Marea campioană a pierdut toată averea de 36.000.000 de euro: Am fost orbită de iubire

Fosta jucătoare de tenis Arantxa Sanchez-Vicario (54 de ani) a dat vina pe fostul ei soț după ce și-a pierdut averea de 36.000.000 de euro. Cvadruplă campioană de Mare Șlem la simplu, ex-sportiva din Spania a fost căsătorită cu afaceristul Josep Santacana. Mariajul lor s-a consumat în perioada 2008-2019. Arantxa Sanchez-Vicario și Josep Santacana au doi copii, iar în 2023 au ajuns în fața oamenilor legii, acuzați că au ascuns active pentru a evita rambursarea unei datorii către Banca Luxemburgului. Arantxa Sanchez-Vicario a rămas fără averea sa de 36.000.000 de euro: „Am avut încredere în el, iar banii au dispărut” Britanicii de la The Sun au preluat cuvintele exprimate de către Arantxa Sanchez în emisiunea TV „Universo Callejo”: „Am avut încredere în fostul meu soț pentru că era tatăl copiilor mei. M-am îndrăgostit orbește, iar el nu mai este chiar persoana pe care o știam”. Fosta stea a tenisului a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare și a fost obligată să achite o datorie de 5.500.000 de lire sterline. Întrebată despre pierderea averii sale, Arantxa Sanchez a declarat: „Este adevărat, aceasta este suma care a apărut în presă (n.r. – 36.000.000 de euro). M-am concentrat pe tenis și nu am gestionat niciodată partea financiară, pentru că nu am știut cum”. Totodată, ea a îndreptat vina spre fostul său soț: „Am avut încredere în el, iar banii au dispărut. Am rămas eu să suport întreaga povară”. „Nu am ajuns la închisoare pentru că plătesc băncii 50% din câștigurile mele. Mă supun, deși știu că am fost o victimă” În chestiunea referitoare la evitarea pedepsei cu închisoarea, ea a spus: „Nu am ajuns la închisoare pentru că plătesc băncii 50% din câștigurile mele”. Arantxa Sanchez-Vicario acceptă cu greu situația: „Mă supun, chiar dacă în adâncul sufletului meu știu că am fost o victimă”. De asemenea, fosta jucătoare de tenis, ajunsă pe locul 1 la nivel mondial în 1995, reprezentantă a țării sale la cinci ediții ale Jocurilor Olimpice, a dezvăluit că a avut nevoie de terapie. „A fost un șoc. A trebuit să merg la terapie. Nu-mi venea să cred. A fost ca și cum m-aș fi trezit dintr-un vis și m-aș fi gândit: «Nu mi se poate întâmpla mie asta»”, a adăugat ea. Arantxa Sanchez-Vicario a câștigat US Open în 1994, a ajuns în multiple finale la Australian Open și la Wimbledon, iar în 2002 s-a retras. După aceea, ea a încercat drumul antrenoratului. A lucrat cu fostul lider mondial Caroline Wozniacki (36) în 2015.
Camelia Voinea, victorie la Curtea de Apel București împotriva FR Gimnastică

Camelia Voinea (56 de ani) a obținut o victorie importantă la Curtea de Apel București (CAB) împotriva Federației Române de Gimnastică (FRG), mai exact instanța a respins apelul, „ca nefondat”. Este vorba de apelul făcut de for cu privire la hotărârea Tribunalului București, care luna trecut i-a admis cererea Cameliei Voinea, prin care solicita blocarea efectelor Comitetului Executiv al FRG, acela de suspendare a activității antrenoarei. Voinea a fost acuzată de comportament abuziv asupra Sabrinei, propria fiică, pe care o și antrenează, iar cazul a dus la suspendarea dictată de către for. Camelia Voinea a anunțat că a obținut încă o victorie împotriva Federației Române de Gimnastică, de data aceasta la Curtea de Apel București, care potrivit portalului instanței a respins „apelul, ca nefondat”, decizia fiind una „definitivă”. De asemenea, CAB obligă FRG să-i plătească antrenoarei și o sumă de aproape 7.000 de lei, „cu titlu de cheltuieli de judecată”. Miercuri, după decizia CAB, Camelia Voinea a postat un amplu mesaj pe social media, unde a ținut să sublinieze că „federația sa”, cea care a suspendat-o în urmă cu câteva luni „a coborât la un nivel pe care nu îl credeam posibil!”, dar și că pentru ceea ce a reușit de-a lungul timpului în acest sport ar fi trebuit să fie respectată, nu insultată și nevoită să își caute dreptatea în justiție. „3-0 Bună seara! Meritam altceva decât jigniri publice şi acuzaţii monstruoase depuse la dosar. Meritam respect. Iar dacă nu ni-l acordaţi, cel puţin vă rugăm să nu ne insultaţi. Curtea de Apel Bucureşti a respins astăzi apelul Federaţiei Române de Gimnastică împotriva hotărârii Tribunalului Bucureşti prin care mi-a fost ridicată suspendarea impusă de FRG. Este a doua oară când justiţia confirmă ceea ce federaţia mea refuză să înţeleagă: suspendarea mea a fost nelegală. Aş fi vrut ca FRG să folosească timpul şi resursele sale pentru a reflecta asupra situaţiei. Din păcate, a făcut apel, iar în faţa Curţii de Apel a continuat cu aceleaşi argumente pe care Tribunalul le respinsese deja. Ba mai mult, nu a coborât un prag… ci mai multe. Dincolo de faptul că FRG a susţinut în instanţă o interpretare a legii şi propriului statut, că un antrenor de gimnastică suspendat ar putea, chipurile, să antreneze «la privat» sau în «competiţii private» (care nu există în gimnastică, unde tot ce se întâmplă profesionist se întâmplă sub egida FRG/FIG/EG), federaţia a coborât la un nivel pe care, sinceră să fiu, nu îl credeam posibil. În apelul lor, argumentele erau citate din presa de scandal cu conflictele unor adolescenţi, respectiv ale Sabrinei – episoade care nu au nicio legătură cu suspendarea mea abuzivă”, a scris Camelia Voinea într-o postare publicată pe pagina sa de ” target=”_blank” rel=”noopener”>Facebook. Reamintim că și presa internațională a reacționat în urma acestui scandal, mai ales că cele implicate erau componente ale lotului olimpic. Camelia Voinea, mesaj pentru FRG: „Nu suntem agresori” Fosta vicecampioană olimpică, cu echipa, la la JO Seul 1988, a avut un mesaj dur și pentru FRG, în care a punctat că și-a dedicat aproape toată viața acestui sport, în care a format generații de gimnaste. „Mi-am dăruit fiica acestui sport! Sabrina este una dintre cele mai bune gimnaste ale României în acest moment. Poartă în ea aceeaşi dăruire, aceeaşi disciplină, aceeaşi dragoste pentru gimnastică. În iulie a câştigat 3 medalii la o competiţie internaţională, iar federalii au cotat-o cu cele mai mari şanse ale României pentru competiţiile care urmează. Despre asta FRG nu a spus niciun cuvânt în instanţă. Noi nu suntem agresori. Suntem sportivi şi antrenori care şi-au dedicat viaţa acestei ţări. Am adus României medalii, am dat anii de tinereţe şi sănătatea. Nu am cerut niciodată în schimb decât respectul cuvenit. Nu ne-aţi văzut în presă să ne plângem de condiţii, de infrastructură, de bani. Pentru mine, pentru Sabrina, pentru sportivele mele, pentru România, continui să-mi fac munca”, a mai scris Camelia Voinea.
Prietena Soranei Cîrstea a rupt tăcerea: Atacuri de panică

Prietena Soranei Cîrstea (36 de ani, locul 17 WTA), Ana Ivanovic (38), a dezvăluit că a suferit atacuri de panică în timpul carierei sale. Născută în Belgrad, ea a jucat tenis în intervalul 2003-2016, perioadă în care a câștigat Roland Garros (2008), a ajuns în finală la Australian Open (2008) și în semifinală la Wimbledon (2007). Ivanovic a urcat până pe prima poziție în clasamentul WTA, iar acum, la 10 ani după retragerea din sportul iubit, a vorbit despre episoadele principale, dar și despre provocările întâmpinate. Dezvăluirile făcute de către prietena Soranei Cîrstea, Ana Ivanovic: „Oamenii se întrebau ce se întâmplă” Într-un interviu acordat recent, Ana Ivanovic a explicat de ce a fost forțată să se retragă. De-a lungul anilor, aceasta a trecut prin mai multe momente dificile, luptându-se cu atacuri de panică. „Îmi amintesc că, încă de când aveam 20 și ceva de ani, spuneam că nu sunt o persoană care va juca până la 40 de ani. Asta nu m-a atras niciodată, pentru că știam că vreau alte lucruri în viață. Am început anul excelent în 2015… Am mers la Australian Open și într-o dimineață, cu doar câteva zile înainte de turneu, când am ieșit din baie, m-am lovit la picior și mi-am rupt degetul mic. Luând medicamente, am decis să joc și nu am putut… Apoi a trecut la genunchi, am avut dureri la genunchi și toate acestea, încet-încet, au dus la epuizarea psihică și la lupta împotriva inflamației… În mine nu am mai simțit dorința de a reveni în vârf. Acel moment nu mi-a lipsit. Poate tocmai pentru că am petrecut mult timp luptând cu mine însămi din cauza faptului că eram în centrul atenției. Acea parte a fost eliminată. În ultimii ani, când intram pe teren, aveam atacuri de panică foarte puternice. Nu am vorbit niciodată despre asta, dar am avut atacuri de panică foarte puternice. Oamenii se întrebau ce se întâmplă în mijlocul meciului, de ce cedez. În mine se declanșa panica și nu mai puteam. Mă cuprindea frica, gândindu-mă că a doua zi trebuie să ies din nou și să joc în fața oamenilor”, a spus fosta tenismenă, potrivit informațiilor prezentate de către jurnaliștii din Serbia. „Am vrut să mă ascund, să nu fiu în lumina reflectoarelor” De asemenea, ex-liderul mondial din tenisul feminin, cu 15 titluri WTA cucerite, a expus ajutorul primit de la fratele său. „După Wimbledon (n.r. – 2008) am avut un blocaj la antrenamente și m-am accidentat. Am făcut un chist la încheietura mâinii drepte. Am plecat la Beijing cu speranța că voi reuși să joc și acela a fost poate cel mai greu moment din cariera mea, când, fiind numărul 1, a trebuit să anulez participarea mea la Jocurile Olimpice. Am vrut să mă ascund, să nu fiu în lumina reflectoarelor. Îmi amintesc când fratele meu, Milos, mi-a spus: «Ana, serios, cui îi pasă?! Fă-o pentru tine. Tu vrei mereu să mulțumești alți oameni. Fă ceea ce crezi tu că e mai bine». A fost un soi de reset pentru mine”, a povestit Ana Ivanovic. În final, sârboaica a admis că „nu a fost ușor” să renunțe la tenis. „De la vârsta de 5 ani, asta a fost viața mea, prima mea dragoste, ceva ce am iubit cu adevărat și la care am fost pricepută”, a completat Ivanovic.
Rusoaica Pavlyunchenkova e convinsă că aparițiile lui Naomi Osaka ascund dorința japonezei de a ieși în evidență

Jucătorea japoneză de tenis Naomi Osaka este criticată de adversara ei rusă Anastasia Pavlyunchenkova, aceasta spunând că asiatica vrea să iasă în evidență cât mai mult. În ultimii ani, japoneza Naomi Osaka a avut apariții surprinzătoare la turneele de Mare Șlem, iar rusoaica Anastasia Pavlyunchenkova spune că totul e ca să iasă în evidență. Pavlyunchenkova nu are niciun dubiu că Naomi Osaka face orice să iasă în evidență Jucătoarea japoneză de tenis Naomi Osaka, aflată pe locul 13 WTA, a transformat aparițiile ei la turneele de Mare Șlem în adevărate prezentări de modă. Așa-numitele ei croieli sport, realizate în colaborare cu marca Nike și designeri de top din lume, combină moștenirea japoneză și sportul. Printre cele mai faimoase combinații vestimentare se numără ținuta de la Wimbledon, unde a apărut într-un kimono din dantelă creat de designerul Hana Yagi. Rochia avea motive cu cocori, flori de cireș și o fundă mare la spate și s-a vrut o reinterpretare a celei purtate de personajul O-Ren Ishii, interpretat magistral de Lucy Liu, în „Kill Bill”. „Cu siguranță vrea atenție, pentru că cred că atunci când ieși în oraș în astfel de ținute, nu poți spune mai târziu «nu, nu, nu am nevoie de atenție». Rezultatele ei au fost mult mai bune acum decât înainte (n.r. – să nască), dar dacă nu ajunge în semifinale sau în a doua săptămână, oamenii încă vorbesc despre ea. O respect pentru asta, pe ea și oricine este în echipa ei. Chiar și când este eliminată în turul 1, tot despre ținuta ei ce se vorbește”, a spus Pavlyuchenkova, potrivit Tennis World USA. La US Open, a atras atenția cu o combinație de negru și verde cu funde mari, tul și volane. Respectiva vestimentație a inspirată de subcultura goth japoneză Lolita. De asemenea, la Australian Open, a apărut într-o creație futuristă albastru-verzuie, realizată de Robert Wun. Accesoriul semăna cu o meduză, iar întreaga ținută a fost completată de o pălărie mare cu boruri largi, un voal și o umbrelă de soare. La Roland Garros a purtat jachete aurii strălucitoare și fuste stratificate, inspirate de silueta Turnului Eiffel. Osaka spune că aparițiile ei țin de artă și identitate De asemenea, finalista de la US Open din 2021 recunoaște că ținutele jucătoarei japoneze sunt uimitoare și este nevoie de curaj pentru a ieși pe teren în combinații atât de inedite. Pavlyuchenkova spune că Osaka își dorește să demonteze stereotipurile și prejudecățile, arătând o altă latură, mai creativă, a tenisului și conectând sportul cu moda și cultura. „Ținutele sunt… Îmi plac astfel de lucruri și cred că ținutele sunt foarte interesante. Cred că trebuie să ai curaj să ieși în așa ceva. Am purtat o fustă și o jachetă din denim când am jucat la Roma anul trecut și Maria Sakkari mi-a spus: «Arată cool, dar nu puteam ieși așa». Așa că o respect”, a mai spus ea. În ceea ce o privește, Naomi Osaka spune că oamenii sunt adesea critici la adresa ei, dar nu vrea să reacționeze prea dur la prejudecăți. „Să-mi critici ținuta «prea mult» în timp ce stai în spatele unui ecran în pantaloni de trening este o lipsă de respect maximă. Asta e artă, asta e identitate, asta sunt eu. Tu fă ce vrei! Sincer, văd acele comentarii pentru ceea ce sunt. Dar nu fac asta pentru ei, nu vor înțelege niciodată și nici nu vreau să o facă. Fac asta pentru oamenii care sunt ca mine”, a spus ea. Jucătoarea japoneză, cu 4 titluri de Mare Șlem în palmares, e conștientă că are o mulțime de oameni care o susțin. Și, atât timp cât aceștia îi vor fi alături, dorința ei este să continue să-și arate această latură din ce în ce mai des. În acest sezon, ce mai bună performanță a ei este finala jucată la Bad Homburg. Japoneza s-a retras când jucătoarea cehă Karolina Muchova o conducea cu 1-6, 0-1. În ceea ce privește turneele de Mare Șlem, s-a retras înaintea meciului din turul 3 de la Australian Open, a pierdut în optimi la Roland Garres și în sferturi la Winbledon.
Danubius Arena din Tulcea se inaugurează cu baschet! FIBA U18 Women’s EuroBasket 2026 aduce 20 de naționale la start

„Danubius Arena” va deveni gazda FIBA U18 Women’s EuroBasket 2026, Divizia B, prima mare competiție internațională organizată în noua sală ultramodernă din Tulcea. În perioada 31 iulie – 9 august, 20 de echipe naționale se vor întrece pentru promovarea în Divizia A. România va beneficia de avantajul terenului propriu, iar energia suporterilor poate face diferența în drumul tricolorelor către obiectivul lor, susțin cei de la FR Baschet. Meciurile se vor desfășura în noua Sala Polivalentă „Danubius Arena”, care va găzdui cu această ocazie primul său mare eveniment internațional. Grupa A: Islanda, Portugalia, Azerbaidjan, România, Țările de Jos Grupa B: Bulgaria, Israel, Norvegia, Ucraina, Elveția Grupa C: Luxemburg, Lituania, Estonia, Austria, Irlanda Grupa D: Slovacia, Grecia, Macedonia de Nord, Danemarca, Marea Britanie Meciurile României: România– Azerbaijan – Vineri, 31 iulie, ora 18.30 Islanda- România – Sâmbătă, 1 august, ora 18.30 România– Portugalia – Marți, 4 august, ora 18.30 Țările de Jos- România – Miercuri, 5 august, ora 18.30 Intrarea este liberă pe tot parcursul competiției de la Tulcea. Se umple sala de 4670 de spectatori? Noua Sală Polivalentă din Tulcea este dotată cu un teren pentru competiții și va putea găzdui până la 4.670 de spectatori. Facilitățile vor include parcare subterană, vestiare pentru echipe și oficiali, spații dedicate presei și o sală de conferințe. „Turismul sportiv este foarte important pentru orice ţară. Vedem şi noi că de la Jocurile Olimpice la toate competițiile internaționale aduc plus valoare pentru comunitate. Avem modelul altor stadioane, iar sala are un business plan şi, evident, sportul e prioritar. Nu poți să ai valoare, dacă faci un eveniment. Am propus să avem încă trei ani campionate europene şi turnee finale de campionate la Tulcea. Sper că și naționala de seniori va veni să joace aici un meci în campania EuroBasket. Asta înseamnă şi multe alte proiecte, vom merge în școli, vor fi concursuri pentru copii şi avem parteneri cu care vom desfășura diferite activităţi”, a declarat Carmen Tocală.
Gabi, te rog, nu cu un tenismen. Ruse a recunoscut că se iubește cu numărul 48 din ATP

Gabriela Ruse (28 de ani), a treia cea mai bună jucătoare din România, la acest moment, a recunoscut că se iubește cu portugezul Nuno Borges (29 de ani), numărul 48 în circuitul ATP. În ciuda sfaturilor primite de la colegele din circuit, „nu cu un tenismen”, după cum i-a spus Paula Badosa (28 de ani), care a avut o experiență traumatizantă în acest sens, Gabi Ruse și-a ascultat inima. Și pare că a luat cea mai bună decizie pentru ea. Gabriela Ruse se iubește cu portughezul Nuno Borges Gabriela Ruse, fost număr 51 WTA, a recunoscut că se iubește cu jucătorul de tenis Nuno Borges, locul 48 ATP, pe care în această perioadă îl susține la turneul de la Estoril (ATP 250). Într-un interviu acordat InSociety, românca a dezvăluit ce anume i-a apropiat, chiar dacă într-o primă fază nu era atrasă de ideea de a fi într-o relație cu un tenismen, având în vedere multitudinea de călătorii la diferite turnee, adr și faptul că sunt puține turnee comune de-a lungul sezonului competițional. „Tenisul, probabil. A fost o perioadă foarte dificilă pentru mine anul trecut. Noi ne știm din circuit. Am început să vorbim în Australia. Nu mi-am dorit niciodată să am o relație cu un tenismen. Dar am simțit același lucru despre care îți spuneam mai devreme. Că pur și simplu nu mă poate înțelege nimeni mai bine decât un om care face același lucru ca mine. Pentru că atunci când vin acasă după o înfrângere, mă ridică. Dacă pierde el, îl ridic eu. Mai greu e când pierdem amândoi. Deci, da, cred că tenisul ne-a apropiat. Și apoi mai e ceva. Amândoi suntem persoane foarte empatice”, a mărturisit Gabriela Ruse, pentru InSociety. De altfel, românca a subliniat că iberica Paula Badosa a sfătuit-o să nu facă acest pas, având propria experiență, dar și că apoi tot ea a fost cea care i-a dat „binecuvântarea”, convinsă fiind că acesta este „alesul”. „Paula mi-a zis «Gabi, te rog, nu cu un jucător de tenis!». Mult timp. Până la Miami, când l-a cunoscut. Atunci nu eram împreună. A venit la mine și mi-a zis «da, e alesul!». Și-a schimbat total gândirea față de tenismeni”, a mai spus Gabriela Ruse, amintind de faptul că experiența pe care Paula Badosa a avut-o cu Stefanos Tsitsipas a fost una „îngrozitoare”, adăugând în același timp că „nu toată lumea e la fel. Sper să fie bine și să își revină 100%”. Gabriela Ruse, 21 de victorii în acest sezon În actualul sezon, Gabriela Ruse a jucat în 38 de meciuri, din care a câștigat 21. La turneele în care a evoluat, cel mai bun rezultat a fost calificarea în turul 3 la Australian Open. De asemenea, a ajuns în semifinale la WTA 500 de la Bad Homburg (iarbă) și Linz (zgură). Săptămâna trecută, Gabriela Ruse (locul 73 WTA) a jucat la UniCredit Iași Open, un turneu WTA de 250 de puncte. A fost învinsă în primul tur, de către Kaitlin Quevedo (20 de ani, locul 101 WTA), scor 6-3, 6-1. Turneul a fost câștigat de egipteanca Mayar Sherif ( 30 de ani), după ce Badosa a abandonat în setul secund, fiind condusă cu 4-0.
Patrick Mouratoglou, verdict surprinzător despre Jannik Sinner: A fost mediocru la Wimbledon

Fostul antrenor al Simonei Halep (34 de ani), Patrick Mouratoglou (56), a analizat parcursul lui Jannik Sinner (24, locul 1 ATP) la Wimbledon și nu a rămas neapărat impresionat. Duminică, 12 iulie, Jannik Sinner l-a învins pe Alexander Zverev (29, locul 2 ATP) cu 6-7 (7), 7-6 (2), 6-3, 6-4 în finala întrecerii și a izbutit să devină campion pe iarba londoneză pentru a doua oară la rând. Patrick Mouratoglou surprinde: Jannik Sinner nu a afișat „o versiune prea grozavă” la Wimbledon Patrick Mouratoglou a transmis totuși că liderul mondial a cucerit al cincilea titlu de Grand Slam evoluând la doar 65-70% din potențialul său. Deși italianul a câștigat trofeul la Londra, tehnicianul francez e de părere că acestuia i-a lipsit încrederea. „Nu a fost o versiune prea grozavă a lui Sinner și imaginați-vă, totuși, că el a câștigat un Grand Slam. Acest Sinner… Dacă facem o comparație între nivelul lui obișnuit și cel arătat la Wimbledon, aș spune că a fost la 65-70% din capacitatea sa. Am avut impresia că îi lipsea încrederea. Da, a avut o dezamăgire uriașă la Roland Garros (n.r. – Alexander Zverev l-a învins în finală pe italianul Flavio Cobolli), dar nu e ca și cum ar fi jucat prost. Ar fi trebuit să aibă încredere”, a apreciat Mouratoglou, pe pagina personală de Instagram. Minusurile lui Sinner: „A ratat multe lovituri de forehand și s-a retras des în spatele liniei de fund” Antrenorul a identificat câteva aspecte din jocul lui Jannik Sinner care au fost sub nivelul obișnuit. „În finala de la Wimbledon, el a ratat multe lovituri de forehand și s-a retras des în spatele liniei de fund. De regulă, el e în mișcare, dar înainte, iar jocul la retur nu a fost nici pe departe la nivelul obișnuit”, a adăugat Patrick Mouratoglou. Cu toate acestea, francezul a opinat că experiența poate deveni un plus pentru italian: „Chiar dacă a fost mediocru, cred că îi va fi de mare folos pe viitor să știe că poate câștiga un Grand Slam jucând la doar 70% din nivelul său obișnuit”. CITEȘTE ȘI: Jannik Sinner a picat de 4 ori examenul pentru permisul de conducere moto: „Ultima dată…” Zverev l-a felicitat pe al său „călău” La capătul finalei de la Londra, Alexander Zverev a găsit puterea să-l felicite pe oponentul său. A subliniat, printre alte lucruri, faptul că Jannik Sinner este cel mai bun tenismen din lume: „Felicitări lui Jannik. A arătat din nou de ce este cel mai bun jucător din lume. A fost minunat să împart terenul cu tine în ziua finalei, este minunat să fiu aici. Am avut două luni destul de bune, chiar dacă am pierdut această finală. Două luni uimitoare. Am intrat la Wimbledon fără să ajung niciodată într-un sfert de finală aici și am jucat prima finală. La 29 de ani, este prima dată când am avut ocazia să câștig acest trofeu”. De la Boris Becker (58) în 1995, Alexander Zverev este primul german care ajunge în finala de la Wimbledon.
Jerome France, la o victorie de istorie. Poate deveni primul pilot care cucerește definitiv Trofeul Sinaia

Jerome France poate scrie o nouă pagină în motorsportul românesc. Dacă se va impune săptămâna viitoare la Trofeul Sinaia, francezul stabilit de peste două decenii în România va deveni primul pilot din istoria modernă a Campionatului Național de Viteză în Coastă care câștigă de trei ori consecutiv etapa-emblemă de pe Valea Prahovei. Performanța i-ar aduce și un trofeu unic, care nu a mai fost acordat până acum. Puține curse din România au prestigiul și încărcătura istorică ale Trofeului Sinaia, care se desfășoară exclusiv pe traseu urban pe drumul care duce la Castelul Peleș. Competiția transformă străzile stațiunii regale într-un veritabil circuit de viteză, comparat adesea cu celebrul traseu de la Monte Carlo. Pentru Jerome France, de trei ori campion absolut la viteză în coastă și de trei ori la super rally, ediția din acest an poate însemna însă mult mai mult decât o nouă victorie de etapă. Câștigător la Sinaia în 2024 și 2025, pilotul francez se află în fața unei performanțe fără precedent în istoria modernă a campionatului: trei succese consecutive în cea mai simbolică rundă a sezonului. „Sinaia este o cursă aparte, cu o istorie pe care o simți de fiecare dată când urci pe traseu. Vremea este adesea schimbătoare, iar caracterul urban al traseului și bordurile fac ca orice greșeală, chiar și una foarte mică, să poată fi fatală. Posibilitatea de a câștiga pentru al treilea an consecutiv și de a intra definitiv în posesia Trofeului Sinaia reprezintă o motivație extraordinară”, a declarat Jerome France. Jerome France poate intra în istorie! Regulamentul special al competiției prevede că pilotul care câștigă Trofeul Sinaia de trei ori consecutiv sau de cinci ori în total intră definitiv în posesia unui trofeu unic, creat special pentru această performanță. Până acum, niciun concurent nu a îndeplinit una dintre cele două condiții. Jérôme France poate fi primul. Doar de legendarul Petre Cristea se știe că s-ar fi impus de patru ori pe traseul din Sinaia. O victorie săptămâna viitoare nu i-ar aduce, așadar, doar un nou succes în palmares, ci și dreptul de a păstra trofeul care poartă numele uneia dintre cele mai importante curse ale automobilismului românesc. Miza este cu atât mai mare cu cât etapa de la Sinaia continuă o tradiție care coboară până în perioada interbelică. În stațiunea regală se organizau întreceri automobilistice încă din anii ’30, în timpul domniei Regelui Carol al II-lea. Aproape un secol mai târziu, sunetul motoarelor continuă să răsune pe străzile orașului, iar săptămâna viitoare se anunță o prezență record, cu peste 80 de piloți de top din toată țara. Printre cei cu care actualul campion va lupta pentru victoria de la Sinaia se numără Elias Răduță, Emil Ghinea, Octavian Ciovică și Dragoș Savloschi. „Sunt conștient că acesta este probabil traseul cel mai puțin potrivit pentru mașina mea, care a fost concepută pentru trasee mai rapide și mai fluide. Tocmai de aceea provocarea este și mai mare. Campionatul a făcut un pas important înainte anul acesta și sunt convins că, dacă vom avea condiții de uscat, pentru a câștiga va trebui să batem recordul traseului”, a mai spus triplul campion. De două ori consecutiv „King of the Hill” la Sinaia Jérôme France și-a început seria victoriilor la Sinaia în 2024, iar un an mai târziu și-a apărat poziția de „King of the Hill”. În ediția din 2025, pilotul prototipului Nova NP01 s-a impus în clasamentul Open cu timpul cumulat de 3:00,430. În prima manșă de concurs, France a oprit cronometrul la 1:30,164, stabilind atunci și un nou record al traseului. În cea de-a doua urcare a înregistrat 1:30,266, suficient pentru a obține a doua victorie consecutivă la Sinaia. Acum, francezul revine pe traseul urban după ce a stabilit trei noi recorduri, pe traseele din Harghita, Brașov și Reșița. Șase titluri naționale în numai cinci ani Eventuala performanță de la Sinaia ar completa astfel palmaresul unuia dintre cei mai de succes piloți ai ultimilor ani din România. Fost campion de juniori la viteză în coastă în Franța, Jérôme France a avut o pauză îndelungată înainte de a reveni în competiții. Stabilit și căsătorit în România, el a fost convins de regretatul Mihai Leu să participe în Campionatul Național de Super Rally. Rezultatele au venit rapid. Jerome France a cucerit trei titluri consecutive în Super Rally, în 2021, 2022 și 2023, după care și-a mutat atenția spre viteza în coastă. Aici a devenit campion național absolut în 2023, 2024 și 2025, ajungând la șase titluri naționale în cinci ani, iar în acest moment este lider autoritar în sezonul 2026, cu 93 de puncte, cu 14 mai mult decât următorul clasat. De curând, pilotul de Real Racing și-a făcut debutul și în Campionatul Național de Raliuri, însă fără să anunțe vreun obiectiv clar. Trofeul Sinaia este programat să aibă loc în perioada 1-2 august pe traseu exclusiv urban pe străzile din oraș, pe un traseu special amenajat, pe drumul care duce spre Castelul Peles, având o lungime de 2,8 kilometri și o diferență de altitudine de 260 de metri. Ediția din acest an va fi organizată în memoria legendarului campion Marin Dumitrescu, unul dintre cei care au scris istorie la Sinaia atât în perioada interbelică, dar și imediat după 1945.
Nici a doua oară nu a fost cu noroc pentru Horia Colibășanu. Alpinistul a trebuit să abandoneze expediția din Himalaya

Timișoreanul Horia Colibășanu nu a reușit nici în 2026 să ajungă pe vârful Gasherbrum II din masivul Himalaya, după ce și în urmă cu doi ani a încercat să urce pe același masiv. Vremea potrivnică a pus capăt expediției prin care ar fi atins al nouălea „optmiar” al planetei, din cele 11 existente. Expediție temerară, dar și ghinionistă Reamintim, Horia Colibășanu urcă pe munți fără oxigen suplimentar și șerpași. Temerar, dar și riscant. Așa că trebuie să fie responsabil. Practic, Colibășanu, dentist în viața de zi cu zi, a început expediția la 20 iunie. După ce a trecut de zona ghețarului Baltoro și a ajuns în Karakorum, munții din apropierea graniței cu Pakistanul, la 1 iulie, el a fost în tabăra de bază, de la 5000 de metri, de la Ghaerbrum II. În 6 iulie a ajuns la tabăra 1, la 5900, iar apoi, după o zi, la tabără 2, la 6400 de metri. O ninsoare abundentă l-a făcut să revină la tabăra de bază. Nu s-a descurajat și a urcat din nou. În noaptea de 17 spre 18 iulie, atacase tabăra 3, la 7000 de metri altitudine. S-a oprit la 7500 din cei 8035 de metri ai masivului, din cauza riscului mare de avalanșă. Colibășanu nu va renunța la expediții Alpinistul a acceptat situația și spune că nu va renunța la visul de a urca pe toate cele 11 vârfuri de peste 8000 de metri ale planetei. „Am plecat spre vârf în condiții bune și mă simțeam foarte bine. Până la aproximativ 7.500 de metri totul a mers conform planului. Acolo însă am găsit un strat instabil de zăpadă, iar riscul de avalanșă era prea mare. Vârful este important. Pentru asta mergem în Himalaya și în Karakorum. Dar nu există o rețetă care să îți garanteze și siguranța, și vârful. Când condițiile nu îți permit să mergi mai departe, singura decizie corectă este să te întorci. Acum începe drumul spre casă. Le mulțumesc tuturor celor care au fost alături de mine și sper să ne revedem, curând, într-o nouă expediție”, a declarat Colibășanu. Până acum, alpinistul a urcat pe vârfurile K2, Manaslu, Dhaulagiri, Shishapangma, Annapurna, Makalu, Lhotse, Everest, Kangchenjunga, Broad Peak și Nanga Parbat. În șapte cazuri, a fost o premieră românească: K2, Manaslu, Dhalaugiri, Annapurna, Lhotse, Everest și Kangchenjunga. Până în prezent, Colibășanu nu a ajuns pe vârfurile Cho Oyu, Gasherbrum I și Gasherbrum II.
Promisiune mult așteptată: autoritățile se reapucă, în sfârșit, de polivalenta ce se ridică de peste 16 ani în Timișoara

După mai mult de un an de când s-a găsit a treia sursă de finanțare, Universitatea Politehnică din Timișoara a relansat licitația pentru finalizarea sălii polivalente de 3000 de locuri. O construcție începută efectiv ca șantier de 16 ani, de care capitala Banatului are mare nevoie. Politehnica nu a făcut anunțul Informația a venit de la președintele Consiliului Județean Timiș, a treia instituție intrată din martie 2025 în asociere cu bani. Proiectul a fost inițial doar al Universității Politehnice din Timișoara, iar din 2015, pe „fir” a intrat și Primăria Municipiului Timișoara. „Astăzi s-a scos la licitație proiectul de finalizare a Sălii Polivalente de pe strada Podeanu. Lucrarea, începută acum aproape 16 ani, intră in linie dreaptă și, după etapele licitației și eventualelor contestații, ne putem apuca de treabă. Anul trecut, am semnat un parteneriat între Consiliul Judeţean Timiș, Universitatea Politehnica și Primăria Timișoara prin care ne asuman o contribuție de peste 20 de milioane de lei pentru ducerea la bun sfârșit a acestui proiect. Procedurile de licitație au durat mult, dar azi s-a făcut un pas important. Stadiul actualului șantier este de 70%, dar mai trebuie executate lucrări la structură, instalații, finisaje interioare, dar și exterioare, precum și amenajarea căilor de acces sau parcări. De asemenea, trebuie achiziționate și echipamentele necesare desfășurării evenimentelor sportive”, a anunțat Alfred Simonis. În mod bizar, UPT nu a comunicat nimic oficial pe subiect. S-a tergiversat mult lansarea licitației În cei 16 ani, proiectul sălii a avut probleme cu firmele ce o ridicau, noile reglementări impuse după tragedia din Colectiv, dar și creșterea capacității inițiale și modificarea în sală polivalentă din sală doar de handbal. La final de martie 2026, prorectorul Politehnicii, Simon Pescari, declara că licitația se va lansa după sărbătorile pascale. S-a concretizat însă abia de Sfântul Ilie. „Am vrut să lansăm licitația acum, dar au fost multe chestiuni de pus cap la cap. Ar fi trebuit să o avem, dar o vom lansa după Paști. E făcut un DALI (n.r. deviz de avizare a lucrărilor de intervenție) și un proiect tehnic. Sunt părți care ar trebuie remodelate și aduse la un standard actual. Sala a fost proiectată în 2010. Proiectul l-a făcut Facultatea de Construcții în colaborare cu mai mulți specialiști. Au fost foarte multe lucrări în paralel la noi, a trebuit să verificăm fiecare detaliu. E o clădire importantă pentru oraș și nu vreau să fie niciun fel de scăpare. Ne-am focusat ca să nu mai fie niciun fel de interpretare și constructorul să aibă toate detaliile”, spunea Pescari pentru ProSport. Deocamdată, data inaugurării rămâne necunoscută.