serie de investiții din acești bani, inclusiv în micuța sală care nu poate fi omologată pentru meciurile tari din Europa și care se află chiar lângă stadionul unde oamenii lui Costel Gâlcă se bat la titlu în Superliga. În plus, CS Rapid se ocupă și de arena unde joacă vedetele Olimpiu Moruțan și Alex Dobre. Stadionul a fost gazdă și pentru naționala U21 a României, care a reușit aici o calificare superbă la Campionatul European, sub comanda lui Daniel Pancu. „Bugetul CS Rapid este de 90 de milioane de lei (n.r. 17,6 milioane de euro). Dar care nu înseamnă doar sport. Aici avem și infrastructură, stadion, bazin și sală. Sunt foarte multe lucruri care intră în acest buget”, a mărturisit Vlad Andronescu, într-un interviu oferit pentru ProSport. Rapid ia bani mai puțini decât rivalele Steaua și Dinamo: „Muncim cu ce avem!” Cum CS Rapid are un buget mai mic decât rivalele CSA Steaua și Dinamo, giuleștenii încearcă să atragă sponsori pentru a face față inclusiv la nivel european. Deocamdată, secția de handbal feminin are cea mai mare vizibilitate, în condițiile în care fetele din Giulești joacă în EHF European League. „Sunt obișnuit să muncim cu ce avem, să ne mulțumim cu ce primim. Cred că este un buget cu care te poți descurca! Mult nu este cu siguranță și nici puțin. Din informațiile pe care le am, noi suntem sub Steaua și Dinamo”, a completat președintele CS Rapid. „Încercăm să atragem venituri și să aducem sponsori la club. Cred că este unul dintre lucrurile foarte importante pe care le poate face un președinte sau un director”, a mai afirmat Andronescu. Dacă Rapid a avut anul trecut un buget de 17,6 milioane de euro, Steaua s-ar fi bazat pe aproape 33 de milioane de euro, în condițiile în care roș-albaștrii au echipă în Liga 2.

Stelea și Belodedici au jucat baschet și nu s-au făcut de râs! Ce parteneriat s-a semnat și cum se vor numi ligile din România

stelea-si-belodedici-au-jucat-baschet-si-nu-s-au-facut-de-ras!-ce-parteneriat-s-a-semnat-si-cum-se-vor-numi-ligile-din-romania

Evenimentul de semnare a protocolului de colaborare între FR de Baschet și BCR s-a derulat în Arena de Baschet, marți seara, într-o atmosferă de baschet la cel mai înalt nivel. Două echipe, reprezentând cele două instituții, au și făcut o demonstrație de baschet 3×3, urmați fiind de un show de baschet acrobatic. Stelea și Belodedici au aruncaș „la coș”! Nou parteneriat realizat de FR de Baschet Echipa FRB a fost formatǎ din Cezar Stănescu, Tudor Fometescu, Ionuț Bâscoveanu, Paul Helcioiu și Guest Stars Miodrag Belodedici și Bogdan Stelea, iar antrenor a fost chiar Carmen Tocală.  Echipa BCR a fost formată din Șami Gurlui, Ștefan Buciuc, Ștefan Corcodel, Romeo Țintilă, Marius Anton și Dana Dima și antrenor Sergiu Manea, CEO al corporației Cei doi arbitri au fost Lavinia Gheorghe și Vlad Dumitrescu. Cele mai multe aplauze le-au primit foștii fotbaliști Stelea și Belodedici, care au înscris și câteva coșuri spectaculoase. Federaţia Română de Baschet (FRB) a semnat un parteneriat cu BCR, prin care instituția bancară devine sponsorul principal al Ligii Naţionale de Baschet Masculin (LNB) şi al Ligii I, începând din sezonul 2025-2026. Banca Comercială Română se alătură acestui sport după ce Raiffeisen Bank a devenit sponsor al CSM Oradea, iar Banca Transilvania susţine de mai mulţi ani echipa U-BT Cluj-Napoca. Colaborarea dintre Federația Română de Baschet şi BCR se va desfășura pe o perioadă de 2 ani și va susține două competiții interne care reunesc în total 39 de echipe: 16 în Liga Națională de Baschet Masculin și 23 în Liga I Masculin. Carmen Tocală:  „Lumea de business se uită la baschet” „Avem identitate națională şi internaţională, avem o disciplină care creează pentru toţi şi dă speranță. Avem în spate un sistem puternic, format de multe competiții tehnice, şi ni se alătură un partener strategic şi valoros. Avem generația tânără, atât la feminin, cât şi la masculin, care înseamnă viitor în această țară. Lumea de business se uită la baschet, considerat un adevărat şah cu oameni, iar băncile ne sprijină să creștem. Ne propunem să fim în elita sportului mondial alături de BCR”, a spus Carmen Tocală, președintele FR Baschet.

De ce a refuzat TVR negocierile cu Antena 1 pentru drepturile TV de la Mondiale. Riscă să-și întrerupă activitatea după 70 de ani!

de-ce-a-refuzat-tvr-negocierile-cu-antena-1-pentru-drepturile-tv-de-la-mondiale.-risca-sa-si-intrerupa-activitatea-dupa-70-de-ani!

Antena 1 a vrut să sublicențieze către TVR drepturile de televizare ale partidelor de la Campionatul Mondial din 2026, dar negocierile au fost refuzate din start. Acum s-a aflat de ce TVR nu a dorit să stea la discuții cu postul care a plătit 40 de milioane de euro pentru a difuza competiția: riscă să își întrerupă activitatea după o perioadă de 70 de ani. Antena 1 a achiziționat drepturile de televizare pentru Campionatul Mondial de fotbal din 2026 pentru o sumă de aproximativ 40 de milioane de euro. Ulterior, a încercat să le sublicențieze către TVR, în schimbul sumei de opt milioane de euro, dar s-a lovit de refuzul televiziunii de stat, care a refuzat negocierile de la bun început. Acum, s-a aflat motivul pentru care TVR nu a dorit să se implice în această afacere: riscă să își întrerupă activitatea după o perioadă de 70 de ani. La începutul acestei săptămâni, la Palatul Parlamentului a avut loc o întâlnire de lucru între Adriana Săftoiu, Președinte-Director General al SRTv, care a fost însoțită de membri ai Consiliului de Administrație, și Gheorghe-Ioan Bota, Președintele Comisiei pentru Cultură și Media a Senatului României. Discuțiile pe care aceștia le-au purtat au vizat mai multe amendamente care au fost propuse de către conducerea Televiziunii Române la proiectul de buget al instituției, pentru suplimentarea finanțării în anul 2026. Obiectivul principal este realizarea unor investiții considerate absolut necesare pentru asigurarea continuității emisiei și îndeplinirea misiunii publice a televiziunii. TVR are nevoie urgență de investiții pentru înlocuirea infrastructurii Direcției Știri și Sport, care a ajuns la pragul de uzură tehnologică. În cazul în care această intervenție nu va fi făcută imediat, SRTv riscă chiar întreruperea producției și difuzării programelor de știri, respectiv a emisiei serviciului public de televiziune. Antena 1 a inițiat negocieri cu TVR Așa cum ProSport a anunțat în urmă cu doar câteva zile, Antena 1, care a achiziționat drepturile de televizare pentru Cupa Mondială din 2026 în schimbul sumei de aproximativ 40 de milioane de euro, a încercat să poarte negocieri cu TVR, dorind să sublicențieze drepturile de televizare. Această idee a fost refuzată din prima de către conducerea TVR. „Propunerea Antenei nu e fezabilă. Noi nu avem bugetul pe 2026, deci nu poți risca să-ți asumi niciun fel de parteneriat. Avem alte priorități”, a spus noua șefă a TVR, Adriana Săftoiu, conform sursei citate.

Sportivii germani s-au întors cu spatele când imnul Rusiei a răsunat la Jocurile Paralimpice

sportivii-germani-s-au-intors-cu-spatele-cand-imnul-rusiei-a-rasunat-la-jocurile-paralimpice

Un moment notabil a avut loc la Jocurile Paralimpice de iarnă, organizate în perioada 6-15 martie 2026, unde și România s-a prezentat cu doi sportivi. Concret, schiorii de fond germani le-au întors spatele rușilor, medaliați cu aur, nefiind de acord cu includerea adversarilor în competiții. BBC subliniază următorul aspect: „Sportivii ruși concurează sub steagul țării lor la Jocurile Paralimpice, după ce Comitetul Paralimpic Internațional a ridicat suspendarea impusă țării”. Sursa citată arată că Anastasiia Bagiian și Sergei Siniakin s-au impus în proba de sprint clasic la deficiențe de vedere, aceasta fiind a doua medalie de aur obținută de Rusia la Jocuri până acum. În timp ce imnul național se auzea, germanii Linn Kazmaier și Florian Baumann, cei care au pus mâna pe medalia de argint, s-au întors cu spatele. Într-o intervenție publică, Kazmaier a spus: „Ceremonia de premiere a fost complet ciudată. Nu-i cunosc (n.r. – pe ruși), nu știu dacă și ei susțin sistemul din Rusia la fel de puțin ca noi. Poate că sunt oameni foarte buni, cu care am putea fi prieteni”. În total, șase sportivi ruși și patru din Belarus participă la schi alpin, schi fond și snowboarding, la Jocurile Paralimpice. Schioarea para-alpină Varvara Voronchikhina a luat prima medalie de aur a Rusiei, luni, iar ceremonia de premiere a decurs fără probleme. „Am vrut să le arătăm solidaritate” Kazmaier și Baumann au spus pas selfie-ului medaliaților, moment consemnat după fiecare festivitate de premiere. „Acum patru ani ani, la Beijing, am avut un schimb de replici extraordinar cu ucrainenii. Am vrut să le arătăm solidaritate. Nu este vorba despre sportivii ruși. Este, de asemenea, dificil pentru mulți dintre ei, dar decizia Comitetului Internațional Paralimpic de a avea rușii aici sub steagul lor, cu imnul lor și întregul lor contingent prezent, în timp ce și ucrainenii sunt aici, o consider pur și simplu incorectă”, a afirmat Baumann. IPC a transmis pentru BBC că este la curent cu protestul și că strânge și analizează dovezi în acest context. De partea cealaltă, Comitetul Paralimpic German a venit cu următorul mesaj: „Aceasta a fost o expresie a solidarității cu prietenii lor, sportivii din Ucraina”. Miercuri, Comitetul Paralimpic al Ucrainei a acuzat IPC că sportivii și antrenorii Kievului au fost supuși unei „presiuni sistematice” pe durata Jocurilor.