Autoritățile din Japonia au arestat un militar care a intrat cu forța în Ambasada Chinei la Tokio
Cazul, cel mai recent punct de fricțiune într-o dispută tot mai mare dintre Japonia și China, a ieșit la iveală marți, după ce Beijingul a protestat la Tokyo, potrivit AP. O persoană care a pretins că este ofițer al Forțelor de Autoapărare Japoneze a escaladat zidul și a intrat cu forța în complexul ambasadei marți dimineață, a declarat Lin Jian, purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, într-o conferință de presă la Beijing. Poliția din Tokyo a declarat miercuri pentru Associated Press că a arestat un membru în vârstă de 23 de ani al Forțelor Terestre de Autoapărare, sau al armatei japoneze, în legătură cu presupusa intrare ilegală în ambasada Chinei, marți. Autoritățile au confirmat că suspectul este un soldat cu baza în tabăra Ebino, în prefectura Miyazaki, sud-vestul Japoniei, și că oficialii „cooperează pe deplin” cu poliția. I-a reproșat ambasadorului poziția intransigentă a Chinei față de Japonia Suspectul a forțat intrarea în ambasadă pentru a-i spune ambasadorului chinez să înceteze poziția intransigentă a Chinei față de Japonia și a amenințat că se va sinucide cu cuțitul pe care îl avea asupra sa dacă cererea sa va fi respinsă, au declarat reprezentanți ai poliției, citați de presa japoneză. Tensiunile dintre cele două națiuni asiatice au escaladat în ultimele luni după ce prim-ministrul japonez Sanae Takaichi a declarat în noiembrie că o acțiune militară chineză împotriva Taiwanului ar putea constitui „o situație care amenință supraviețuirea” Japoniei, necesitând utilizarea forței. Beijingul, care consideră insula autonomă ca parte a teritoriului său, a intensificat ulterior represaliile diplomatice și comerciale împotriva Japoniei. Televiziunea publică japoneză NHK a declarat că suspectul a fost reținut la fața locului și predat poliției din Tokyo pentru investigații suplimentare și că nimeni nu a fost rănit.
Cea mai mare expoziție din Europa dedicată lui Brâncuși s-a deschis la Berlin. Mesajul președintelui României
„Sunt bucuros că, alături de Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, și de Președintele Franței, Emmanuel Macron, am oferit patronajul unui eveniment care arată că valorile culturale autentice ne apropie și ne unesc. Expoziția, realizată în colaborare cu Centre Pompidou, beneficiază, de asemenea, de sprijin instituțional din partea Ambasadei României în Republica Federală Germania și a Institutului Cultural Român, prin Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin”, spune Nicușor Dan despre expoziția dedicată lui Brâncuși, la Berlin. Pentru România, acest moment înseamnă mai mult decât un eveniment cultural, spune președintele: „este o recunoaștere a valorii noastre, a identității noastre și a contribuției pe care am adus-o lumii prin una dintre personalitățile care au marcat arta modernă în secolul XX”. Expoziția reunește peste 150 de lucrări – sculpturi, fotografii, filme și documente de arhivă. Aceasta propune o perspectivă amplă asupra operei lui Brâncuși și a influenței sale asupra modernismului european. „Publicul poate descoperi atât lucrări emblematice, precum „Sărutul”, „Muza adormită” sau „Pasărea în spațiu”, cât și o reconstrucție parțială a atelierului său parizian de pe Impasse Ronsin”, spune Nicușor Dan. O altǎ expoziție dedicatǎ anului Brâncuși, aflată sub Înaltul Patronaj al președinților României și Italiei, poate fi vǎzutǎ pânǎ pe 19 iulie la Roma, la Muzeul Mercati di Traiano. Expoziția „Constantin Brâncuși: Originile infinitului” este curatoriată de Muzeul Național de Artă al României, în parteneriat cu Muzeul Național de Artă din Craiova și Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” și face parte din calendarul Anului Cultural România – Italia 2026. Cetǎțenii români și moldoveni au accesul gratuit. Nicușor Dan a transmis felicitări ambasadelor României de la Paris, Berlin și Roma pentru implicare și efortul de a organiza aceste expoziții care cresc vizibilitatea României în Europa. De asemenea, le-a transmis românilor să descopere „această moștenire europeană pe care Constantin Brâncuși ne-a lăsat-o tuturor”.
Ambasada Iranului la București pretinde că oficiali ai guvernului României au semnat cartea de condoleanțe în memoria ayatollahului Khamenei
Potrivit Ambasadei Iranului, printre cei care au trecut pragul instituției pentru a transmite mesaje de compasiune s-au aflat ambasadori străini, unii membri ai Guvernului României, precum și parlamentari. Reprezentanții ambasadei au precizat că, în timpul vizitei, participanții au rostit și rugăciuni pentru pace și stabilitate. Demersul Ambasadei Iranului vine după moartea ayatollahului Ali Khamenei, ucis pe 28 februarie 2026 în primul val de lovituri americano-israeliene asupra Teheranului. După decesul acestuia, noul lider suprem al Iranului a fost desemnat Mojtaba Khamenei, fiul său. Cine a fost Ali Khamenei Ali Khamenei i-a succedat ayatollahului Ruhollah Khomeini și conduce Iranul din iunie 1989. La 86 de ani, el a rămas figura centrală a sistemului, având „ultimul cuvânt” în deciziile majore ale statului, inclusiv în chestiuni de securitate și politică externă. De-a lungul anilor, Khamenei a trecut prin episoade majore de contestare internă – inclusiv valul de proteste „Femeie, viață, libertate”, declanșat în 2022 după moartea Mahsei (Jina) Amini, documentat de ONU, dar și protestele masive de la începutul acestui an în care sute de mii de iranieni au ieșit în stradă împotriva situației economice precare. Regimul a răspuns dur și a oprit internetul și deschis focul în mai multe orașe. Mii de persone au murit și zeci au fost arestate.
Efectele acordării premiului Nobel pentru Pace. Venezuela își închide ambasada din Norvegia
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului norvegian de Externe, Cecilie Roang, a anunțat, la solicitarea AFP, că a fost informată că ambasada Venezuelei își închide ușile, „fără a oferi un motiv”. Venezuela și-a închis ambasada din Oslo fără explicații, a anunțat luni Ministerul norvegian de Externe, la trei zile după ce lidera opoziției venezuelene, María Corina Machado, a primit Premiul Nobel pentru Pace. „Acest lucru este regretabil. În ciuda diferențelor noastre de opinie pe mai multe teme, Norvegia dorește să mențină un dialog deschis cu Venezuela și va continua să lucreze în acest sens”, a spus ea adăugând că „Premiul Nobel este independent de guvernul norvegian și trimitem orice problemă legată de Premiu Comitetului Nobel”, potrivit Le Figaro. Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat la Oslo. Lui Machado i s-a interzis să candideze la alegerile prezidențiale din 2024, în care actualul președinte Nicolás Maduro a fost declarat câștigător, în ciuda protestelor opoziției. Duminică, Maduro, fără a menționa Premiul Nobel, a numit-o pe laureata în vârstă de 58 de ani „vrăjitoare demonică”, un termen folosit adesea de guvern.
Ambasada Rusiei respinge acuzațiile României după incidentul cu drona: o provocare intenționată a regimului de la Kiev
„Pe 13 septembrie, Ministerul Apărării al României a descoperit un alt OZN (obiect zburător neidentificat) în spațiul aerian al țării și s-a grăbit să anunțe că ar fi vorba de o dronă rusească. În acest sens, pe 14 septembrie, Ministerul Afacerilor Externe al României l-a convocat pe ambasadorul Rusiei pentru a-i transmite «protestul ferm» al autorităților române. În cursul discuției, însă, niciuna dintre întrebările adresate cu privire la identificarea dronei care ar fi pătruns în spațiul aerian român nu a primit un răspuns concret și convingător”, transmite Ambasada Rusiei la București. Potrivit sursei citată, „având în vedere lipsa unei confirmări obiective a provenienței naționale a aparatului zburător, protestul părții române a fost respins ca fiind nefondat și nejustificat”. „Ambasadorul a subliniat că toate circumstanțele indică faptul că, în realitate, a avut loc o provocare intenționată a regimului de la Kiev, care, temându-se de un eșec militar inevitabil și de răspunderea pentru crimele comise atât împotriva poporului rus, cât și a celui ucrainean, încearcă disperat, prin orice mijloace, să implice alte state europene într-o aventură militară periculoasă împotriva Federației Ruse”, se arată în finalul comunicatului. MAE a convocat ambasadorul Rusiei la București după intrarea unei drone rusești în spațiul aerian al României, transmitând protestul ferm al României și solicitând măsuri pentru evitarea unor astfel de incidente. O dronă a Rusiei a intrat sâmbătă seara în spațiul aerian al României și a survolat teritoriul timp de 50 de minute, înainte de a părăsi țara prin dreptul localității Padina.
Controversă. Planurile privind noua ambasadă a Chinei la Londra, amânate de guvernul britanic
ii.Aprobarea privind construirea unei noi ambasade chineze la Londra a fost amânată de guvernul britanic din cauza unor neclarități ale proiectului. Oficialii chinezi nu au explicat de ce în schițe există mai multe zone „întunecate”. Solicitarea de clarificare a fost făcută la începutul lunii august de un reprezentant al guvernului. Ca urmare, oficialii britanici au decis să amâne anunțul privind autorizarea proiectului de la 9 septembrie până la 21 octombrie susținând că au nevoie de mai mult timp pentru a analiza cererea, potrivit Sky News. Ambasada Chinei la Londra și-a exprimat „îngrijorarea serioasă” cu privire la întârziere și a declarat că țările gazdă au „obligația” de a sprijini construirea clădirilor diplomatice. „Partea chineză îndeamnă partea britanică să își îndeplinească obligația și să aprobe cererea de planificare fără întârziere”, a transmis ambasada într-un comunicat. Ambasada ar fi cea mai mare din Europa De asemenea, chinezii consideră că „nu este nici necesar, nici oportun să furnizeze planuri sau detalii suplimentare privind amenajarea interioară” Ambasada, care ar fi cea mai mare din Europa, ar trebui să fie construită pe amplasamentul vechi de 216 ani al fostei Curți Regale a Monetăriei, lângă Turnul Londrei. Locuitorii, politicienii și asociațiile din zonă s-au opus proiectului care a fost amânat deja timp de trei ani. Protestatarii susțin că noua clădire nu se potrivește cu celelalte clădiri din regiune. De asemenea, unii experți au avertizat că noua clădire ar putea avea „facilități secrete” folosite pentru a dăuna securității naționale a Marii Britanii.