Orașul cu cea mai ieftină chirie din România: 500 lei/lună acum, în octombrie 2025

orasul-cu-cea-mai-ieftina-chirie-din-romania:-500-lei/luna-acum,-in-octombrie-2025

Orașul cu cea mai ieftină chirie din România: 500 lei/lună acum, în octombrie 2025. Un proprietar oferă spre închiriere o garsonieră confort 3, situată în Călărași, la etajul 3. Garsoniera are o suprafață de 12 metri pătrați și este compusă din cameră, hol și baie. Nu are bucătărie, dar poți amenaja, probabil, o chicinetă de mici dimensiuni. Încălzirea este electrică, cu boiler electric. Chiria cerută de proprietar este de 500 de lei pe lună și percepe o garanție de 1.500 de lei, cu contract la ANAF. Cum arată piața chiriilor din România Piața chiriilor este în creștere accentuată, mai ales în această perioadă, când românii migrează spre orașele mai mari și studenții caută un loc în care să stea, dacă nu vor cazare sau nu mai „prind” la cămin. A „explodat” cererea pe piața chiriilor: la două camere, preţul mediu variază între 500 şi 670 de euro în Bucureşti. Cele mai mari preţuri medii se înregistrează în Capitală, în special în sectorul 1 (750 de euro) şi s­ectorul 2 (675 de euro), potrivit anunţurilor publicate pe Storia. România a înregistrat în vara lui 2025 o creştere a chiriilor de 5,8% față de aceeași perioadă a lui 2024, marcând un ritm de peste două ori mai rapid decât media UE, care s-a situat la 2,3%, informează zf.ro. Totodată, chiriașii vor să se mute, în această toamnă, în garsoniere sau apartamente cu 2 camere și visează să le achite lunar proprietarilor sub 300 de euro, arată o cercetare trasmisă de Imobiliare.ro, prețuri greu de găsit în aceste vremuri scumpe. Sursa foto: olx Autorul recomandă:

Cancelaria lui Bolojan şi Curtea de Conturi se află pe Lista ruşinii întocmită de ANAF. Cu ce sume figurează

cancelaria-lui-bolojan-si-curtea-de-conturi-se-afla-pe-lista-rusinii-intocmita-de-anaf.-cu-ce-sume-figureaza

Pe listă se află peste 511 nume de instituţii şi companii publice. Printre acestea este Cancelaria prim-ministrului cu o restanţă de peste 110.000 lei. Foto: ANAF De asemenea, Curtea de Conturi figurează cu o datorie de 59.865 lei. Foto: ANAF Pe primele trei locuri în topul datornicilor se află se află Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, cu o restanţă de 136,5 milioane de lei, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătăţiri Funciare, cu 87 milioane de lei şi Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului cu o datorie de 29,1 milioane de lei. Pe listă se mai află spitale, inspectorate şcolare, şcoli, primării, cluburi sportive, instanţe şi parchete din toată ţara. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a informat instituţiile şi autorităţile publice, care au datorii fiscale neachitate până la data de 31 august 2025, că trebuie să îşi plătească aceste obligaţii. „Conform articolului 7 din Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), ANAF are rolul de a sprijini conformarea voluntară a contribuabililor, inclusiv a instituţiilor publice, la plata impozitelor şi contribuţiilor sociale datorate. La data de 31 august 2025, suma totală a datoriilor fiscale restante ale instituţiilor şi autorităţilor publice era de 582.901.355 lei”, a transmis ANAF. La începutul lunii noiembrie 2025, ANAF va trimite notificări oficiale tuturor instituţiilor şi autorităţilor publice care înregistrează restanţe. „Scopul acestor notificări este: informarea instituţiilor despre obligaţiile restante, îndrumarea acestora către conformarea la plată, prezentarea posibilităţilor de a accesa facilităţi fiscale, în condiţiile legii. Instituţiile şi autorităţile publice pot solicita eşalonarea clasică a plăţii datoriilor, fără a fi necesară constituirea de garanţii, datorită statutului lor juridic”, a precizat ANAF.

Kelemen Hunor, ironic la adresa șefului ANAF: Recunosc fără menajamente: am încălcat legea! Am făcut șase borcane de gem de prune, împreună cu soția mea

kelemen-hunor,-ironic-la-adresa-sefului-anaf:-recunosc-fara-menajamente:-am-incalcat-legea!-am-facut-sase-borcane-de-gem-de-prune,-impreuna-cu-sotia-mea

„Recunosc fără menajamente: am încălcat legea! Weekend-ul trecut, am făcut șase borcane de gem de prune, împreună cu soția mea. Cu prunele noastre, în oala noastră, din vina noastră”, a scris Kelemen Hunor pe Facebook, ca reacție la declarația șefului ANAF, potrivit căruia produsele de casă „intră în categoria deficitului de TVA”. „Gemul făcut în gospodărie afectează nivelul de încasare al TVA în România”, a spus Adrian Nica, șeful ANAF, la Antena 3, după care întreaga societate românească a luat foc. „Acum îmi e teamă”, scrie Kelemen Hunor în continuare, „Când o să vină ANAF să-mi confiște borcanele? Șase borcane, șase găuri ascunse în buget. Acum, serios: chiar crede șeful ANAF că gemul făcut în casă este gaura neagră a economiei? Dacă așa merg lucrurile, anul viitor va trebui să raportăm și conservele făcute de bunica. Pe etichetă, am putea scrie: „produs cu risc fiscal – este recomandat consumul sub supravegherea autorităților. Ce-ar fi dacă i-ar urmări pe marii evazioniști și nu conservele bunicilor?”, a încheiat Hunor. De altfel, Hunor nu e singurul care l-a ironizat pe șeful ANAF Marius Budăi, deputat PSD, a scris tot pe Facebook: „Șeful ANAF a căzut într-un ridicol absolut când a arătat cu degetul la bunicuțele care fac gem acasă … Ocupați-vă de marii evazioniști!” Reacții ironice au avut și utilizatorii Reddit – gemul făcut în casă a fost abordat din perspectiva unor elaborate scheme de evaziune fiscală. Bineînțeles, utilizatorii au trimis către marii evazioniști fiscali și au arătat ipocrizia autorității. „Mâine o să taxeze și zacusca din cămară”, a scris alt utilizator.

Adrian Câciu: Frauda fiscala de TVA nu depășește 13%. ANAF ar trebui să comunice corect

adrian-caciu:-frauda-fiscala-de-tva-nu-depaseste-13%.-anaf-ar-trebui-sa-comunice-corect

Într-o postare pe Facebook, Adrian Câciu critică modul în care ANAF a comunicat despre decalajul fiscal de TVA: „Frauda fiscala de TVA nu depășește 13 puncte procentuale din total GAP de TVA. Asta trebuie sa zica șeful ANAF! Nu suntem o țara de hoți”. „Cred că ANAF ar fi bine să comunice corect pe tema decalajului fiscal de TVA(GAP-ul de TVA) în primul rând pentru a evita ducerea în derizoriu a unei probleme extrem de serioase pentru sănătatea finanțelor publice”, a continuat Câciu. „Am cerut, la audierea șefului ANAF în Comisia de Buget Finante din Camera Deputaților, ca acesta să organizeze comunicari publice cu privire la acest decalaj fiscal si sa foloseasca datele publice disponibile, adică cele din 2022, cu privire la structura acestui GAP de TVA”, a mai scris social-democratul. Câciu amintește că în 2022, GAP-ul de TVA „a scăzut cu 4,2 pp fata de anul anterior, cea mai abrupta scadere din ultimii 22 de ani iar cauzele au fost în mare masura date de administrarea fiscala eficienta dar și de masurile de creștere a eficientei administrării fiscale”.

Dezastrul găsit de ANAF în casa pe care i-a confiscat-o lui Klaus Iohannis. Statul îi cere și bani de reparații

dezastrul-gasit-de-anaf-in-casa-pe-care-i-a-confiscat-o-lui-klaus-iohannis.-statul-ii-cere-si-bani-de-reparatii

Au apărut imagini cu dezastrul din casa pe care i-a confiscat-o ANAF lui Klaus Iohannis, după ce el a pierdut imobilul definitiv în instanță. Potrivit imaginilor, locuința necesită reparații capitale, având în vedere infiltrațiile de apă, dar și tencuiala deteriorată. Astfel, inspectorii de la ANAF au pătruns în casă abia după ce au forțat ușa, luând în considerare că soții Iohannis le-au transmis, prin intermediul avocatului, că nu mai dețin cheia. „Referitor la acțiunea ANAF, derulată în Sibiu, în strada Nicolae Bălescu, nr. 29, ţin să fac câteva precizări. Colegii noștri din ANAF au notificat cei doi soţi pentru a preda imobilul. Aceştia au răspuns, prin avocat, că nu deţin cheia aferentă imobilului şi consideră că nu este necesar să se prezinte la această predare.  Aflaţi în această situaţie, colegii noștri au forţat una dintre intrări şi au pătruns în interiorul imobilului. Aici, au prrocedat la inventarierea bunurilor aflate acolo. Au constatat că imobilul se află în stare de degradare şi că, într-una dintre uşi, se află cheia imobilului„, a afirmat Adrian Nica, şeful ANAF, potrivit Antena 3. Acesta a adăugat că statul „va solicita suplimentar de plata sumei” pe care soţii Iohannis o datorează „şi măsuri asiguratorii asupra bunurilor în vederea recuperării prejudiciului„. sursa foto: captura video Antena 3 Statul trebuie să recupereze circa 1 milion de euro De altfel, fostul președinte, Klaus Iohannis, fusese notificat de ANAF să înapoieze banii pe casa din Sibiu. Imobilul a fost pierdut în instanță definitiv de soții Iohannis. Vreme de 17 ani au închiriat această casă unei bănci comerciale. Casa a fost obținută pe acte false. Conform unor surse citate de Antena 3, la jumătatea lunii august, familia Iohannis a primit o notificare prin care era informată că datorează suma de 4,7 milioane de lei (circa 929.000 de euro). Aceasta reprezintă veniturile din chirii obținute pentru jumătatea de spațiu comercial retrocedat, între anii 2001 și 2015, și recuperat ulterior de către stat. „ANAF va proceda la inițierea acţiunii în Instanţă faţă de cei doi soţi şi va solicita suplimentar de plata sumei şi măsuri asiguratorii asupra bunurilor în vederea recuperării prejudiciului datorat„, a mai declarat Adrian Nica. „Cât va dura acest proces pe care îl inițiază şeful ANAF? Pentru că, la cum arată Justiţia în momentul de faţă… mai mult în pauză decât în activitate. S-ar putea să dureze câţiva ani de zile. Eu sper ca şeful ANAF să ia în calcul şi penalitățile rezultate din aceste întârzieri şi să actualizeze aceste datorii măcar cu rata inflației. Nu ştiu în ce măsură va găsi şeful Fisc-ului dreptate în Justiţie, rămâne de văzut…„, a afirmat Adrian Negrescu, consultant economic, la Antena 3 CNN. Autorul recomandă: Klaus Iohannis, surprins unde îi place cel mai mult. În vacanță Iohannis, EXECUTAT SILIT. ANAF i-a luat casa fostului președinte. Urmează recuperarea echivalentului chiriei pe care a încasat-o ilegal

Lia Olguța Vasilescu, atac la ANAF: E o nebunie, vrem să ajungem pe Lună şi noi facem print-screen la ecran”

lia-olguta-vasilescu,-atac-la-anaf:-e-o-nebunie,-vrem-sa-ajungem-pe-luna-si-noi-facem-print-screen-la-ecran”

Lia Olguța Vasilescu – primarul Craiovei și președinta Asociației Municipiilor din România (AMR) – a lansat acuzații grave la adresa Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), spunând că procesul de digitalizare din România este blocat de birocrație. „Ne doare că atunci când se vorbeşte despre smart city, de exemplu, în România ideile sunt puţine şi simple”, a spus Olguța Vasilescu. „Se vorbeşte despre reabilitarea termică, despre colectarea selectivă, eventual cu containere îngropate, despre WiFi în parcuri şi în autobuze, despre panouri fotovoltaice şi cam aici se reduce totul. Noi, toţi primarii, căutăm însă mai multe idei pentru a transforma într-adevăr oraşele noastre în oraşe smart. Mulţi dintre noi am făcut eforturi pentru a le digitaliza. La Craiova, deşi absolut toate documentele se pot solicita şi elibera în format electronic, doar 7% dintre cetăţeni utilizează această soluţie, poate şi pentru că alte instituţii nu performează şi nu te obligă la digitalizare, să-i înveţe pe oameni că trebuie până la urmă să schimbe ceva şi ei în comportamentul lor. Totul pleacă de la instituţii. Ce părere să avem în condiţiile în care ANAF, mai nou, ne cere printr-un ordin de ministru, să facem referate de necesitate pentru fiecare filă de buget”, a declarat Lia Olguța Vasilescu. „Facem iar dosar cu şină pentru fiecare achiziţie în parte” Lia Olguța Vasilescu s-a declarat nemulțumită din cauză că în România încă mai sunt folosite dosare cu șină, iar Ministerul de Finanțe solicită „print-screen-uri”. „Trebuie făcută toată digitalizarea României de către Ministerul Digitalizării. Este o propunere pe care am mai făcut-o. Cel mai simplu ar fi ca digitalizarea să fie făcută fie de ANAF printr-o achiziţie centralizată, fie de Ministerul Digitalizării la nivelul întregii ţări. Din păcate, în România, ordinul de la Ministerul de Finanţe ne obligă să facem print-screen la programul respectiv şi să facem iar dosar cu şină pentru fiecare achiziţie în parte. E o nebunie! Sperăm să se abroge ordinul respectiv. Din păcate, aici ne aflăm: vrem să ajungem pe Lună şi noi facem print-screen la ecran”, a mai spus Lia Olguța Vasilescu în cadrul în cadrul primei ediții a Smart City Highlights, organizată de Universitatea Politehnica București. RECOMANDAREA AUTORULUI: Valentin Stan: Pozițiile ministrului român de Externe la ONU au fost profund anti-americane Nu e ușor cu Nicușor, e aiuritor: Un președinte exagerat de lent Cu cât s-a vândut un tractor românesc U650, fabricat în 2005, la o licitație în Neamț. A fost „bătaie” pe utilajul folosit de primărie la deszăpezire Alexandru Chirilă, la „Pastila Financiară”: „Dacă renunți la țigări și la ieșit în oraș, economisești 1400 de lei lunar” Sorin Grindeanu, discuții cu ambasadorul Germaniei în România: „Vrem investiții germane în industria de apărare și SPRIJIN pentru aderarea la OECD”

Austeritate cu portițe. Adrian Câciu acuză Guvernul Bolojan că FENTEAZĂ legea. Cum a ocolit șeful Cancelariei interdicția privind mașinile noi

austeritate-cu-portite-adrian-caciu-acuza-guvernul-bolojan-ca-fenteaza-legea.-cum-a-ocolit-seful-cancelariei-interdictia-privind-masinile-noi

Deși premierul și echipa sa vorbesc despre tăieri și economii, Cancelaria prim-ministrului a găsit o metodă de a ocoli interdicția privind achizițiile de mașini pentru instituțiile publice. Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, acuză Guvernul că „fentează legea”, după ce instituția condusă de Mihai Jurca a închiriat autoutilitare Dacia, în loc de autoturisme, pentru a evita interdicția impusă de propriile reguli de austeritate. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO. „Autoutilitara este, prin definiție, un mijloc de transport marfă. Ca să fenteze legea, șeful cancelariei nu a luat autoturisme, a luat autoutilitare, că, deh, legea nu are interdicție pentru ele. Dar nici banii nu se pot cheltui pe ele dacă nu transporți marfă. Cancelaria Primului Ministru nu are ca obiect de activitate transportul de mărfuri. Punct!”, a scris Câciu pe Facebook. El susține că achiziția este ilegală și că instituția ar trebui „să dea mașinile înapoi”. „Dacă nu are mașini, să ceară de la ANAF, că sunt destule confiscate”, a adăugat fostul ministru. De cealaltă parte, Mihai Jurca spune că măsura a fost una de economie, nu de ocolire a legii. Potrivit acestuia, Cancelaria a redus cu 90% cheltuielile pentru mașinile de serviciu, după ce a renunțat la contractul cu RAAPPS și a optat pentru închirierea unor autoutilitare.Costurile lunare au scăzut de la 850.000 de lei la 84.000 de lei, iar mașinile vor fi folosite de secretarii și consilierii de stat din instituție. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, a explicat că este vorba strict despre o închiriere, nu o achiziție, și că toate procedurile au fost legale. Surse foto: MEDIAFAX FOTO AUTORUL RECOMANDĂ: Scandal USR-AUR, izbucnit la Timișoara. USR acuză Consiliul Județean că a permis unui „putinist” să-și lanseze cartea comunistă în Sala Revoluției Polițist antidrog, reținut într-un dosar DIICOT de trafic de DROGURI. 20 de persoane au ajuns în arest După valul masiv de tăieri și scumpiri, Bolojan pune austeritatea în standby: „Nu mai trebuie să CREȘTEM taxe”

Procurorul-şef al DNA se plânge că au fost puține sesizări pentru evaziune fiscală din partea ANAF

procurorul-sef-al-dna-se-plange-ca-au-fost-putine-sesizari-pentru-evaziune-fiscala-din-partea-anaf

Procurorul-şef al DNA, Marius Voineag, precizează că, anul trecut, ANAF a făcut doar patru sesizări cu privire la suspiciuni de evaziune fiscală cu prejudiciu mai mare de 10 milioane de lei. Totodată, șeful DNA anunţă că, în ultimii doi ani, procurorii DNA au formulat acuzaţii faţă de „undeva la 70 de persoane” din cadrul ANAF şi Vamă. „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut din partea ANAF, patru sesizări pe întreg anul trecut. Toate instituţiile cu atribuţiile de control, undeva la 36-37 de sesizări pe an. Imaginaţi-vă că noi totuşi avem un flux de 1.800 – 2.000 de dosare pe an pe care le deschidem”, a declarat Marius Voineag, vineri seară, la un post TV. Procurorul-şef al DNA a fost întrebat care crede că ar fi explicația celor 4 sesizări trimise de ANAF într-un an. Acesta a afirmat că a fost „o surpriză neplăcută”. „Și pentru noi a fost o surpriză neplăcută. DNA nu se ocupa de investigaţie în ceea ce priveşte evaziunea fiscală şi m-aş fi aşteptat la mult mai multe. Să sperăm că măcar pe viitor lucrurile se vor îmbunătăţi”. Marius Voineag a precizt că procurorii au instrumentat şapte dosare de mare evaziune fiscală. „Avem prejudicii între 18 şi 96 de milioane de lei la fiecare dintre aceste dosare”, a explicat şeful DNA, precizând că, la dosarul cu prejudiciu de 96 de milioane de lei s-au pus sechestre asiguratorii până la suma de 60 de milioane de lei. „Stăm destul de bine în ceea ce priveşte măsurile asiguratorii”, a adăugat procurorul-şef al DNA. Întrebat dacă dintre angajaţii ANAF care „nu văd marea evaziune” au fost vizate persoane, şeful DNA a afirmat: „DNA şi-a făcut foarte bine treaba în ceea ce priveşte combaterea corupţiei în cazdrul unor astfel de isntituţii. Avem undeva la 70 de persoane, în ultimii doi ani, cu acuzaţii formulate din cadrul ANAF şi Vamă, cu minim 40 de măsuri preventive”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Sezonul de GRIPĂ a început mai devreme. Medic infecționist: „Am avut un mic val de COVID-19” Bucureștiul, inundat pe mai multe artere principale. Tramvaiele oprite pe Maica Domnului. Ploaia continuă în rafale și la această oră

Nazare: Unele solicitǎri nu pot fi satisfăcute imediat, însǎ este important să avem acest dialog

nazare:-unele-solicitari-nu-pot-fi-satisfacute-imediat,-insa-este-important-sa-avem-acest-dialog

„Am transmis colegilor noștri cǎ susțin dialogul deschis și constant, pentru că schimbarea în instituție trebuie făcută în acord cu toate organizațiile – doar așa putem construi coerent, împreună. Unele solicitări nu pot fi satisfăcute imediat, iar unele doleanțe nu pot fi susținute – însă este important să avem acest dialog şi să analizăm toate ideile şi soluțiile disponibile”, a declarat ministrul Alexandru Nazare sâmbătă. Sindicaliștii din finanțe, reuniți în SindFISC, au protestat sâmbătă, între orele 12:00 și 14:00, în fața Ministerului Finanțelor, solicitând finanțare corectă pentru funcționarea instituțiilor, normarea realistă a muncii, digitalizare accelerată și adoptarea Statutului finanțistului. Nazare a arătat că susține normarea realistă a muncii și a precizat că un astfel de proces este deja în derulare la minister: „Este o măsură concretă și necesară, astfel încât să avem o evidență clară a activității fiecărei direcții și a fiecărui angajat”. „Înțeleg foarte bine nevoile tuturor, inclusiv dorința de a avea un statut clar. Fiecare solicitare va fi analizată temeinic, pentru a vedea câte dintre aspecte pot fi puse în practică”, a mai spus ministrul. Nazare a mulțumit, totodată, protestatarilor pentru modul responsabil în care au organizat manifestația. „Mulțumesc protestatarilor, care au ales să iasă în stradă într-o zi liberă, fără a afecta programul de lucru, ceea ce arată responsabilitate și respect față de cetǎțeni. De aceea, cred cu atât mai mult că prin dialog constant și prin pași clari putem construi instituții mai eficiente și mai performante”, a spus el. Potrivit organizatorilor, protestul s-a desfășurat cu participarea reprezentanților din toate structurile Ministerului Finanțelor și ANAF, fiind sprijinit și de organizații sindicale europene.

Nicușor Dan spune că se fac progrese la ANAF, dar la DNA și Parchet nu îi mai vrea pe actualii șefi

nicusor-dan-spune-ca-se-fac-progrese-la-anaf,-dar-la-dna-si-parchet-nu-ii-mai-vrea-pe-actualii-sefi

Președintele Nicușor Dan anunță că este optimist în privința activității ANAF. În schimb, șeful statului nu i-ar mai vrea în funcție pe actualii șefi ai DNA, Marius Voineag, și al Parchetului, Alex Florența.  Nicușor Dan a declarat că nu este mulțumit de evaziunea fiscală, e vorba de informatizarea ANAF și în urma informatizării, reușirea de controale care sunt țintite și date de niște parametri, așa numite stegulețe roșii care în mod automat le dau sistemele automatice sau softurile care sunt puse să evalueze situațiile financiare care sunt foarte multe date. „Aici mi se pare că face progrese și am avut 2-3 discuții cu ministrul de Finanțe care este foarte hotărât în direcția asta. Suntem la etapa 2 din 9, dar deja la nivelul la care suntem controalele ANAF s-au dus direcționat.  … Noi am făcut niște procese de digitalizare, factura electronică, dar avem o cantitate uriașă de date, toate datele sunt pe niște servere, dar niște softuri pe niște algortmi să extragă din cantitatea de date, locul unde sunt anomalii”, a mai spus Nicușor Dan.  Nemulțumit de activitatea justiției Nicușor Dan a declarat că șefii DNA și al Parchetului au mandate care se termină în martie 2026. „Timp în care avem să avem o evaluare mai fină activitatea Parchetelor, a cifrelor, dar vorbind cumva de deasupra, în DNA sunt zone de corupție care nu sunt atacate, zona de imobiliare, evaziune fiscală sau defrișări. … Pe DNA, evaluarea globală e mai simplă, e o mare corupție care nu a fost deranjată.”. Președintele a declarat că în ceea ce privește Parchetul General, aici e puțin mai dificil pentru că în special când alte instituții nu funcționează, Protecția consumatorilor. ­” Toată lumea este tentată să facă plângere penală. Abilitatea procurorului general să dea scheme de abordare astfel încât cele repetitive să fie tratate cumva uniform și în felul acesta să câștigăm timp, să se identifice cele cumva reprezentative pentru o categorie de infracțiuni și să fie alocate resurse aici. Eu nu văd asta, eu văd că la Parchetul General este o activitate de rutină în carer toată lumea se ocupă de orice își trimit hârtii și nu se vede imaginea de ansamblu”, a mai spus Dan. Nemulțumit și față de Inspecția Judiciară Nicușor Dan a mai declarat că „multă lume confundă justiția cu penalul și noi avem și civilul și avem milioane de dosare, în care oamenii divorțează, discutăm de familii, copii, de moșteniri, e important ca și această categorie de justiție să funcționeze. Avem o instituție Inspecția Judiciară care nu funcționează și trebuie să găsim mijloacele sistematice de a corecta”.