Diana Buzoianu acuză PSD că a modificat din pix Strategia pentru biodiversitate: Sper ca România să-și obțină miliardul de euro
Comisia pentru mediu din Senat a adoptat, marți, un raport de admitere pentru Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030, jalon prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după introducerea mai multor amendamente. Una dintre modificările aprobate prevede că „riscul de poluare trebuie redus cu 50%”, fără ca acest lucru să însemne obligativitatea reducerii la jumătate a cantității de pesticide utilizate în agricultură. Strategia a fost inițial contestată de senatorii PSD, care au susținut că documentul ar afecta dezvoltarea unor proiecte majore de infrastructură. După introducerea modificărilor, reprezentanții PSD au votat în favoarea raportului, alături de senatorii USR, PNL și UDMR. Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a declarat că forma inițială a strategiei ar fi blocat investiții importante în România. „Strategia doamnei Buzoianu îngropa practic România pentru că bloca practic orice proiect major de infrastructură (hidrocentrale, autostrăzi, rețele de energie electrică) și așa mai departe. Dacă au înțeles că nu merge să distrugi România protejând anumite specii, mă bucur foarte tare. Am făcut observații și schimbări pe care le-am făcut la capitolul energie, la capitolul transporturi. Acolo am schimbat fundamental viziunea pe care a prezentat-o Ministerul Mediului și pur și simplu am creat un echilibru între ceea ce înseamnă proiecte de infrastructură și protejarea mediului. Suntem de acord să protejăm mediul, să trăiască păsărelele și peștișorii, dar cred că prioritar este ca România să se dezvolte”, a afirmat Daniel Zamfir. La scurt timp după vot, ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, a criticat amendamentele adoptate în Senat și a spus că acestea modifică obiectivele asumate de România la nivel european. „În documentul de astăzi, în strategia care a trecut astăzi, PSD a venit cu un amendament prin care modifică inclusiv obiectivul acesta pe care România și l-a asumat la nivel european din 2020. Este lezne de înțeles cum o strategie națională nu poate să modifice angajamente europene asumate la nivel european și, repet, devine cu atât mai ridicol acest amendament cu cât ne dăm seama că el, de fapt, nu este atașat decât comunicațional, poate, de o dorință a PSD-ului de a se urca, de a cățăra acest val”, a declarat Buzoianu. Ministra a mai spus că modificarea nu schimbă obligațiile asumate de România la nivel european. „Nu există niciun fel de sancțiune pentru România dacă nu îndeplinește acest obiectiv, dar există, într-adevăr, o nevoie ca România să arate că încearcă să îndeplinească acest obiectiv asumat la nivel european. (…) Avem un sistem ultra-echilibrat care permite o dezbatere reală și nu impune arii protejate care să apară peste noapte în anumite zone. (…) Ne dorim să îndeplinim acest obiectiv, dar ne dorim să îl îndeplinim alături de comunități”, a explicat aceasta. Diana Buzoianu a criticat și eliminarea din strategie a măsurii privind realizarea unui audit „despre cum au fost administrate parcurile naționale”, întrebând „de le este frică” celor din PSD. „Iată că astăzi s-a modificat din pix practic într-o strategie națională un obiectiv asumat de România într-o strategie europeană. Mai avem, de asemenea, amendamente care au trecut absolut aberante, precum s-a scos măsura care prevedea un audit, realizarea unui audit, despre cum au fost administrate parcurile naționale, rezervațiile. Și întrebarea pentru PSD este de ce le este frică? Noi știm asta, noi știm de ce le este frică. (…) Argumentul invocat de PSD că nu își doresc acest audit pentru că el ar costa este absolut aberant. (…) Acest audit oricum va fi făcut (…) și oricât va costa acest audit cu siguranță va fi o fracție din prețul ceasurilor lor scumpe cu care se arată în conferințe de presă cu cutiile de pantofi și cu vizitele Nordis”, a afirmat ministra. Diana Buzoianu a transmis că „PSD vine și spune nu, noi vrem doar politrucii noștri să se ocupe, să nu vină niciun expert să ajute în administrarea acestor arii”. Totodată, ministra a respins afirmațiile potrivit cărora strategia ar bloca investițiile în infrastructură, inclusiv proiectele hidroenergetice. „S-a creat această minciună și campanie care spune că această strategie s-ar opune investițiilor. (…) Strategiile nu creează noi legi. Dacă astăzi o hidrocentrală are un acord de mediu, în urma adoptării acestei strategii acordul de mediu ar fi rămas exact la fel. (…) Strategiile nu pot adăuga prevederi noi legislative. Ele doar pun în aplicare obiective care au fost asumate deja la nivel național și la nivel european”, a explicat Buzoianu. „Noi o să depunem amendamente, inclusiv la Camera Deputaților, pentru a îndrepta aceste amendamente care au fost adoptate astăzi într-un mod absolut aberant la Senat. Riscul este. Eu sper să nu se întâmple și eu sper ca România să-și obțină în continuare miliardul de euro în urma adoptării acestei strategii”, a declarat Diana Buzoianu.
PNL avertizează PSD să nu aducă amendamenta la buget: România riscă să fie împinsă spre o nouă criză politică
„După criza bugetară creată în anii trecuți, România riscă să fie împinsă spre o nouă criză politică. Partidul Național Liberal avertizează PSD să nu transforme dezbaterea bugetului într-un exercițiu politic și să respecte regulile stabilite în cadrul coaliției de guvernare. România nu își mai permite jocuri politice făcute pe banii publici”, se arată în comunicatul de presă emis duminică de formațiunea condusă de Ilie Bolojan. Respectarea acordului de coaliție Liberalii au subliniat că orice amendament la proiectul de buget ar trebui discutat în prealabil în cadrul coaliției de guvernare. „PNL atrage atenția că amendamentele la buget trebuie discutate în cadrul Coaliției și asumate de Guvernul susținut de majoritatea parlamentară, nu negociate în culise sau impuse prin voturi surpriză în Parlament. Acordul politic al coaliției este explicit. Articolul 19 prevede clar: „Nicio inițiativă sau vot care presupune creșteri de cheltuieli bugetare nu poate avea loc fără acordul prealabil al conducerii Coaliției”, mai transmite partidul, avertizând că social-democrații riscă să se situeze „în afara acordului politic”. Impactul asupra credibilității externe Aceștia au avertizat că modificările substanțiale la proiectul bugetului de stat ar putea să afecteze credibilitatea statului român în fața agențiilor de rating. „Orice tentativă de a modifica substanțial bugetul prin combinații sau înțelegeri parlamentare conjuncturale va avea efecte concrete și imediate: creșterea datoriei publice, dobânzi mai mari la împrumuturile statului și deteriorarea credibilității României în fața instituțiilor financiare internaționale”, mai transmite PNL. Criticile Partidului Social Democrat Comunicatul de presă a fost emis pe fondul reuniunii liderilor social-democrați. Conducerea Partidului Social Democrat s-a reunit în Consiliul Politic Național, pentru a stabili strategia partidului înaintea votului din Parlament asupra bugetului de stat pentru 2026. PSD a criticat bugetul propus de Ilie Bolojan, iar lideri precum vicepreședintele Daniel Băluță au spus că formațiunea va aduce modificări în parlament. „PSD a făcut eforturi deosebite pentru acest buget, însă, din păcate, în forma în care el se prezintă astăzi, în niciun caz nu evidențiază o viziune social-democrată. deficiențele pe care le-am constatat în această lege a bugetului ne-am propus să le corectăm în Parlament”, declarat Băluță sâmbătă.
Câciu: Amendamentele PSD nu vor schimba indicatorii macro ai bugetului. Ținta de deficit va rămâne tot 6,2%
Fostul ministru al Finanțelor susține sâmbătă, într-o postare pe Facebook, că dobanzile au explodat în România nu pentru că va depune PSD amendamente la buget, ci înainte de a fi publicat bugetul în transparență publică/ „Cauza principală o reprezintă conflictul din Iran și retragerea de lichiditati de pe piețele financiare! Germania a ajuns la o dobândă de 2,99%, Franța și Italia se luptă să nu ajungă la 4% (pentru cei care nu știu, începe să existe un risc de fragmentare în zona euro dar și un risc de refinanțare). Asta a fost prima etapa. Etapa a doua a exploziei dobânzilor (+15% într-o lună) a constituit-o însăși publicarea legilor bugetare, legi care nu conving pentru că se bazează pe prognoze prea optimiste și nu țin seama de șocul recesionist și de cel energetic”, arată Adrian Câciu. Amenadamentele nu schimbă indicatorii macro ai bugetului În ceea ce privește bugetul, social-democratul arată că amendamentele nu schimbă indicatorii macro ai bugetului: „Ținta de deficit va rămâne tot 6,2% și în cazul în care PSD decide să depună amendamente la buget”. El susține că amendamentele reașază sumele pe priorități pentru a combate criza socială, criza economică generata de recesiune, dar și finanțarea corectă a proiectelor de investiții ale autorităților locale. „Nu aruncă nimeni în aer bugetul! Dar îl face pentru România! Îl îndreaptă pentru a avea creștere economică și în anul 2026 și nu contracție economică”, adaugă social-democratul, care spune că „așa cum e construit bugetul, aceasta este rețeta sigură pentru recesiune severă”.
Ce a fost și ce a rămas din pachetul II al lui Bolojan. Fără reforma administrației locale, POVARA pică tot pe cetățean și companii
Dacă primul pachet fiscal, cu creșterea TVA la 21% și a accizelor, a lovit direct în buzunarele românilor, al doilea pachet era anunțat ca fiind cel care „demolează” sinecurile din instituțiile statului. În realitate, surpriza este că tot cetățeanul și companiile duc greul, pentru că reforma administrației locale, piesa centrală din discursul lui Ilie Bolojan, a fost scoasă în ultimul moment de pe ordinea de zi a Guvernului. Premierul a început cu reforma de jos în sus, de la cetățean la stat – deși promitea o reformă prin care să fie reduse posturile din administrațiile locale – după discuții intense cu reprezentanții Asociației Municipiilor și ai Uniunii Consiliilor Județene, la ședința de guvern de vineri, capitolul a fost scos, pe fondul neînțelegerilor din coaliție privind forma finală a reducerilor de personal. Așa se face că, din tot pachetul II, singurele măsuri care vizează aparatul de stat sunt cele privind eficientizarea unor autorități administrative autonome precum ANCOM, ANRE și ASF. Concret, acolo se reduc posturile de specialitate cu 10% și cele de suport cu 30%, potrivit amendamentelor adoptate la actul normativ asumat în Parlament. La insistențele USR, premierul a acceptat și un amendament prin care îngheață bonusurile șefilor din companiile autonome până în 2028. O măsură mai degrabă simbolică, dar care oferă măcar senzația că s-a tăiat ceva din privilegiile sinecurilor. Bâlbe la Palatul Victoria pe impozitul pe cifra de afaceri a multinaționalelor Cea mai notabilă bâlbă guvernamentală rămâne, însă, saga impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA). Vineri, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunța eliminarea taxei de 1% pentru companiile cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro. „Una dintre cele mai importante măsuri din acest pachet este eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a companiilor de peste 50 de milioane de euro, care nu discrimina între companiile străine și cele românești. Noul sistem de impozitare pe care l-am propus tratează punctual acele cheltuieli ale companiilor multinaționale care sunt sensibile (…) pentru că ne dorim investiții din partea acestor companii”, explica vineri Nazare. (detalii AICI) Doar că, la trei zile distanță, aceeași taxă reapare, în urma unui amendament PSD acceptat de premier. „Va fi aplicat impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru companiile care înregistrează o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an și nu aplică mecanismul cu limitarea cheltuielilor pentru afiliați”, transmitea Palatul Victoria după ședința de luni. Vezi amendamentele PSD – AICI Un joc de-a v-ați ascunselea fiscal, care ridică semne de întrebare pentru investitori. Ce mai rămâne valabil din declarațiile guvernului de la o zi la alta? Taxa pe marile averi, introdusă peste noapte Pe lângă bâlba cu IMCA, pachetul II a venit cu o surpriză în plus. Introducerea peste noapte a taxei pe lux. Practic, impozitele pentru casele de peste 500.000 de euro și mașinile mai scumpe de 75.000 de euro au fost triplate, de la 0,3% la 0,9%. Amendamentul, venit din partea PSD, a fost acceptat imediat de premierul Bolojan și inclus în forma finală a actului normativ. (detalii AICI) Câte amendamente au fost depuse la cele 5 proiecte de lege Dincolo de declarațiile politice de la pupitrul Palatului Victoria, pachetul doi nu a livrat reforma pe care Bolojan a promis-o. Cu administrația locală neatinsă, sinecurile intacte și bâlbe fiscale de tip „uite IMCA, nu e IMCA”, povara cade tot pe cetățeni și companii. Foto colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Guvernul își asumă răspunderea în PARLAMENT luni, de la ora 19:00, pe noul pachet de măsuri fiscale
Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament, luni, de la ora 19:00, pe cinci proiecte cuprinse în cel de-al doilea pachet de măsuri pregătite pentru reducerea deficitului bugetar. Măsurile privind administraţia publică sunt încă neadoptate, premierul Ilie Bolojan precizând că ar urma să fie discutate în cursul zilei de duminică. Ședințele comune ale Camerei Deputaților și Senatului vor avea loc luni, de la ora 19:00, după cum au stabilit Birourile permanente reunite. Deputații vor putea depune amendamente la cele cinci proiecte până luni, la ora 9:00. Premierul Bolojan a anunţat, vineri, că doar cinci măsuri au fost adoptate în Executiv, iar prevederile privind administraţia publică urmează să fie discutate duminică, el precizând că foarte probabil va avea loc o nouă şedinţă de Guvern. Pe agenda şedinţei de Guvern de vineri s-au aflat: proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu; proiectul de lege privind adoptarea unor măsuri pentru creşterea capacităţii financiare a unităţilor administrativ-teritoriale precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice; proiectul de lege privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome; proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii; proiectul de lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Șeful Executivului şi-a exprimat încrederea că, până la finalul săptămânii viitoare, toate cele şase pachete vor fi aprobate prin asumarea răspunderii. „Am încheiat o şedinţă de Guvern extraordinară în care pe ordinea de zi au fost cinci din cele şase pachete, pe care ni le-am propus să le adoptăm prin procedura de asumare a răspunderii. Cel de-al şaselea, pachetul pentru administraţie publică, urmează să fie discutat duminică, când foarte probabil vom avea o nouă şedinţă de Guvern, în aşa fel încât să urmeze şi acest domeniu procedura de asumare a răspunderii, pentru ca la finalul săptămânii viitoare toate cele şase pachete să poată fi adoptate”, a spus Bolojan, într-o conferinţă de presă susţinută, vineri la Palatul Victoria. Pe 7 iulie, Executivul şi-a asumat răspunderea pe primul pachet de măsuri fiscale, iar o parte dintre prevederi au intrat în vigoare la 1 august. Al doilea pachet ar fi trebuit adoptat mult mai repede, însă a fost amânat din cauza neînţelegerilor din coaliţia de guvernare. AUTORUL RECOMANDĂ: Camera Deputaților își alege noua conducere LUNI. În aceeași zi, Bolojan este așteptat să-și asume pachetul 2 în Parlament Bolojan anunță duminică o nouă ședință pentru adoptarea pachetului pe administrație publică