Etichetă: anaf

Tudor Chirilă a scris o postare lungă în care s-a plâns că este dezamăgit de Nicușor Dan și de România. Lumea îl întreabă în comentarii dacă și-a plătit taxele

Tudor Chirilă a fost luat la întrebări de utilizatorii de pe social-media, după ce Gândul a dezvăluit că acesta ar achita o sumă modică la stat din încasările firmei pe care o deține. Aceste reproșuri au apărut chiar la o postare în care artistul se declară dezamăgit de Nicușor Dan și de România în general. Urmăritorii însă au fost preocupați de statutul de contribuabil al lui Chirilă, care, așa cum a arătat Gândul, a plătit sume infime la stat, dar a avut venituri pe firmă de milioane de euro pe mai mulți ani. Citește mai multe AICI. Oamenii îi cer, în cor, lui Chirilă să-și plătească taxele la stat: „Ai numai contracte cu statul, din banii noștri” După ce și-a exprimat revolta față de Nicușor Dan și PSD, unii îi reproșează lui Tudor Chirilă că ar avea contracte cu statul pe banii cetățenilor. „Ma abţin cu mare greutate sa îți spun urmatoarele: artist, zero! Nu pot fi acuzat de ceea ce spun, e o tara libera, încă…..În al doilea rand, de când te pricepi tu la politică, geopolitică, economie etc ??? Bă, individule, tu te uiți în oglindă?? Serios, în ce calitate te exprimi tu? Tu, care ai numai contracte cu statul, pt evenimente, din banii noștri, ai mei….” spune unul dintre utilizatori. Nu numai publicația Gândul s-a sesizat cu privire la discrepanța uriașă dintre profitul net și încasări. Un alt cetățean îi atrage atenția că aceste două sume ar trebui să fie aproximativ egale. „Tudorică, ajustează puțin cheltuielile tată, tu ești prestator de servicii. Profitul tău net, ar trebui sa fie aproximativ același cu cifra de afaceri Am înțeles ca asta ar fi societatea ta. La 1400 ron profit/luna, ma întreb de ce nu o radiezi? Fii onest, nu PSD-ist”, este comentariul altui utilizator. „Chirilă dă banii la stat și nu te mai smiorcăi” Unii utilizatori fac haz de necaz și sunt mai degrabă ironici la adresa lui Tudor Chirilă. „Poți să cânți la înmormântări”, îi transmite cineva, în glumă, ca o aluzie la plata dărilor către stat. Mulți dintre cei care au comentat la postarea lui Chirilă, în care acesta se plânge de Nicușor Dan și PSD, îi recomandă să facă un drum până la ANAF, să-și plătească taxele. „Chirilă dă banii la stat și nu te mai smiorcăi”, scrie o utilizatoare. Un alt comentator îl întreabă direct: „Chirilă, ți-au căzut contractele?” „Acum plătești și tu impozitul ca omul de rând, ce sa faci…. Căpușe supreme ce sunteți”, spune un alt utilizator. Cum ar fi ajuns Chirilă să plătească la stat doar 46 de euro, lunar, pentru încasări pe firmă de sute de mii de euro Publicația Gândul a arătat că, potrivit datelor de la Ministerul de Finanțe, cifra de afaceri a firmei Agenția de Vise pe anul 2024, este de aproximativ 450.000 de euro pe an, în 2024. Rezultă un venit din cifra de afaceri de 37.500 de euro pe lună. Cu toate acestea, profitul declarat pentru 2024 este de numai 3.429 de euro, ceea ce înseamnă un profit net de numai 286 de euro pe lună. În urma unei impozitări de 16%, Chirilă ar trebui să plătească, lunar, doar 46 de euro la stat din încasări. Spre exemplu, un român de rând, cu salariul minim brut de 865 de euro lunar, încasează de 43 de ori mai puțin decât Tudor Chirilă. Un astfel de cetățean plătește statului 325 de euro lunar, adică de 7 ori mai mult decât cântărețul, prin firma Agenția de Vise. Cât ar trebui să achite Tudor Chirilă statului Firma Agenția de Vise a lui Tudor Chirilă are o marjă de profit (profit net / cifra de afaceri) de 0,76% în 2024. Ca o comparație, media pieței pentru companii cu același obiect de activitate este de 18,69%, de 24 de ori mai mare, conform datelor oferite de platforma Termene.ro. Pe an, din cei 450.000 de euro pe care îi încasează firma lui Chirilă din concerte, statul, acum guvernul Ilie Bolojan, încasează 549 de euro, la o marjă de profit de 0,76%. Dacă firma lui Chirilă ar avea marja de profit din media pieței (18,69%), statul ar încasa 13.456 de euro pe an, adică de 24 de ori mai mult. În afară de cariera de artist de succes, Tudor Chirilă este cunoscut și pentru activismul social, manifestat la concerte sau la proteste. Acesta și-a manifestat sprijinul față de Nicușor Dan în campania prezidențială din 2025 și a luat parte la un protest amplu din centrul Capitalei pentru susținerea actualului lider. FOTO: Mediafax, captură Facebook Recomandarea autorului: S-a declanșat operațiunea digitală: „Susțin Bolojan!”. Gândul a descoperit conturi de boți, unele folosite și la fraude online, toate dedicate lui Bolojan Tudor Chirilă învârte milioane de euro prin firma sa, dar declară profit la ANAF de câteva sute de euro pe lună. Numai în ultimii 3 ani a avut venituri de peste 1 milion de euro, dar statul nu s-a ales cu aproape nimic. Artist la fentat statul? Grupările #rezist au început mobilizarea pentru un miting pro-Bolojan! Oana Pellea și Andrei Caramitru anunță deja primul eveniment pentru luni seara, în Piața Victoriei. Nu lipsesc nici Manole și „Șora”

Doi soți ieșeni, obligați de Tribunal la cererea Fiscului să facă partajul averii, ca să meargă mai departe executarea silită după falimentul firmei

Doi soți au fost obligați de judecători să-și împartă casa în care locuiau de două decenii, pentru ca ANAF să o poate scoate la mezat în contul datoriilor femeii. Soțul a fost obligat să-și cedeze jumătatea de casă către nevastă, aceasta urmând să i-o plătească, scrie Ziarul de Iași. A propus varianta inversă: să ia el casa, să-i plătească femeii jumătatea ei, iar ANAF să-și încaseze banii direct. Varianta nu a fost acceptată de judecători. Nina și Ioan N. și-au unit destinele în 1987. Un deceniu mai târziu, au cumpărat un teren în Românești. După alți 10 ani, s-au apucat să ridice o casă. La parter avea un magazin, iar la mansardă era locuința. Firma la care inițial fuseseră amândoi soți asociați a dat faliment în 2009, iar în 2011 Tribunalul a decis atragerea răspunderii personale a femeii pentru obligații fiscale de 345.000 lei. Primele măsuri de executare silită ale Fiscului nu au adus însă rezultatele dorite, anume recuperarea banilor. Cea mai sigură metodă a rămas valorificarea bunurilor imobile. Magistrații Judecătoriei au aprobat solicitarea ANAF. Citește continuare pe Ziarul de Iași Autorul recomandă:

Ministrul Alexandru Nazare anunță reorganizarea teritorială a administrației fiscale: ANAF nu putea rămâne o instituție ineficientă la nesfârșit

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat, prin intermediul unei postări pe rețelele sociale, o reorganizare a ANAF, cu desființarea unor sedii și relocarea angajaților. Reforma vizează digitalizarea, combaterea evaziunii și creșterea colectării la bugetul de stat. Alexandru Nazare susține că ANAF nu putea rămâne o instituție ineficientă la nesfârșit și a anunțat începerea unui proces amplu de transformare al Fiscului, împreună cu președintele, Adrian Nica. Oficialul mai spune că intervenția este una necesară, construită pe analize de eficiență și pe date din teren și a subliniat că implementarea se va derula pe parcursul a aproximativ două luni. „ANAF nu putea rămâne o instituție ineficientă la nesfârșit. Am demarat reorganizarea teritorială a administrației fiscale – pentru că viitorul fiscalității în România trebuie să fie unul digitalizat, performant, care susține bugetul public mai mult decât consumă. Am început, ireversibil, împreună cu preşedintele ANAF, Adrian Nica, un proces amplu de transformare al acestei instituții – care vizează modul în care statul își colectează veniturile și, mai ales, modul în care îşi respectă contribuabilii.” Cum va arăta reorganizarea ANAF Oficialul a explicat că procesul de reorganizare se referă la desființarea unui număr important de sedii fiscale din orașe, municipii și comune. Prin intermediul acestor desființări, spune Nazare, vor exista mai puține ghișee fizice ineficiente și mai multă digitalizare adaptată. Șefii administrațiilor județene ale ANAF au propus ca 76 de unități fiscale din orașe, municipii și comune să fie desființate. „Concret, procesul de reorganizare va însemna desființarea unui număr important de sedii fiscale fizice – municipale, orăşeneşti şi comunale. Nu lăsăm comunități fără servicii, ci regândim modul în care acestea sunt oferite: mai puțin prin ghișee fizice ineficiente și mai mult prin digitalizare și servicii adaptate anului 2026. În paralel, echipele ANAF din aceste sedii nu vor fi concediate, ci relocate acolo unde este cu adevărat nevoie – în zonele cu risc ridicat de evaziune, pentru a întări capacitatea de control”. Alexandru Nazare: Este o schimbare de logică De asemenea, ministrul Finanțelor descrie reforma ca „o schimbare de logică”, de la o „prezență birocratică dispersată” la „eficiență operațională și rezultate măsurabile”, în contetxul în care controalele recente au evidențiat mai multe probleme. „Este o schimbare de logică: de la prezență birocratică dispersată, la eficiență operațională și rezultate măsurabile. În ultimele luni, controalele desfășurate au arătat clar unde sunt vulnerabilitățile sistemului. ANAF a identificat rețele complexe de firme create exclusiv pentru fraudă fiscală, unele formate din zeci de societăți, cu datorii considerabile la bugetul de stat, mecanisme artificiale de facturare și utilizarea repetată a insolvenței pentru a evita plata obligațiilor. Aceste realități nu mai pot fi tolerate. Ele confirmă nevoia unui ANAF mai bine organizat, mai prezent acolo unde apare evaziunea și mai eficient în utilizarea resurselor.” RECOMANDAREA AUTORULUI:  ANAF vrea să desființeze jumătate din unitățile fiscale din țară. Ce se întâmplă cu angajații Ministrul Alexandru Nazare anunţă ce se întâmplă cu deficitul bugetar: „Schimbările abrupte de direcție transmit un semnal negativ”

Cheltuielile pe frimă cu mașina au fost luate în vizor de ANAF. La ce se uită inspectorii

Cheltuielile „pe firmă” cu mașina nu mai sunt o simplă rutină contabilă, ci o țintă pentru inspectorii ANAF. De la combustibil și reparații, până la leasing și asigurări, tot mai multe companii au intrat în atenția Fiscului și, în cele mai multe cazuri, suspiciunea este aceeași: mașinile sunt folosite în scop personal, dar costurile sunt trecute integral pe firmă. Mașinile sunt printre puținele active care jonglează între impozitul pe profit, TVA, impozitul pe venit și contribuțiile salariale. Mai mult decât atât, acestea se află la intersecția dintre activitatea economică și uzul personal, zonă în care interpretările variază. În acest context, diferența dintre deductibilitatea fiscală limitată, 50%, și deductibilitatea fiscală integrală, 100%, nu mai este o chestiune de opțiune contabilă, ci un subiect pe care inspectorii ANAF îl analizează cu strictețe. Care sunt regulile de deductibilitate aplicate de ANAF Regula de la care pornește ANAF este una simplă, dar care creează mai multe probleme în practică. Statul face o diferență clară și aplică un tratament diferit pentru cheltuielile cu mașina care se încadrează în două categorii: utilizare mixtă și utilizare exclusivă. În cazul utilizării mixte, atât pentru firmă, cât și în scop personal, cheltuielile nu mai sunt considerate integral „de business”. Astfel, legea permite deducerea a doar 50% din cheltuieli. Practic, firma nu poate să scadă integral din taxe toate costurile cu mașina. În această categorie intră aproape toate cheltuielile cu mașina, inclusiv combustibilul, reparațiile, reviziile, piesele, taxele de drum, asigurările RCA și CASCO sau leasingul. De partea cealaltă, există varianta în care o firmă poate deduce 100% din cheltuieli, dar acest avantaj vine cu condiții mult mai stricte. Respectiva firmă trebuie să demonstreze că autoturismul este folosit exclusiv în scopul activității economice, iar ANAF nu ia în considerare doar ce declară firma și cere dovezi mai amănunțite. La ce documente se uită inspectorii În timpul verificărilor, inspectorii ANAF analizează mai mult decât facturile din contabilitate. Inspectorii cer frecvent facturi emise pe firmă pentru toate cheltuielile cu mașina, contracte de leasing sau de utilizare, ordine de deplasare, foi de parcurs, polițe RCA și CASCO și justificări pentru traseele efectuate. Lista documentelor pe care le verifică inspectorii în cazul utilizării exclusiv în scopul activității economice: politica internă privind utilizarea autovehiculelor; documente financiar contabile care reflectă cheltuielile suportate de societate; documente justificative privind modul de utilizare a autovehiculelor de serviciu, acolo unde se susține utilizarea exclusivă în scop profesional – de ex., foi de parcurs ce conțin informațiile minime prevăzute de lege; există sau nu reguli clare privind suportarea costurilor aferente utilizării personale. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Ministrul Alexandru Nazare anunță reorganizarea teritorială a administrației fiscale: „ANAF nu putea rămâne o instituție ineficientă la nesfârșit” ANAF scoate la licitație un Ferrari F430 Spider. Care este prețul de pornire și ce dotări are bolidul

ANAF vrea să desființeze jumătate din unitățile fiscale din țară. Ce se întâmplă cu angajații

Șefii administrațiilor județene ale ANAF au propus, pe baza unor criterii stabilite de către centrala Fiscului din Capitală, ca 76 de unități fiscale din orașe, municipii și comune să fie desființate, conform Profit.ro. Astfel, în fiecare județ ar rămâne, în medie, aproximativ două unități fiscale.  Președintele ANAF, Adrian Nica, a solicitat ca numărul unităților propuse pentru desființare să fie mai mare, parte a unui proces de eficientizare care implică reducerea costurilor fără concedieri, având în vedere ritmul accelerat în care Fiscul pierde oameni prin plecări și pensionări. La nivelul structurii ANAF sunt acum 161 de unități fiscale, din care 50 unități fiscale municipale, 105 unități fiscale orășenești și 6 unități fiscale comunale. Adrian Nica, șeful ANAF. Foto: Facebook Câte unități ANAF vor fi închise Astfel, au fost propuse pentru desființare 76 de unități fiscale, din care 3 unități fiscale municipale, 67 unități fiscale orășenești și toate cele 6 unități fiscale comunale. Selecția pentru închidere se va face pe baza a 18 criterii stabilite de către conducere, dintre care cel mai important este costul colectării, inclusiv chirii pentru sediul de funcționare. De asemenea, în județele în care se elimină unități fiscale, personalul ar urma să fie redistribuit cu precădere în orașul de reședință de județ sau în alte orașe din același județ. Președintele ANAF spune că angajații vor fi relocați Reorganizarea Fiscului ar urma să înceapă în aproximativ două săptămâni și să dureze cam două luni, a spus președintele ANAF. Acesta a mai transmis că nu vor exista concedieri, ci relocări de personal, fără a pune presiune pe angajați să se mute la distanțe mari de la localitățile de domiciliu. „Principala acțiune a ANAF în zona reorganizării este de a duce personalul din zonele unde costul colectării este unul ridicat în zonele unde nu avem personal suficient și unde nu facem o colectare de calitate. Și pot să vă dau exemplu municipiul București, unde personalul e subdimensionat față de anumite structuri din țară, iar reorganizarea va viza în principal alucerea posturilor vacante din țară și să avem un proces în acest sens în a dezvolta și a aduce personal în zonele cu risc fiscal mare”, a spus Adrian Nica. RECOMANDAREA AUTORULUI:  A fost depus proiectul de lege pentru amnistia firmelor cu cod TVA anulat sau suspendat de ANAF. Ce prevede documentul ”Nu vor mai fi pile” la ANAF. Ministrul Finanțelor face marele anunț. ”S-a terminat cu bunurile confiscate”

Ministrul Finanțelor anunță digitalizarea vânzării bunurilor ANAF: Nu vor mai fi pile, nu vor mai fi hârtii, nu vor mai fi întârzieri

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat vineri că noua platformă elicitatii.anaf.ro marchează o schimbare nouă în modul în care sunt gestionate bunurile confiscate de stat. El a afirmat că „nu vor mai fi pile, nu vor mai fii hârtii, nu vor mai fi întârzieri”, iar toate bunurile sechestrate de ANAF vor fi disponibile pentru accesare. „Gata, s-a terminat cu bunurile sechestrate care erau undeva uitate prin hârtii. Toate bunurile sechestrate ale ANAF-ului sunt acum online pe o platformă digital – elicitatii.anaf.ro. Ce putem garanta e următorul lucru, că nu vor mai fi pile, nu vor mai fi hârtii, nu vor mai fi întârzieri”, a transmis, vineri, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, într-un mesaj postat pe Facebook. Potrivit acestuia, platforma oferă acces direct cetățenilor la bunuri variate, de la obiecte de valoare până la active imobiliare sau mijloace de transport, toate provenite din dosare de fraudă sau infracțiuni economice. Ministrul de Finanțe susține că sistemul permite participarea publică fără intermediari. „Tu decizi, tu stabileşti preţul, tu licitezi şi tu obţii aceste bunuri, care pot fi ceasuri, maşini, terenuri, toate obţinute prin furt şi fraudă şi pentru prima oară disponibile online pentru toţi românii într-un mod transparent”, a scris acesta. Nazare a explicat că întreg mecanismul a fost integrat digital, de la momentul aplicării sechestrului până la publicarea bunurilor pe platformă, ceea ce ar elimina blocajele administrative și întârzierile din trecut. „Sunt foarte multe bunuri în care acum facem o ordine pentru prima dată şi le urcăm online şi le punem la dispoziţia voastră să licitaţi şi să le obţineţi transparent”, a mai afirmat Nazare. Potrivit ANAF, platforma a înregistrat un interes ridicat încă din primele ore de la lansare, cu aproximativ 14 milioane de accesări în 24 de ore.

Profituri spectaculoase ale benzinăriilor din România, de peste 1 miliard de lei. Cât au încasat OMV, Rompetrol, Mol

Retailul de carburanți din România este una dintre cele mai profitabile piețe, iar ultimele date publicate de ANAF confirmă acest lucru. În 2024, profitul cumulat al benzinăriilor din România a ajuns la 1,02 mld. de lei, arată o analiză realizată de Termene.ro. Doar benzinăriile OMV, Rompetrol și Mol au obținut un profit de 877 mil. lei. Chiar dacă Fiscul nu a publicat cifrele oficiale pentru 2025, analiza bilanțurilor din anul precedent arată că piața carburanților rămâne atractivă atât pentru jucătorii internaționali, cât și pentru operatorii locali. Ultimele date arată că peste 1.000 de firme au depus bilanțul pe anul 2024. Acestea au raportat o cifră de afaceri totală de 77,4 mld. lei, un sold al profitului net de 1,02 mld. lei și 12.455 de angajați. În comparație cu anul 2008, piața benzinăriilor a evoluat de la o cifră de afaceri cumulată de 20 mld. lei până la o cifră de afaceri cumulată de 77,4 mld. lei în 2024, adică o creștere de 288%. De asemenea, profitul net cumulat al benzinăriilor din România a crescut de la 178 mil. lei la aproape 1,3 mld. lei, o creștere de 625%. În același timp, profitul brut cumulat al benzinăriilor a crescut în 2024 până la 1,58 mld. lei, iar productivitatea angajaților a atins 82.194 lei/angajat. Ce profituri au înregistrat benzinăriile din România în 2024 În 2024, marile rețele de benzinării din România au înregistrat profituri substanțiale. OMV Petrom Marketing SRL a fost liderul detașat al pieței și a raportat un profit net de aproximativ 574,6 mil. lei în 2024, la o cifră de afaceri de circa 24,5 mld. lei, cu un număr de 205 angajați. De menționat este faptul că grupul deține brandurile OMV și Petrom. MOL România Petroleum Products SRL, parte a grupului maghiar MOL, a înregistrat în 2024 un profit net de circa 166,1 mil. lei, cu venituri de aproximativ 9,6 mld. lei. Rompetrol Downstream SRL a obținut în 2024 un profit net de aproximativ 136,4 mil. lei, la o cifră de afaceri de peste 13,3 mld. lei. Socar Petroleum SA, operator al rețelei de benzinării azerbaijane în România, a raportat 27,7 mil. lei profit net, în timp ce operatori intermediari precum Smart Management Invest SRL și Turist Service SRL au obținut profituri de aproximativ 13 mil. lei, respectiv 11,7 mil. lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum se vede la pompă intrarea în vigoare a ordonanței prin care a scăzut acciza la motorină. Prețurile de ieri și de azi, fotografiate de Gândul Din ce se compune prețul carburanților și cât câștigă statul de fapt

A fost depus proiectul de lege pentru amnistia firmelor cu cod TVA anulat sau suspendat de ANAF. Ce prevede documentul

Proiectul de lege pentru amnistia firmelor care, în trecut, chiar și cu mulți ani în urmă, au avut codul de TVA anulat sau suspendat de ANAF, iar acum au fost notificate că au sume de plată, a fost depus, scrie Profit.ro. Peste 2.000 de firme au avut codul de TVA anulat sau suspendat și au încheiat tranzacții cu 10.000 de altfe firme.  Mișcarea a fost anunțată în urmă cu aproximativ o lună și jumătate ca fiind pregătită, cu anunțul că la nivel politic s-a discutat ca peste 2.000 de firme cu cod TVA anulat sau suspendat de ANAF și notificate că au datorii să poateă fi ajutate cu amnistie fiscală în Parlament, prin asumarea de către unul dintre partiele din coaliție a unui proiect de lege. Proiectul este important mai ales că o serie de antreprenori au semnalat în ultima perioadă că au primit notificări cu sume de plată din urmă legate de TVA și au spus că nu au avut cunoștință despre situație și că nu au fost înștiințați de ANAF la momentul producerii evenimentului. Care este poziția ANAF La nivelul ANAF, poziția este că legea trebuie aplicată, iar firmele care, deși au avut codul de TVA suspendat sau anulat, au continuat să opereze ca și cum acest lucru nu s-a întâmplat sunt datoare cu sumele stabilite în urma controalelor și a ajustărilor aferente. În cazurile în care firmele afectate pot să dovedească că legea sau procedurilor ANAF au fost încălcate, pot contesta situația la ANAF și în instanță. Declaratii de presa comune ale prim-ministrului Romaniei, Ilie Bolojan (in imagine), si ale omologului sau slovac, Robert Fico, la Palatul Victoria din Bucuresti, vineri, 27 martie 2026. ALEXANDRU NECHEZ / MEDIAFAX FOTO Proiectul de amnistie de acum a fost inițiat de USR, după ce subiectul a fost discutat în coaliție, iar membrii coaliției au susținut proiectul și au stabilit ca unul dintre partide să inițieze proiectul. Peste 20 de parlamentari USR, câțiva de la minorități, unul de la PNL și unul de la UDMR au semnat proiectul. Proiectul a fost inițiat în Parlament după ce premierul Ilie Bolojan a refuzat ca amnistia să fie adoptată prin Guvern, deoarece a fost preferată varianta Parlamentului, unde decizia ar fi asumată politic de toată coaliția. Ce prevede proiectul de amnistie Se anulează diferențele de obligații fiscale principale reprezentând TVA și/sau obligațiile fiscale accesorii aferente, stabilite de ANAF în aplicarea art. 11 alin. (6) sau alin. (8), ca urmare a anulării înregistrării în scopuri de TVA pentru perioadele fiscale cuprinse între 1 ianuarie 2019 și data intrării în vigoare a prezentei legi. Celor care au achitat li se restituie banii la cerere. Termenul de prescripție pentru dreptul de a cere restituirea curge de la data intrării în vigoare a legii. Nu se aplică în cazurile în care contribuabilul a înscris distinct TVA în facturi sau în documente echivalente ori a colectat, integral sau partial, TVA de la beneficiari. Anularea obligațiilor fiscale prevăzute se face din oficiu, de către ANAF prin decizie de anulare care se comunică contribuabilului. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Misiune imposibilă pentru cei care vor să participe la licitațiile ANAF. Vezi cât e de greu să-ți faci un cont pe platformă și care sunt pașii până la ”comorile” statului Șefi ANAF București, plasați sub control judiciar de DNA. Aceștia primeau șpăgi de zeci de mii de euro pentru a „ierta” firmele de datorii la stat

Noua metodă de înșelăciune. Escrocii se dau inspectori ANAF. Cum acționează

Autoritățile fiscale trag un semnal de alarmă privind o nouă schemă de fraudă. Escrocii contactează telefonic contribuabilii și se prezintă drept inspectori ANAF Antifraudă, încercând să obțină date personale și bancare. Instituția recomandă prudență maximă și evitarea furnizării oricăror informații sensibile în urma unor astfel de apeluri. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) avertizează că au fost semnalate apeluri telefonice frauduloase prin care persoane necunoscute se prezintă în mod fals ca inspectori ai Direcției Generale Antifraudă Fiscală. „Atragem atenția asupra unor apeluri telefonice frauduloase (phishing telefonic – vishing) efectuate de către persoane care fură identitatea unor inspectori ai Direcției Generale Antifraudă Fiscală din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală. În timpul acestor apeluri, pentru a crea aparența realității, sunt folosite date și nume publicate pe portalul anaf.ro, însă numerele de telefon nu aparțin instituției. Astfel, se încearcă folosirea frauduloasă a calității de reprezentant al ANAF pentru obținerea de date personale și bancare”, a transmis instituția. Escrocii urmăresc inducerea în eroare a persoanelor contactate ANAF subliniază că astfel de tentative urmăresc inducerea în eroare a persoanelor contactate. Motiv pentru care recomandă ferm să nu fie oferite informații personale sau financiare în cadrul apelurilor primite de la interlocutori necunoscuți. Inspectorii instituției nu solicită niciodată astfel de date prin telefon. „În cazul în care sunt primite astfel de apeluri, vă rugăm să transmiteți prin intermediul formularului electronic de contact disponibil la adresa www.anaf.ro/asistpublic date ușor observabile în timpul unei astfel de tentative de vishing, precum numărul de telefon de la care a fost primit apelul, data și ora apelului, caracteristici (de exemplu: accent, modalitate de exprimare) ale apelantului care se recomandă a fi un reprezentat al ANAF”, recomandă reprezentanții ANAF în comunicat. Potrivit sursei citate, informațiile colectate în urma acestor sesizări vor fi utilizate pentru informarea și sprijinirea organelor de cercetare penală, în vederea verificării și instrumentării unor posibile cazuri de uzurpare de calități oficiale.

Misiune imposibilă pentru cei care vor să participe la licitațiile ANAF. Vezi cât e de greu să-ți faci un cont pe platformă și care sunt pașii până la comorile statului

Agenția Națională de Administrare Fiscală, împreună cu Ministerul Finanțelor au lansat platforma digitală „eLicitațiiANAF”, destinată vânzării bunurilor sechestrate sau intrate în proprietatea privată a statului. Practic, ANAF a lansat un magazin virtual unde sunt listate mașini, bijuterii scumpe, ceasuri de lux, apartamente sau alte active confiscate ori asupra cărora s-a pus sechestru. Fiscul se laudă că site-ul a avut 14 milioane de accesări în primele 24 de ore de la lansare, iar Gândul a încercat să parcurgă toți pașii necesari pentru înscrierea la o licitație și a descoperit că, dincolo de entuziasmul uriaș, platforma ridică obstacole serioase prin care statul se faultează de unul singur. Promisiunea ANAF versus realitatea din platformă Platforma, așa cum o prezintă ANAF, funcționează în două etape. Bunurile sunt mai întâi listate pentru 30 de zile într-o categorie numită „Publicitate bunuri”. După aceste zile urmează desfășurarea licitației în care cei interesați pot lăsa online oferte pentru fiecare bun care intră în această etapă. Deși mecanismul prezentat de ANAF pare extrem de simplu, în practică, bătaia cea mai mare de cap o oferă tocmai crearea unui cont de utilizator. Orice persoană interesată de un produs listat pe platformă este nevoită să-și creeze un cont, dar nu unul simplu cu username, parolă și e-mail, ci un cont creat prin intermediul Spațiului Privat Virtual (SPV), sistemul digital al ANAF care vine la pachet cu propriile proceduri birocratice. Câți pași trebuie să urmeze un utilizator ca să-și creeze un cont În realitate, înscrierea pe platformă presupune parcurgerea unui traseu digital cu mai multe etape decât s-ar aștepta majoritatea celor interesați. Aceștia sunt nevoiți să acceseze mai întâi site-ul ANAF, apoi secțiunea „Servicii Online” din meniul principal și opțiunea „Înregistrare utilizatori”. În noua pagină, utilizatorul urmează să dea click pe butonul din secțiunea Spațiul Privat Virtual (SPV), iar din cadranul numit „Persoane Fizice” urmează să aleagă butonul „Înregistrare utilizatori persoane fizice”. În continuare, într-o nouă fereastră deschisă, utilizatorul trebuie să aleagă opțiunea „Înregistrare cu parolă în nume propriu”. În ultima etapă, se va deschide un formular care necesită completarea cu datele personale, dar există posibilitatea ca numele de utilizator ales să fie deja înregistrat de altcineva, caz în care platforma va afișa o eroare și o sugestie de modificare. Dacă username-ul este în regulă, urmează ca ANAF să trimită un cod pe e-mail care trebuie introdus în platformă împreună cu un alt cod de securitate. După crearea contului, urmează înregistrarea pentru validarea identității, iar utilizatorul trebuie să acceseze un nou link primit pe e-mail. Aici va fi nevoit să selecteze manual, pe rând, fiecare județ și fiecare zi în care are disponibilitate. După alegerea datei și orei, utilizatorul este nevoit să se prezinte online pe un nou link trimis pe e-mail. Mai mult decât atât, contul nu devine activ pe loc. După trimiterea datelor, urmează o perioadă de verificare din partea autorităților, care poate dura de la câteva ore până la câteva zile, în funcție de volumul solicitărilor. Abia după confirmare, utilizatorul poate depune garanția de participare și se poate înscrie efectiv la licitații. Cât trebuie să scoți din buzunar ca să participi la o licitație Procesul nu se termină aici pentru cei interesați să liciteze. După obținerea unui cont pe platformă, utilizatorii trebuie să plătească taxa de participare pentru fiecare bun la care vor să depună o ofertă. Taxa de participare este 10% din prețul de pornire al produsului. De exemplu, dacă cineva vrea să liciteze pentru un ceas Rolex de 110.000 lei, atunci trebuie să plătească un avans de 11.000 de lei către ANAF. În cazul în care licitația nu este câștigată, utilizatorul urmează să primească înapoi banii în cont după 5 zile. În cazul în care licitația este câștigată, dar utilizatorul decide că nu mai vrea bunul respectiv, taxa de participare se reține. Cum a prezentat ANAF platforma de licitații Înainte de a ajunge la licitație, fiecare bun trece printr-o perioadă de publicitate de 30 de zile, în care este vizibil pe platformă. În această fereastră, cei interesați pot vedea detaliile, pot solicita o vizionare, care se face în prezența unui funcționar ANAF și se pot familiariza cu produsul. Abia după ce expiră cele 30 de zile, obiectul intră automat în secțiunea de licitație. Odată intrat în secțiunea „Explorați licitațiile”, respectivul bun este listat pentru o perioadă de 5, 7 sau 10 zile, în funcție de valoarea estimată. În această perioadă, participanții se înscriu, plătesc taxa de participare și depun oferte. De fiecare dată când cineva face o ofertă mai mare, ceilalți participanți sunt notificați automat și pot să își reînoiască oferta. După câștigarea licitației, bunul poate fi achitat prin trei modalități de plată: card bancar online, transfer bancar prin orice metodă electronică sau mandat poștal. În cazul bunurilor sechestrate pentru datorii fiscale, câștigătorul licitației poate achita prețul fie integral, fie în rate. Deși platforma ar trebui să accelereze vânzarea bunurilor confiscate, în practică, procedurile complicate și timpii de așteptare riscă să țină departe exact publicul de care statul are nevoie pentru a-și valorifica aceste active. RECOMANDAREA AUTORULUI: ANAF lansează o platformă online pentru vânzarea bunurilor confiscate. Ce reguli trebuie să respecte românii interesați ANAF scoate la licitație un Ferrari F430 Spider. Care este prețul de pornire și ce dotări are bolidul Scandal la ANAF înainte de lansarea eLicitații: sute de bunuri dispărute, inclusiv 200 de mașini care ar fi trebuit sechestrate