Etichetă: anaf

Radu Marinescu, despre programul de guvernare al lui Siegfried Mureșan:Nu este reformist, e orwellian

Într-o postare publicată pe Facebook, Marinescu afirmă că programul conține „formulări aproximative, generice” și foarte puține măsuri concrete. Potrivit acestuia, accentul este pus în special pe reorganizarea și „puterea din interiorul sistemului judiciar”, în timp ce mai multe probleme importante ale justiției ar fi rămase fără soluții. Critici privind independența justiției Marinescu susține că direcția propusă ar putea afecta independența sistemului judiciar. El interpretează formulările referitoare la limitarea, distribuirea și controlul puterii judiciare drept o încercare de modificare a echilibrului existent în sistem. „Consider că este un program a cărui țintă evidentă și nedisimulată este slăbirea independenței justiției, a capacității sale intrinseci de apărare față de imixtiunea politică”, afirmă Marinescu. El contestă, totodată, ideea că ar exista o problemă majoră privind independența magistraților în interiorul sistemului judiciar și susține că evaluările și consultările desfășurate în sistem nu ar fi confirmat existența unui fenomen de „persecuție internă” sau de manipulare a procedurilor. Marinescu consideră că unele dintre propunerile programului nu sunt susținute de studii sau evaluări de specialitate suficiente și afirmă că mai multe dintre modificările avute în vedere au fost propuse și respinse anterior. Critici la adresa reorganizării CSM O parte importantă a mesajului este dedicată propunerilor privind alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Marinescu contestă ideea unui sistem electoral național pe care îl consideră inspirat din mecanismele politice și susține că acesta ar putea diminua rolul judecătorilor și procurorilor din structurile judiciare superioare. În opinia sa, o asemenea modificare ar putea genera inclusiv situații în care judecătorii instanțelor superioare să fie influențați, în activitatea lor, de relația electorală cu magistrații din instanțele inferioare. „Politicul dorește să imprime matricea sa electorală sistemului de justiție”, susține Marinescu, care avertizează asupra unor posibile efecte asupra independenței și funcționării CSM. El critică și propunerea privind alegerea membrilor colegiilor de conducere ale instanțelor și parchetelor, afirmând că o formulă similară ar mai fi fost utilizată în trecut și ar fi generat conflicte și blocaje administrative. Contestă mai multe măsuri din program Marinescu susține că unele dintre măsurile prezentate drept obiective pentru viitor sunt deja implementate sau se află în diverse stadii de realizare. În cazul digitalizării justiției, el afirmă că proiectele ECRIS V și DEN au fost deja finalizate și că nu ar mai trebui prezentate ca proiecte care urmează să fie implementate. Marinescu susține, de asemenea, că digitalizarea și utilizarea inteligenței artificiale au fost deja asumate ca priorități în mandatul său. Programul de guvernare propus de Mureșan include, între cele 18 măsuri ale capitolului Justiție, teme precum digitalizarea, utilizarea inteligenței artificiale, eficientizarea sistemului judiciar, combaterea corupției și reorganizarea unor instituții. Fostul ministru critică și propunerea privind trecerea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, considerând că aceasta nu rezolvă problemele structurale ale instituției. În privința combaterii corupției, Marinescu afirmă că programul se limitează la o formulare generală și acuză lipsa unor măsuri concrete referitoare la recuperarea produsului infracțional, combaterea evaziunii fiscale și cooperarea judiciară internațională. Îngrijorări privind „monitorizarea” litigiilor Un alt punct criticat de Marinescu este propunerea ca Ministerul Justiției să monitorizeze, printr-o structură nouă, litigiile în care sunt implicate autorități ale administrației publice. El afirmă că această măsură ridică semne de întrebare cu privire la modul în care ar putea fi exercitată o astfel de monitorizare și la eventualele efecte asupra independenței actului de justiție. Marinescu compară propunerea cu un mecanism de tip „Big Brother” și cere clarificări privind temeiul juridic și limitele unei asemenea intervenții. Critici privind prescripția și combaterea criminalității În ceea ce privește combaterea prescripției răspunderii penale, Marinescu consideră că programul folosește mai degrabă o formulare politică decât să prezinte soluții legislative concrete. El atrage atenția asupra diferențelor dintre situațiile juridice privind faptele comise după modificările legislative din 2022 și cauzele referitoare la fapte mai vechi, susținând că acestea din urmă trebuie soluționate prin aplicarea legislației și jurisprudenței relevante de către instanțe. Marinescu reclamă, de asemenea, lipsa unor măsuri detaliate privind combaterea criminalității grave și recuperarea prejudiciilor rezultate din infracțiuni. În finalul mesajului, Radu Marinescu afirmă că programul de guvernare nu reprezintă, în opinia sa, o reformă reală a sistemului judiciar. „Programul nu este reformist ci orwellian. Manipulează limbajul, vrea să rescrie realitatea inclusiv prin echipe de zgomote și mult fum, pentru un control efectiv al justiției”, susține Marinescu. Acesta anunță, totodată, că PSD va vota împotriva Guvernului propus de Siegfried Mureșan.

Schimbare la credite bancare. Băncile vor verifica la ANAF persoanele fizice și firmele după ce acestea își dau acordul prin SPV (Proiect)

Persoanele fizice și firmele cărora instituțiile bancare trebuie să le verifice situația veniturilor sau situația financiară, în general ca parte a procesului de acordare de credite, își vor da acordul pentru această verificare prin Spațiul Privat Virtual (SPV – sistemul ANAF de comunicare electronică cu contribuabilul), prevede un proiect analizat de Profit.ro. Persoanele fizice care nu dețin SPV își vor putea da acordul scris, ca și până acum.  Loading … Introducerea acordului în SPV ((la firme SPV este obligatoriu, dar la persoane fizice nu) este prezentată ca o măsură care va duce la creșterea siguranței și reducerea fraudelor cu credite bancare luate prin fals folosind identitatea unei alte persoane/firme. Modificările sunt propuse într-un proiect de ordin care va înlocui actualul ordin ANAF, din februarie 2022, ce reglementează accesul persoanelor juridice de drept privat (PJDP) care pot cere astfel de informații. Înainte de a intra în vigoare, ordinul trebuie aprobat și publicat în Monitorul Oficial. De asemenea, la solicitarea băncilor, prin intermediul Asociației Române a Băncilor (ARB), vor fi incluse între informațiile care pot fi solicitate de către bănci de la ANAF, anumite informații furnizate în prezent prin declarațiile fiscale: D100 – declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat; D101 – declarație privind impozitul pe profit; D300 – decontul de taxă pe valoarea adăugată. Mai mult, sunt prevăzute anumite obligații ale persoanelor juridice de drept privat (PJDP), entitățile care pot solicita astfel de informații despre clienți de la ANAF. Obligațiile fac referire la obligațiile auditării IT ex-ante și ex-post, modalitățile de înrolare/revocare a administratorilor platformei ”schimb de informații ANAF-PJDP”, modalitățile de reînnoire a certificatelor digitale ale administratorilor platformei ”schimb de informații ANAF-PJDP”, modalitatea de identificare la distanță de către PJDP a clienților potențiali/existenți. Deoarece băncile, în calitate de PJDP ((reglementate prin OUG nr. 99/2006), au obligația legală de a analiza bonitatea clienților și de a preveni fraudele în procesul de creditare, pentru îndeplinirea acestei obligații, se constată nevoia accesării unor declarații fiscale depuse la ANAF (D100, D101, D300) exclusiv în scopul gestionării riscului de credit și prevenirii fraudei. Astfel, ordinul aduce clarificări referitoare la noul flux SPV – CNIF – ANAF și la implementarea validării automate a acordurilor și trasabilității acestora, reducându-se riscurile de securitate. În practică, pentru persoanele fizice, transmiterea acordului prin intermediul instituției de credit generează: risc de utilizare frauduloasă a acordurilor semnate; costuri de procesare și arhivare; risc de divulgare accidentală. Prin exprimarea acordului exclusiv în SPV, identificarea se realizează prin mecanisme electronice conforme legii privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale și prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea, eliminând necesitatea transmiterii acordului prin intermediul instituției de credit, iar impunerea obligației pentru toate PJDP de a întreprinde demersurile ce asigură granularitatea acordului contribuabilului/plătitorului (separarea scopurilor de către operator și obținerea consimțământului distinct pentru fiecare dintre scopurile prelucrării) reprezintă soluția pentru a îndeplini condițiile validității consimțământului. Dacă procedura de obținere a consimțământului nu permite persoanelor vizate să acorde consimțământul separat pentru diferitele operațiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal sau pentru diferitele scopuri ale prelucrării, este afectată însăși cerința unui consimțământ liber exprimat, iar caracterul granular al consimțământului reprezintă o condiție indispensabilă atunci când prelucrarea datelor personale vizează scopuri multiple. Ce prevede proiectul ANAF Categorii de informații ANAF poate transmite către PJDP solicitante, pe bază de protocol, următoarele informații: informații referitoare la natura, sursa și cuantumul veniturilor contribuabilului/plătitorului persoană fizică, respectiv informații pentru perioada aferentă ultimilor 3 ani fiscali, inclusiv, acolo unde este posibil, informațiile aferente perioadei cuprinse între ultimul an fiscal încheiat și data solicitării acestora; informații din situațiile financiare pentru perioada aferentă ultimilor trei ani fiscali, inclusiv, acolo unde este posibil, informațiile aferente perioadei cuprinse între ultimul an fiscal încheiat și data solicitării acestora, în cazul contribuabilului/plătitorului persoană juridică; certificatul de atestare fiscală pentru persoane juridice; informații privind existența pe numele contribuabilului/plătitorului a unui cont curent declarat deschis la altă instituție de credit din România la data solicitării, pentru PJDP care oferă servicii din sfera de aplicare a Legii nr. 258/2017 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu servicii de bază, cu modificările ulterioare. În contextul creșterii importanței serviciilor digitale, pentru prevenirea unor fenomene care pot afecta stabilitatea financiară, precum și în scopul evaluării riscului de credit și prevenirii sau detectării fraudelor în procesul de creditare de către instituțiile de credit, instituțiile de credit pot solicita încheierea unui protocol de colaborare cu ANAF care să includă, exclusiv pentru persoane juridice, pe baza consimțământului reprezentantului legal al acestora denumit generic ”acord pentru IC”, informații privind declarațiile fiscale D100, D101 și D300 depuse de respectivele persoane juridice, pentru perioada din ultimele 12 luni încheiate. Pentru persoanele juridice, consimțământul pentru furnizarea către solicitant (instituția de credit) a unor astfel de informații, din categoria secretului fiscal, se exprimă exclusiv prin intermediul SPV, în format electronic. Acordul pentru IC (informații din declarațiile fiscale D100, D101, D300) are formatul electronic standardizat și este disponibil în SPV. Consimțământul exprimat de către reprezentantul legal al persoanei juridice are o valabilitate de 5 zile lucrătoare de la data completării. PJDP (banca) transmite solicitarea prin intermediul platformei ”Schimb de informații ANAF-PJDP” iar ANAF, prin CNIF, verifică automat valabilitatea acordului și concordanța dintre CIF/CUI din solicitare cu cel din acordul special pentru persoane juridice transmis prin SPV, respectiv dacă toate câmpurile obligatorii sunt completate corespunzător, iar dacă toate cerințele sunt îndeplinite atunci ANAF, prin CNIF, transmite declarațiile fiscale depuse de persona juridică cu CIF/CUI indicat în acordul special pentru persoane juridice instituției de credit solicitante (menționate în rubrica dedicată din acord). Cum își vor da acordul la ANAF persoanele fizice care au cont SPV Pentru persoanele fizice care dețin cont activ în SPV, consimțământul pentru ca banca să aibă acces la informațiile ANAF despre situația veniturilor acestora se exprimă exclusiv prin intermediul SPV, în format electronic. Acordul/consimțământul are formatul electronic standardizat și este disponibil în SPV. Consimțământul exprimat de către persoana fizică titulară este valabil 5 zile lucrătoare de la data semnării. PJDP transmite solicitarea prin intermediul platformei ”Schimb de informații ANAF-PJDP”

Bogdan Ivan cere verificări la pompă după reducerea accizei

Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei, anunță, într-o postare pe rețelele sociale, că în doar câteva ore intră în vigoare reducerea cu 25% a accizei la motorina standard. Social-democratul cere autorităților să verifice prețurile la pompă după intrarea în vigoare a reducerii și avertizează că fără un control atent al modului în care se formează prețurile reducerea riscă să nu ajungă în buzunarele românilor, ci să se transforme într-o pierdere pentru bugetul de stat. Fostul ministru spune că măsura a fost susținută împreună cu colegii săi din PSD, pe fondul presiunii tot mai mari pe care prețurile carburanților o exercită asupra românilor și a mediului de afaceri.  Loading … „În câteva ore intră în vigoare reducerea cu 25% a accizei la motorina standard. Asta înseamnă minus 85 de bani pentru fiecare litru. Este o măsură pe care am împins-o împreună cu colegii mei din PSD, pentru că oamenii și companiile românești nu mai pot duce singuri povara scumpirilor”, a transmis Bogdan Ivan pe Facebook. „Această reducere riscă să rămână doar o gaură în buget” Bogdan Ivan atrage atenția că reducerea accizei trebuie să se reflecte în prețul plătit de consumatori la pompă. În acest context, el cere intervenția Protecției Consumatorului, Consiliului Concurenței și ANAF și subliniază că dacă instituțiile nu vor verifica serios formarea prețurilor, reducerea riscă să „rămână doar o gaură în buget”. „Dar să fie foarte clar: dacă instituțiile statului nu verifică serios formarea prețurilor, această reducere riscă să rămână doar o gaură în buget, fără să se vadă în buzunarul românilor. Protecția Consumatorului, Consiliul Concurenței și ANAF trebuie să intre peste aceste mecanisme și să se asigure că reducerea ajunge la pompă, nu în profiturile unora”. Ivan lansează critici la adresa Guvernului demis Fostul ministru al Energiei a lansat o serie de critici la adresa Guvernului Bolojan. El susține că Executivul nu a luat măsuri suficiente pentru protejarea consumatorilor, transportatorilor și companiilor afectate de creșterea costurilor la carburanți. „Actualul Guvern nu a mișcat un deget pentru ca românii să fie protejați. Nici pentru consumatori, nici pentru transportatori, nici pentru companiile care trag economia după ele”. În finalul mesajului, Ivan a transmis că responsabilitatea statului nu se încheie odată cu reducerea accizei și, în opinia sa, autoritățile trebuie să urmărească efectul măsurii și să se asigure că avantajul fiscal ajunge la cei care achită carburantul. „De aceea spun direct: statul trebuie să-și facă treaba. Reducerea accizei trebuie să ajungă la oameni, nu să fie înghițită pe traseu”.

Prețul carburanților rămâne neschimbat la pompă

În Cluj-Napoca, media este de 9,56 lei pentru benzină și 10,24 lei pentru motorină, iar la Timișoara șoferii găsesc benzina la un preț mediu de 9,56 lei, iar motorina la 10,23 lei. În Iași, prețurile medii sunt de 9,55 lei pentru benzină și 10,22 lei pentru motorină, în timp ce la Constanța acestea ajung la 9,55 lei, respectiv 10,24 lei pe litru.  Loading … De ce s-a scumpit din nou motorina Fostul ministru PSD al Energiei, Bogdan Ivan, a explicat de ce motorina s-a scumpit din nou la pompă, deși reducerea accizei cu 20% ar fi trebuit s-o ieftinească cu 70 de bani pe litru. El acuză companiile petroliere că au majorat prețurile și a solicitat Guvernului să trimită, în controale, Consiliul Concurenței, ANPC și ANAF. „Este inadmisibil. Reducerea accizei cu 20% trebuia să ieftinească motorina cu 70 de bani pe litru, însă prețurile la pompă au sărit din nou peste 10,20 – 10,40 lei. Mai bine de jumătate din ajutorul oferit de stat, prin legea inițiată de mine și de PSD, a fost înghițit instant de majorările companiilor petroliere, deși barilul de petrol a scăzut la 80 de dolari. Fără această reducere, românii ar fi plătit astăzi peste 11 lei pe litru”, a scris Bogdan Ivan pe Facebook. Ivan a solicitat premierului demis și ministru interimar al Energiei, Ilie Bolojan, să intervină de urgență. „Solicit premierului demis și ministrului interimar al Energiei să intervină de urgență! Trimiteți pe teren Consiliul Concurenței, ANPC și ANAF pentru controale severe. Statul trebuie să se asigure ca nu există speculă și să se asigure că banii rămași din acciză ajung în buzunarele românilor, nu în profiturile uriașe ale pieței petroliere”.

Un temut inspector antifraudă, găsit spânzurat în casa părinților

Un inspector din cadrul Direcției Regionale Antifraudă Fiscală, cunoscut pentru intransigența de care dădea dovadă în cadrul controalelor, a fost găsit spânzurat, la începutul acestei săptămâni, în locuința părinților săi din localitatea Mihăilești, județul Giurgiu. Principala ipoteză a anchetatorilor este sinuciderea, însă motivele care l-ar fi determinat pe bărbat să-și ia zilele ar fi în strânsă legătură cu o reclamație pe care unul dintre adjuncții ANAF i-ar fi făcut-o la Agenția Națională de Integritate (ANI). Polițiștii giurgiuveni au intervenit de urgență, la data de 18 august, după ce o persoană a sunat la 112 și a anunțat că un bărbat a fost găsit spânzurat într-o locuință din Mihăilești.  Loading … Dosar de moarte suspectă Surse judiciare au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că victima este Gabriel Stoica, inspector în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală București. Sursele citate au afirmat că Stoica locuia în București, însă ar fi ajuns în casa părintească după ar fi revenit de la mare, unde fusese împreună cu familia. Polițiștii au deschis un dosar de moarte suspectă, iar în urma primelor verificări au tras concluzia că inspectorul antifraudă s-a sinucis. Surse din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) au dezvăluit, pentru Gândul, că Gabriel Stoica ar fi intrat într-un conflict cu persoane din conducerea instituției după ce asupra lui s-ar fi făcut unele presiuni legate de verificarea unui grup de firme din Giurgiu. Inspectorul antifraudă ar fi cedat în tăcere Pe fondul acestor tensiuni, Gheorghe Drăghici, al doilea om în ierarhia Direcției Regionale Antifraudă Fiscală București i-ar fi făcut o reclamație la ANI. La această sesizare s-ar fi adăugat și unele presiuni care l-ar fi făcut pe Stoica să cedeze în tăcere. Gabriel Stoica Înainte să fie dus la Mihăilești, unde a fost înmormântat, fostul inspector de la Antifraudă a fost depus la capela din cimitirul Ghencea Civil, unde cei care l-au cunoscut au putut să treacă și să-și ia rămas bun. Ca o ironie, spun sursele Gândul, la capelă ar fi venit și Gheorghe Drăghici, care, ca și cum nu ar fi el cel care l-a reclamat la ANI, a ținut un discurs în fața tuturor, în care l-ar fi elogiat pe Gabriel Stoica atât ca om, cât și ca profesionist.

Alexandru Nazare anunță: ANAF a colectat cu 22,4 miliarde de lei în plus în prima jumătate din 2026. Responsabilitate în cheltuirea banilor publici

Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, anunță că ANAF a crescut colectările cu 22,4 miliarde de lei în prima jumătate a anului, ca urmare a reformelor din companie. Și la colectarea TVA-ului ministrul vorbește de progrese: cu 22,9% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2025. „ANAF: 22,4 mld. lei în plus la colectare în prima jumătate de an. Este obligatoriu să dublăm rezultatele din ce în ce mai bune la venituri prin responsabilitate continuă în cheltuirea banilor publici”, a scris pe Facebook Alexandru Nazare. Colectarea TVA, mai eficientă decât anul trecut Ministrul Finanțelor a publicat cifrele pe care le-a adus ANAF statului în primele șase luni ale anului. În timp ce anul trecut, ANAF a colectat în total 245,2 de miliarde de lei, în primul semestru din 2026 s-au înregistrat colectări de 267,6 miliarde de lei.  Loading … „Noile cifre de colectare reconfirmă direcția de stabilizare a finanțelor României. Cu mai multă presiune pe rezultate, cu obiective clare și cu o administrație fiscală eficientă, România poate obține performanțe fiscale din ce în ce mai ambițioase”, susține ministrul despre rezultatul ANAF. Aceeași comparație rămâne valabilă și pentru colectarea TVA. Aici ministrul Finanțelor anunță o creștere de 25,9% față de anul anterior, reprezentând cu 13,3 miliarde de lei mai mult. În total, în prima jumătate a anului 2026, ANAF a colectat din TVA 64,8 miliarde de lei. „În același timp, ANAF a restituit companiilor 11,1 miliarde de lei din TVA”, a adăugat Alexandru Nazare. Nazare, apel la grijă față de „portofelul statului” Ministrul a făcut apel la păstrarea direcției de cheltuire eficientă a banului public atât pentru membrii executivului, cât si pentru parlamentari. Acesta a mai anunțat că, în mai puțin de o lună, România așteaptă o nouă vizită a agențiilor de rating. „La mijlocul lunii septembrie urmează misiunea de evaluare a S&P, iar la început de octombrie agenția va publica raportul privind România. Agențiile de rating analizează riguros cifrele, dar și capacitatea noastră de a păstra direcția. Iar principalul obiectiv economic al României rămâne stabilitatea finanțelor publice”, a concluzionat ministrul interimar. Statul acordă și bonusuri pentru angajații ANAF care colectează mai eficient, obicei menținut și în noua lege a salarizării, care se află acum la Guvern.

ANAF a colectat cu 22,4 miliarde de lei în plus în prima jumătate a anului. Ce zice ministrul Finanțelor

Ministrul interimar al Finanțelor Alexandru Nazare dă vești bune privind activitatea ANAF. Colectările au crescut cu 22,4 miliarde de lei în prima jumătate a anului, față de același semestru din anul anterior. „ANAF: 22,4 mld. lei în plus la colectare în prima jumătate de an. Este obligatoriu să dublăm rezultatele din ce în ce mai bune la venituri prin responsabilitate continuă în cheltuirea banilor publici”, a transmis Nazare, într-o postare pe Facebook. ANAF, colectări record de peste 250 de miliarde de lei Ministrul Finanțelor a publicat cifrele pe care le-a adus ANAF statului în primele șase luni ale anului. În timp ce anul trecut, ANAF a colectat în total 245,2 de miliarde de lei, în primul semestru din 2026 s-au înregistrat colectări de 267,6 miliarde de lei. „Noile cifre de colectare reconfirmă direcția de stabilizare a finanțelor României. Cu mai multă presiune pe rezultate, cu obiective clare și cu o administrație fiscală eficientă, România poate obține performanțe fiscale din ce în ce mai ambițioase”, susține ministrul despre rezultatul ANAF. Colectarea TVA, mai eficientă decât anul trecut Aceeași comparație rămâne valabilă și pentru colectarea TVA. Aici ministrul Finanțelor anunță o creștere de 25,9% față de anul anterior, reprezentând cu 13,3 miliarde de lei mai mult. În total, în prima jumătate a anului 2026, ANAF a colectat din TVA 64,8 miliarde de lei. „În același timp, ANAF a restituit companiilor 11,1 miliarde de lei din TVA”, a adăugat Alexandru Nazare. Nazare, apel la grijă față de „portofelul statului” Ministrul a făcut apel la păstrarea direcției de cheltuire eficientă a banului public atât pentru membrii executivului, cât si pentru parlamentari. Acesta a mai anunțat că, în mai puțin de o lună, România așteaptă o nouă vizită a agențiilor de rating. „La mijlocul lunii septembrie urmează misiunea de evaluare a S&P, iar la început de octombrie agenția va publica raportul privind România. Agențiile de rating analizează riguros cifrele, dar și capacitatea noastră de a păstra direcția. Iar principalul obiectiv economic al României rămâne stabilitatea finanțelor publice”, a concluzionat ministrul interimar. Statul acordă și bonusuri pentru angajații ANAF care colectează mai eficient, obicei menținut și în noua lege a salarizării, care se află acum la Guvern.

Fiscul vinde la licitaţie hainele Biancăi Drăguşanu

773 de haine care i-au aparţinut Biancăi Drăguşanu vor fi scoase la vânzare de ANAF pe site-ul de licitaţii online al Agenției. Acestea au fost confiscate de către poliţiştii Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti în urmă cu 2 ani, într-un dosar de evaziune fiscală. Hainele de blană, care erau aduse din Turcia, erau vândute în magazinul Biancăi Drăguşanu după ce le erau înlăturate etichetele şi înlocuite cu unele ale unor branduri cunoscute, transmiteau oamenii legii, în iulie 2024, printr-un comunicat. „Societatea a omis să declare venituri de 2.400.000 lei, în perioada 2017-2023” În urma percheziţiilor domiciliare, au fost ridicate mai multe bunuri de interes în cauză, printre care înscrisuri, un laptop, trei telefoane mobile, precum şi peste 700 de articole vestimentare, în valoare totală de aproximativ 600.000 de lei, în vederea recuperării prejudiciului. „Aceştia sunt suspectaţi că aduceau haine de lux – blănuri, paltoane, geci din piele din Turcia şi le vindeau prin intermediul firmei lui Drăguşanu (Bella Farfallina SRL), sub marca proprie „Boutique Leather & fur pe paginile unui site, pe Facebook şi Instagram (CCM Boutique), fără a declara veniturile la stat. Hainele erau expuse într-un magazin fizic, pentru prezentare, situat pe şoseaua Berceni nr. 96, fiind vândute exclusiv online, atât în Romania, cât şi în străinatate. Poliţiştii Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice – Sector 4 pun în aplicare şase mandate de percheziţie domiciliară şi patru mandate de aducere, într-un dosar penal privind săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală. În perioada 2017- 2023, patru persoane, având calitatea de administratori ai unei societăţi comerciale, ar fi omis să evidenţieze în documentele contabile şi să declare la organele fiscale venituri în valoare de peste 2.400.000 de lei, provenite din comercializarea de articole vestimentare de lux, spun poliţiştii. Din cercetări s-a stabilit că prejudiciul cauzat, până la acest moment, este estimat la 332.000 de lei. În vederea administrării materialului probator, în cursul acestei dimineţi, sunt puse în executare şase mandate de percheziţie domiciliară şi patru mandate de aducere, emise pe numele bănuiţilor. Cercetările sunt continuate de către poliţişti din cadrul SICE – Sector 4, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală”, transmiteau oamenii legii prin intermediul unui comunicat din 18 iulie 2024. În acest dosar, Bianca Drăguşanu chiar a fost audiată de către poliţiştii din cadrul SICE(Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice) Sector 4. Hainele vor putea fi cumpărate la licitaţie de pe siteul ANAF Miercuri, siteul ANAF, e-licitatie.ro, va publica fotografii cu hainele asupra cărora Bianca Drăguşanu nu a putut să prezinte documente de provenienţă. Potrivit secretarului general adjunct al ANAF, Mironel Panţuroiu, fotografiile cu articolele vestimentare vor fi încărcate pe siteul Autorităţii de Administrare Fiscală, pentru valorificare. Fiecare produs va avea o descriere a stării în care se află şi preţul de pornire al fiecărui produs. „Inclusiv geaca pe care o poartă în această fotografie va fi scoasă la licitaţie. Am şi semnalat în descriere că este uzată. Se vede fondul de ten pe ea. Astfel, firma Bella Farfallina SRL, deţinută de Bianca Drăguşanu,  PVCSC 25.07.2024, nu detinea documente de provenienţă asupra mărfii. I-a fost aplicată şi o amendă de 10.000 lei. Confiscare colanţi: 243 de bucăţi Bluze: 86 Bustiere: 305 Rochie: 1 Trening: 5 Steuri colanţi: 16 Salopetă colant: 36 Geci şi paltoane tip piele/blană: 81 Total 773 de produse În PVCSC(n.r procesul verbal) nu se mentionează suma/ valoarea produselor. Totul însumează 63.795 lei”, spune Mironel Panţuroiu, pentru Gândul.

Fraudă de peste 26 de milioane de lei descoperită de inspectorii ANAF. O firmă care organiza și difuza online lupte MMA se află în centrul anchetei

Inspectorii Antifraudă, din cadrul ANAF, au identificat o fraudă fiscală de 26,36 de milioane de lei cauzată bugetului de stat. O firmă care organiza și transmitea online gale de arte marțiale mixte nu ar fi declarat veniturile obținute din abonamente și alte activități conexe. Inspectorii Antifraudă ANAF au investigat un mecanism complex de evaziune fiscală construit în jurul unui produs multimedia aparent legitim, transmisiuni online de arte marțiale mixte.  Loading … Cum funcționa schema Firma vindea abonamente lunare, ID-uri de participare și coduri de acces pentru vizionarea luptelor MMA pe platforme specializate în streaming online, iar reprezentanții firmei încasau lunar venituri de la o bază medie de peste 30.000 de abonați plătitori, fără a le înregistra în contabilitate. Publicul galelor MMA era redirecționat pe platforme de pariuri și jocuri de noroc Investigația a mai stabilit și o a doua componentă a fraudei: obținerea de venituri nedeclarate din afilierea cu alte activități, precum organizarea de evenimente sau jocuri de noroc, derulate de un grup de trei firme controlate de aceiași asociați. Publicul atras de evenimentele MMA era direcționat către platforme de evenimente sau jocuri de noroc online. Din aceste activități de afiliere ar fi rezultat alte venituri și comisioane care nu ar fi fost declarate autorităților fiscale. Inspectorii ANAF au cumulat veniturile nedeclarate identificate în perioada verificată, atât cele obținute din abonamente și accesul la transmisiunile MMA, cât și cele rezultate din afiliere și organizarea evenimentelor. Pe baza acestora, ANAF a calculat un prejudiciu total de 26,36 milioane de lei adus bugetului de stat. Conform instituției, verificările veniturilor obținute din difuzarea online a conținutului multimedia vor continua pentru asigurarea echității mediului de afaceri, prevenirea și combaterea evaziunii fiscale și protejarea contribuabililor corecți de concurența neloială a celor care încalcă legea.

ANAF. Evaziune fiscală de milioane cu paznici. 350.000 de ore de muncă nedeclarate. Sute de angajați furați la servicii medicale și pensie

ANAF raportează că a descoperit un mecanism complex, dar rudimentar, de evaziune fiscală. Ingineria infracțională a generat un prejudiciu de peste 15,43 milioane de lei bugetului de stat și a afectat drepturile sociale ale angajaților. Este vorba de serviciile de pază și protecție și pază, în acest caz. Societatea verificată de inspectorii financiar a declarat în mod fals, prin formularul D112, un număr mult diminuat de ore lucrate față de activitatea desfășurată în realitate și față de prevederile contractelor individuale de muncă. Ceea ce diminuează contribuția salariaților la servicii medicale și alte beneficii sociale. În consecință, și drepturile acestora scad proporțional. Și Statul, și angajații furați în egală măsură ANAF evidențiază că neplata contribuțiilor sociale afectează direct drepturile angajaților la pensie, servicii medicale și alte beneficii sociale și încurajează salariații să verifice permanent respectarea obligațiilor legale de către angajatori. Investigațiile au relevat că societatea verificată a declarat în mod fals, prin formularul D112, un număr mult diminuat de ore lucrate față de activitatea desfășurată în realitate și față de prevederile contractelor individuale de muncă. Analiza datelor fiscale a arătat că aproximativ 350.000 de ore de muncă nu au fost declarate, iar obligațiile fiscale aferente acestora nu au fost achitate. Pentru a reduce artificial taxele datorate, societatea a utilizat și o rețea de societăți controlate de aceleași persoane, prin intermediul cărora erau emise facturi pentru servicii fără conținut economic real. Acest mecanism avea ca scop diminuarea TVA de plată și a impozitului pe profit datorat bugetului de stat. Paznici fără număr Dimensiunea fraudei este cu atât mai semnificativă cu cât, într-o perioadă în care numărul angajaților a crescut accelerat, ajungând la aproximativ 250 de salariați, obligațiile fiscale declarate și plătite au rămas la un nivel necorespunzător activității desfășurate. Sifonare la ATM Inspectorii Antifraudă au constatat, de asemenea, că sumele încasate din activitatea comercială erau urmate de retrageri masive de numerar de la ATM-uri. O parte din aceste fonduri era utilizată în scopuri personale și pentru plata unor venituri acordate în afara evidențelor legale. Cu toate acestea, în cadrul investigației fiscale, inspectorii DGAF au reconstituit activitatea economică reală utilizând informațiile disponibile în bazele de date ANAF, inclusiv sistemul RO e-Factura. ANAF evidențiază că neplata contribuțiilor sociale afectează direct drepturile angajaților la pensie, servicii medicale și alte beneficii sociale și încurajează salariații să verifice permanent respectarea obligațiilor legale de către angajatori. Recomandarea autorului: ANAF Antifraudă face ordine în casele de schimb valutar. Nereguli la 85% dintre operatorii verificați