Prețul carburanților rămâne neschimbat la pompă
În Cluj-Napoca, media este de 9,56 lei pentru benzină și 10,24 lei pentru motorină, iar la Timișoara șoferii găsesc benzina la un preț mediu de 9,56 lei, iar motorina la 10,23 lei. În Iași, prețurile medii sunt de 9,55 lei pentru benzină și 10,22 lei pentru motorină, în timp ce la Constanța acestea ajung la 9,55 lei, respectiv 10,24 lei pe litru. Loading … De ce s-a scumpit din nou motorina Fostul ministru PSD al Energiei, Bogdan Ivan, a explicat de ce motorina s-a scumpit din nou la pompă, deși reducerea accizei cu 20% ar fi trebuit s-o ieftinească cu 70 de bani pe litru. El acuză companiile petroliere că au majorat prețurile și a solicitat Guvernului să trimită, în controale, Consiliul Concurenței, ANPC și ANAF. „Este inadmisibil. Reducerea accizei cu 20% trebuia să ieftinească motorina cu 70 de bani pe litru, însă prețurile la pompă au sărit din nou peste 10,20 – 10,40 lei. Mai bine de jumătate din ajutorul oferit de stat, prin legea inițiată de mine și de PSD, a fost înghițit instant de majorările companiilor petroliere, deși barilul de petrol a scăzut la 80 de dolari. Fără această reducere, românii ar fi plătit astăzi peste 11 lei pe litru”, a scris Bogdan Ivan pe Facebook. Ivan a solicitat premierului demis și ministru interimar al Energiei, Ilie Bolojan, să intervină de urgență. „Solicit premierului demis și ministrului interimar al Energiei să intervină de urgență! Trimiteți pe teren Consiliul Concurenței, ANPC și ANAF pentru controale severe. Statul trebuie să se asigure ca nu există speculă și să se asigure că banii rămași din acciză ajung în buzunarele românilor, nu în profiturile uriașe ale pieței petroliere”.
Un temut inspector antifraudă, găsit spânzurat în casa părinților
Un inspector din cadrul Direcției Regionale Antifraudă Fiscală, cunoscut pentru intransigența de care dădea dovadă în cadrul controalelor, a fost găsit spânzurat, la începutul acestei săptămâni, în locuința părinților săi din localitatea Mihăilești, județul Giurgiu. Principala ipoteză a anchetatorilor este sinuciderea, însă motivele care l-ar fi determinat pe bărbat să-și ia zilele ar fi în strânsă legătură cu o reclamație pe care unul dintre adjuncții ANAF i-ar fi făcut-o la Agenția Națională de Integritate (ANI). Polițiștii giurgiuveni au intervenit de urgență, la data de 18 august, după ce o persoană a sunat la 112 și a anunțat că un bărbat a fost găsit spânzurat într-o locuință din Mihăilești. Loading … Dosar de moarte suspectă Surse judiciare au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că victima este Gabriel Stoica, inspector în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală București. Sursele citate au afirmat că Stoica locuia în București, însă ar fi ajuns în casa părintească după ar fi revenit de la mare, unde fusese împreună cu familia. Polițiștii au deschis un dosar de moarte suspectă, iar în urma primelor verificări au tras concluzia că inspectorul antifraudă s-a sinucis. Surse din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) au dezvăluit, pentru Gândul, că Gabriel Stoica ar fi intrat într-un conflict cu persoane din conducerea instituției după ce asupra lui s-ar fi făcut unele presiuni legate de verificarea unui grup de firme din Giurgiu. Inspectorul antifraudă ar fi cedat în tăcere Pe fondul acestor tensiuni, Gheorghe Drăghici, al doilea om în ierarhia Direcției Regionale Antifraudă Fiscală București i-ar fi făcut o reclamație la ANI. La această sesizare s-ar fi adăugat și unele presiuni care l-ar fi făcut pe Stoica să cedeze în tăcere. Gabriel Stoica Înainte să fie dus la Mihăilești, unde a fost înmormântat, fostul inspector de la Antifraudă a fost depus la capela din cimitirul Ghencea Civil, unde cei care l-au cunoscut au putut să treacă și să-și ia rămas bun. Ca o ironie, spun sursele Gândul, la capelă ar fi venit și Gheorghe Drăghici, care, ca și cum nu ar fi el cel care l-a reclamat la ANI, a ținut un discurs în fața tuturor, în care l-ar fi elogiat pe Gabriel Stoica atât ca om, cât și ca profesionist.
Alexandru Nazare anunță: ANAF a colectat cu 22,4 miliarde de lei în plus în prima jumătate din 2026. Responsabilitate în cheltuirea banilor publici
Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, anunță că ANAF a crescut colectările cu 22,4 miliarde de lei în prima jumătate a anului, ca urmare a reformelor din companie. Și la colectarea TVA-ului ministrul vorbește de progrese: cu 22,9% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2025. „ANAF: 22,4 mld. lei în plus la colectare în prima jumătate de an. Este obligatoriu să dublăm rezultatele din ce în ce mai bune la venituri prin responsabilitate continuă în cheltuirea banilor publici”, a scris pe Facebook Alexandru Nazare. Colectarea TVA, mai eficientă decât anul trecut Ministrul Finanțelor a publicat cifrele pe care le-a adus ANAF statului în primele șase luni ale anului. În timp ce anul trecut, ANAF a colectat în total 245,2 de miliarde de lei, în primul semestru din 2026 s-au înregistrat colectări de 267,6 miliarde de lei. Loading … „Noile cifre de colectare reconfirmă direcția de stabilizare a finanțelor României. Cu mai multă presiune pe rezultate, cu obiective clare și cu o administrație fiscală eficientă, România poate obține performanțe fiscale din ce în ce mai ambițioase”, susține ministrul despre rezultatul ANAF. Aceeași comparație rămâne valabilă și pentru colectarea TVA. Aici ministrul Finanțelor anunță o creștere de 25,9% față de anul anterior, reprezentând cu 13,3 miliarde de lei mai mult. În total, în prima jumătate a anului 2026, ANAF a colectat din TVA 64,8 miliarde de lei. „În același timp, ANAF a restituit companiilor 11,1 miliarde de lei din TVA”, a adăugat Alexandru Nazare. Nazare, apel la grijă față de „portofelul statului” Ministrul a făcut apel la păstrarea direcției de cheltuire eficientă a banului public atât pentru membrii executivului, cât si pentru parlamentari. Acesta a mai anunțat că, în mai puțin de o lună, România așteaptă o nouă vizită a agențiilor de rating. „La mijlocul lunii septembrie urmează misiunea de evaluare a S&P, iar la început de octombrie agenția va publica raportul privind România. Agențiile de rating analizează riguros cifrele, dar și capacitatea noastră de a păstra direcția. Iar principalul obiectiv economic al României rămâne stabilitatea finanțelor publice”, a concluzionat ministrul interimar. Statul acordă și bonusuri pentru angajații ANAF care colectează mai eficient, obicei menținut și în noua lege a salarizării, care se află acum la Guvern.
ANAF a colectat cu 22,4 miliarde de lei în plus în prima jumătate a anului. Ce zice ministrul Finanțelor
Ministrul interimar al Finanțelor Alexandru Nazare dă vești bune privind activitatea ANAF. Colectările au crescut cu 22,4 miliarde de lei în prima jumătate a anului, față de același semestru din anul anterior. „ANAF: 22,4 mld. lei în plus la colectare în prima jumătate de an. Este obligatoriu să dublăm rezultatele din ce în ce mai bune la venituri prin responsabilitate continuă în cheltuirea banilor publici”, a transmis Nazare, într-o postare pe Facebook. ANAF, colectări record de peste 250 de miliarde de lei Ministrul Finanțelor a publicat cifrele pe care le-a adus ANAF statului în primele șase luni ale anului. În timp ce anul trecut, ANAF a colectat în total 245,2 de miliarde de lei, în primul semestru din 2026 s-au înregistrat colectări de 267,6 miliarde de lei. „Noile cifre de colectare reconfirmă direcția de stabilizare a finanțelor României. Cu mai multă presiune pe rezultate, cu obiective clare și cu o administrație fiscală eficientă, România poate obține performanțe fiscale din ce în ce mai ambițioase”, susține ministrul despre rezultatul ANAF. Colectarea TVA, mai eficientă decât anul trecut Aceeași comparație rămâne valabilă și pentru colectarea TVA. Aici ministrul Finanțelor anunță o creștere de 25,9% față de anul anterior, reprezentând cu 13,3 miliarde de lei mai mult. În total, în prima jumătate a anului 2026, ANAF a colectat din TVA 64,8 miliarde de lei. „În același timp, ANAF a restituit companiilor 11,1 miliarde de lei din TVA”, a adăugat Alexandru Nazare. Nazare, apel la grijă față de „portofelul statului” Ministrul a făcut apel la păstrarea direcției de cheltuire eficientă a banului public atât pentru membrii executivului, cât si pentru parlamentari. Acesta a mai anunțat că, în mai puțin de o lună, România așteaptă o nouă vizită a agențiilor de rating. „La mijlocul lunii septembrie urmează misiunea de evaluare a S&P, iar la început de octombrie agenția va publica raportul privind România. Agențiile de rating analizează riguros cifrele, dar și capacitatea noastră de a păstra direcția. Iar principalul obiectiv economic al României rămâne stabilitatea finanțelor publice”, a concluzionat ministrul interimar. Statul acordă și bonusuri pentru angajații ANAF care colectează mai eficient, obicei menținut și în noua lege a salarizării, care se află acum la Guvern.
Fiscul vinde la licitaţie hainele Biancăi Drăguşanu
773 de haine care i-au aparţinut Biancăi Drăguşanu vor fi scoase la vânzare de ANAF pe site-ul de licitaţii online al Agenției. Acestea au fost confiscate de către poliţiştii Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti în urmă cu 2 ani, într-un dosar de evaziune fiscală. Hainele de blană, care erau aduse din Turcia, erau vândute în magazinul Biancăi Drăguşanu după ce le erau înlăturate etichetele şi înlocuite cu unele ale unor branduri cunoscute, transmiteau oamenii legii, în iulie 2024, printr-un comunicat. „Societatea a omis să declare venituri de 2.400.000 lei, în perioada 2017-2023” În urma percheziţiilor domiciliare, au fost ridicate mai multe bunuri de interes în cauză, printre care înscrisuri, un laptop, trei telefoane mobile, precum şi peste 700 de articole vestimentare, în valoare totală de aproximativ 600.000 de lei, în vederea recuperării prejudiciului. „Aceştia sunt suspectaţi că aduceau haine de lux – blănuri, paltoane, geci din piele din Turcia şi le vindeau prin intermediul firmei lui Drăguşanu (Bella Farfallina SRL), sub marca proprie „Boutique Leather & fur pe paginile unui site, pe Facebook şi Instagram (CCM Boutique), fără a declara veniturile la stat. Hainele erau expuse într-un magazin fizic, pentru prezentare, situat pe şoseaua Berceni nr. 96, fiind vândute exclusiv online, atât în Romania, cât şi în străinatate. Poliţiştii Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice – Sector 4 pun în aplicare şase mandate de percheziţie domiciliară şi patru mandate de aducere, într-un dosar penal privind săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală. În perioada 2017- 2023, patru persoane, având calitatea de administratori ai unei societăţi comerciale, ar fi omis să evidenţieze în documentele contabile şi să declare la organele fiscale venituri în valoare de peste 2.400.000 de lei, provenite din comercializarea de articole vestimentare de lux, spun poliţiştii. Din cercetări s-a stabilit că prejudiciul cauzat, până la acest moment, este estimat la 332.000 de lei. În vederea administrării materialului probator, în cursul acestei dimineţi, sunt puse în executare şase mandate de percheziţie domiciliară şi patru mandate de aducere, emise pe numele bănuiţilor. Cercetările sunt continuate de către poliţişti din cadrul SICE – Sector 4, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală”, transmiteau oamenii legii prin intermediul unui comunicat din 18 iulie 2024. În acest dosar, Bianca Drăguşanu chiar a fost audiată de către poliţiştii din cadrul SICE(Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice) Sector 4. Hainele vor putea fi cumpărate la licitaţie de pe siteul ANAF Miercuri, siteul ANAF, e-licitatie.ro, va publica fotografii cu hainele asupra cărora Bianca Drăguşanu nu a putut să prezinte documente de provenienţă. Potrivit secretarului general adjunct al ANAF, Mironel Panţuroiu, fotografiile cu articolele vestimentare vor fi încărcate pe siteul Autorităţii de Administrare Fiscală, pentru valorificare. Fiecare produs va avea o descriere a stării în care se află şi preţul de pornire al fiecărui produs. „Inclusiv geaca pe care o poartă în această fotografie va fi scoasă la licitaţie. Am şi semnalat în descriere că este uzată. Se vede fondul de ten pe ea. Astfel, firma Bella Farfallina SRL, deţinută de Bianca Drăguşanu, PVCSC 25.07.2024, nu detinea documente de provenienţă asupra mărfii. I-a fost aplicată şi o amendă de 10.000 lei. Confiscare colanţi: 243 de bucăţi Bluze: 86 Bustiere: 305 Rochie: 1 Trening: 5 Steuri colanţi: 16 Salopetă colant: 36 Geci şi paltoane tip piele/blană: 81 Total 773 de produse În PVCSC(n.r procesul verbal) nu se mentionează suma/ valoarea produselor. Totul însumează 63.795 lei”, spune Mironel Panţuroiu, pentru Gândul.
Fraudă de peste 26 de milioane de lei descoperită de inspectorii ANAF. O firmă care organiza și difuza online lupte MMA se află în centrul anchetei
Inspectorii Antifraudă, din cadrul ANAF, au identificat o fraudă fiscală de 26,36 de milioane de lei cauzată bugetului de stat. O firmă care organiza și transmitea online gale de arte marțiale mixte nu ar fi declarat veniturile obținute din abonamente și alte activități conexe. Inspectorii Antifraudă ANAF au investigat un mecanism complex de evaziune fiscală construit în jurul unui produs multimedia aparent legitim, transmisiuni online de arte marțiale mixte. Loading … Cum funcționa schema Firma vindea abonamente lunare, ID-uri de participare și coduri de acces pentru vizionarea luptelor MMA pe platforme specializate în streaming online, iar reprezentanții firmei încasau lunar venituri de la o bază medie de peste 30.000 de abonați plătitori, fără a le înregistra în contabilitate. Publicul galelor MMA era redirecționat pe platforme de pariuri și jocuri de noroc Investigația a mai stabilit și o a doua componentă a fraudei: obținerea de venituri nedeclarate din afilierea cu alte activități, precum organizarea de evenimente sau jocuri de noroc, derulate de un grup de trei firme controlate de aceiași asociați. Publicul atras de evenimentele MMA era direcționat către platforme de evenimente sau jocuri de noroc online. Din aceste activități de afiliere ar fi rezultat alte venituri și comisioane care nu ar fi fost declarate autorităților fiscale. Inspectorii ANAF au cumulat veniturile nedeclarate identificate în perioada verificată, atât cele obținute din abonamente și accesul la transmisiunile MMA, cât și cele rezultate din afiliere și organizarea evenimentelor. Pe baza acestora, ANAF a calculat un prejudiciu total de 26,36 milioane de lei adus bugetului de stat. Conform instituției, verificările veniturilor obținute din difuzarea online a conținutului multimedia vor continua pentru asigurarea echității mediului de afaceri, prevenirea și combaterea evaziunii fiscale și protejarea contribuabililor corecți de concurența neloială a celor care încalcă legea.
ANAF. Evaziune fiscală de milioane cu paznici. 350.000 de ore de muncă nedeclarate. Sute de angajați furați la servicii medicale și pensie
ANAF raportează că a descoperit un mecanism complex, dar rudimentar, de evaziune fiscală. Ingineria infracțională a generat un prejudiciu de peste 15,43 milioane de lei bugetului de stat și a afectat drepturile sociale ale angajaților. Este vorba de serviciile de pază și protecție și pază, în acest caz. Societatea verificată de inspectorii financiar a declarat în mod fals, prin formularul D112, un număr mult diminuat de ore lucrate față de activitatea desfășurată în realitate și față de prevederile contractelor individuale de muncă. Ceea ce diminuează contribuția salariaților la servicii medicale și alte beneficii sociale. În consecință, și drepturile acestora scad proporțional. Și Statul, și angajații furați în egală măsură ANAF evidențiază că neplata contribuțiilor sociale afectează direct drepturile angajaților la pensie, servicii medicale și alte beneficii sociale și încurajează salariații să verifice permanent respectarea obligațiilor legale de către angajatori. Investigațiile au relevat că societatea verificată a declarat în mod fals, prin formularul D112, un număr mult diminuat de ore lucrate față de activitatea desfășurată în realitate și față de prevederile contractelor individuale de muncă. Analiza datelor fiscale a arătat că aproximativ 350.000 de ore de muncă nu au fost declarate, iar obligațiile fiscale aferente acestora nu au fost achitate. Pentru a reduce artificial taxele datorate, societatea a utilizat și o rețea de societăți controlate de aceleași persoane, prin intermediul cărora erau emise facturi pentru servicii fără conținut economic real. Acest mecanism avea ca scop diminuarea TVA de plată și a impozitului pe profit datorat bugetului de stat. Paznici fără număr Dimensiunea fraudei este cu atât mai semnificativă cu cât, într-o perioadă în care numărul angajaților a crescut accelerat, ajungând la aproximativ 250 de salariați, obligațiile fiscale declarate și plătite au rămas la un nivel necorespunzător activității desfășurate. Sifonare la ATM Inspectorii Antifraudă au constatat, de asemenea, că sumele încasate din activitatea comercială erau urmate de retrageri masive de numerar de la ATM-uri. O parte din aceste fonduri era utilizată în scopuri personale și pentru plata unor venituri acordate în afara evidențelor legale. Cu toate acestea, în cadrul investigației fiscale, inspectorii DGAF au reconstituit activitatea economică reală utilizând informațiile disponibile în bazele de date ANAF, inclusiv sistemul RO e-Factura. ANAF evidențiază că neplata contribuțiilor sociale afectează direct drepturile angajaților la pensie, servicii medicale și alte beneficii sociale și încurajează salariații să verifice permanent respectarea obligațiilor legale de către angajatori. Recomandarea autorului: ANAF Antifraudă face ordine în casele de schimb valutar. Nereguli la 85% dintre operatorii verificați
iBon, prima aplicație ANAF, a strâns peste 2.200 de utilizatori în 3 zile
„Primele date de utilizare iBon: în doar 3 zile de la lansare, aplicația ANAF de verificare a bonurilor fiscale arată că românii își doresc servicii publice digitale simple, utile și transparente. Peste 2.200 de utilizatori și-au creat deja cont în prima aplicație ANAF, iar până acum au fost realizate peste 2.000 de scanări de bonuri fiscale”, se arată în mesajul publicat vineri, pe Facebook, de ministrul interimar al Finnanțelor, Alexandru Nazare. Ba mai mult, utilizatorii au transmis, prin intermediul aplicației, deja zeci de sesizări privind situații întâlnite în relația cu comercianții – inclusiv cazuri în care nu a fost emis bon fiscal sau au existat probleme la plata cu cardul, potrivit ministrului interimar al Finanțelor. Nazare a precizat că iBon este prima aplicație ANAF dedicată cetățenilor, dar și că aplicația funcționează „simplu și intuitiv”. Potrivit ministrului, acest timp de instrumente sunt deja folosite în multe state europene. Aplicația este gratuită și urmează să fie îmbunătățită constant, pe baza feedbackului primit de la utilizatori. „Mulțumesc tuturor celor care ați început deja să folosiți iBon – utilizarea aplicației nu înseamnă doar un mod mai simplu de a vă verifica drepturile în relație cu comercianții, ci și un standard mai ridicat de așteptări față de stat și serviciile publice”, a conchis Nazare. Reamintim că aplicația iBon, care a fost lansată, luni, se poate găsi în Google Play, dar și App Store. Cetățenii pot scana prin aplicație bonurile fiscale, pentru a compara datele. Tot prin intermediul aplicației, aceștia au posibilitatea să facă și sesizări, în cazul în care aceștia nu pot plăti cu cardul în magazin sau dacă nu au primit bon.
Lista activităților pentru care românii sunt obligați să folosească RO e-Factura, de la 1 iunie 2026. Amenzile pot ajunge și la 10.000 de lei
Persoanele fizice care desfășoară activități economice și se identifică fiscal prin Codul Numeric Personal (CNP) vor fi obligate să utilizeze sistemul național RO e-Factura pentru emiterea facturilor, începând cu 1 iunie 2026. FOTO – Caracter ilustrativ Această măsură fiscală, anunțată de Administrația Finanțelor Publice, vizează contribuabilii care livrează bunuri sau prestează servicii fără a fi organizați ca PFA sau SRL, notează Ebihoreanul.ro. Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Bihor a explicat că există activități economice desfășurate de persoane fizice identificate prin CNP, în măsura în care legislația permite desfășurarea acestora în mod individual. Printre acestea se regăsesc servicii intelectuale și de creație, precum cele prestate de scriitori, jurnaliști, artiști sau creatori de conținut. De asemenea, sunt incluse veniturile din închirieri, fie că este vorba de camere din locuințe personale pentru închiriere pe termen scurt, fie de alte tipuri de închirieri. Pentru cei care închiriază mai mult de șapte camere, impozitarea veniturilor se va face similar cu cea aplicată activităților independente. O altă categorie vizată de această măsură o constituie persoanele fizice care vând produse agricole sau oferă servicii în domeniul agricol, beneficiind de regimul special pentru agricultori. Cum se generează RO e-Factura Pentru a se conforma acestei decizii, contribuabilii români vor trebui să își creeze un cont în Spațiul Privat Virtual și să depună formularul 082, „Cerere privind înregistrarea în Registrul RO e-Factura”. Termenul-limită pentru această procedură este de cel puțin trei zile înainte de data de 1 iunie 2026, potrivit informațiilor transmise de AJFP Bihor. Facturile vor putea fi generate prin aplicația oferită gratuit de Ministerul Finanțelor și încărcate pe site-ul ANAF, în secțiunea dedicată RO e-Factura / RO e-Transport / RO e-TVA, folosind datele de autentificare din Spațiul Privat Virtual. Contribuabilii pot opta, alternativ, pentru utilizarea unor aplicații informatice specializate, caz în care este necesar un certificat digital calificat pentru semnătura electronică. Ce amenzi riscă românii care nu trimit facturile Reprezentanții AJFP Bihor avertizează că neînregistrarea în sistem sau neutilizarea acestuia pentru transmiterea facturilor în format electronic poate atrage sancțiuni. Astfel, pentru tranzacțiile B2B (între firme sau profesioniști), amenda va fi echivalentă cu 15% din valoarea totală a facturii netransmise prin RO e-Factura. În cazul tranzacțiilor B2C (între profesioniști și consumatori), amenzile se pot încadra între 1.000 și 10.000 de lei, în funcție de categoria contribuabilului. Totuși, instituția precizează că această obligație nu se aplică tranzacțiilor ocazionale cu bunuri din patrimoniul personal. Potrivit sursei citate, exemplele oferite de AJFP Bihor includ vânzarea unui autoturism sau a unui telefon utilizat personal, vânzarea ocazională a unui teren ori imobil din patrimoniul personal sau valorificarea unor bunuri din gospodărie. Autorul mai recomandă: Cât te costă în 2026 să deschizi un SRL în România. Au fost introduse reguli noi Ilie Bolojan își recunoaște greșelile făcute în timpul guvernării: „N-am fost în contact cu oamenii”
Dezvoltator imobiliar din Iași, vizat într-un dosar Antifraudă. Prejudiciu de peste 13 milioane lei
Inspectorii ANAF au identificat un prejudiciu de peste 13 milioane de lei în domeniul imobiliar, într-un caz în care un dezvoltator din Iași este acuzat să ar fi amânat înregistrarea veniturilor și ar fi evitat plata impozitului pe profit prin înregistrări contabile considerate nereale. „Ziarul de Iași” a aflat că în acest caz este vizat dezvoltatorul imobiliar Cristinel Daniel Niculiță. Omul de afaceri respinge acuzațiile și susține că este vorba despre o interpretare eronată a situației sale fiscale. Acesta va contesta măsurile în instanță. „Este un control al ANAF Suceava, prin Antifraudă. Consider că sunt acuzații fără bază legală, și vom contesta în instanță această decizie, pe care o considerăm un abuz. Noi avem în acest moment antecontracte, nu contracte finale. Inspectorii au tratat situația ca și cum firma ar fi realizat deja profit, deși, în opinia noastră, profitul apare abia la finalizarea contractelor. Este adevărat că există o cifră de afaceri mare, însă asta nu înseamnă automat că există și profit impozabil în acest moment. În următoarele luni, când vor fi încheiate contractele finale, atunci se vor face și diferențele contabile și fiscale aferente”, a declarat Daniel Niculiță. Potrivit ANAF, societatea verificată ar fi construit și vândut opt blocuri de apartamente, iar inspectorii susțin că a fost folosit „un mecanism repetitiv și constant de înregistrări contabile nereale”, prin care veniturile ar fi fost amânate nejustificat. Citește mai mult pe Ziarul de Iași