Lia Olguța Vasilescu, atac la ANAF: E o nebunie, vrem să ajungem pe Lună şi noi facem print-screen la ecran”
Lia Olguța Vasilescu – primarul Craiovei și președinta Asociației Municipiilor din România (AMR) – a lansat acuzații grave la adresa Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), spunând că procesul de digitalizare din România este blocat de birocrație. „Ne doare că atunci când se vorbeşte despre smart city, de exemplu, în România ideile sunt puţine şi simple”, a spus Olguța Vasilescu. „Se vorbeşte despre reabilitarea termică, despre colectarea selectivă, eventual cu containere îngropate, despre WiFi în parcuri şi în autobuze, despre panouri fotovoltaice şi cam aici se reduce totul. Noi, toţi primarii, căutăm însă mai multe idei pentru a transforma într-adevăr oraşele noastre în oraşe smart. Mulţi dintre noi am făcut eforturi pentru a le digitaliza. La Craiova, deşi absolut toate documentele se pot solicita şi elibera în format electronic, doar 7% dintre cetăţeni utilizează această soluţie, poate şi pentru că alte instituţii nu performează şi nu te obligă la digitalizare, să-i înveţe pe oameni că trebuie până la urmă să schimbe ceva şi ei în comportamentul lor. Totul pleacă de la instituţii. Ce părere să avem în condiţiile în care ANAF, mai nou, ne cere printr-un ordin de ministru, să facem referate de necesitate pentru fiecare filă de buget”, a declarat Lia Olguța Vasilescu. „Facem iar dosar cu şină pentru fiecare achiziţie în parte” Lia Olguța Vasilescu s-a declarat nemulțumită din cauză că în România încă mai sunt folosite dosare cu șină, iar Ministerul de Finanțe solicită „print-screen-uri”. „Trebuie făcută toată digitalizarea României de către Ministerul Digitalizării. Este o propunere pe care am mai făcut-o. Cel mai simplu ar fi ca digitalizarea să fie făcută fie de ANAF printr-o achiziţie centralizată, fie de Ministerul Digitalizării la nivelul întregii ţări. Din păcate, în România, ordinul de la Ministerul de Finanţe ne obligă să facem print-screen la programul respectiv şi să facem iar dosar cu şină pentru fiecare achiziţie în parte. E o nebunie! Sperăm să se abroge ordinul respectiv. Din păcate, aici ne aflăm: vrem să ajungem pe Lună şi noi facem print-screen la ecran”, a mai spus Lia Olguța Vasilescu în cadrul în cadrul primei ediții a Smart City Highlights, organizată de Universitatea Politehnica București. RECOMANDAREA AUTORULUI: Valentin Stan: Pozițiile ministrului român de Externe la ONU au fost profund anti-americane Nu e ușor cu Nicușor, e aiuritor: Un președinte exagerat de lent Cu cât s-a vândut un tractor românesc U650, fabricat în 2005, la o licitație în Neamț. A fost „bătaie” pe utilajul folosit de primărie la deszăpezire Alexandru Chirilă, la „Pastila Financiară”: „Dacă renunți la țigări și la ieșit în oraș, economisești 1400 de lei lunar” Sorin Grindeanu, discuții cu ambasadorul Germaniei în România: „Vrem investiții germane în industria de apărare și SPRIJIN pentru aderarea la OECD”
Austeritate cu portițe. Adrian Câciu acuză Guvernul Bolojan că FENTEAZĂ legea. Cum a ocolit șeful Cancelariei interdicția privind mașinile noi
Deși premierul și echipa sa vorbesc despre tăieri și economii, Cancelaria prim-ministrului a găsit o metodă de a ocoli interdicția privind achizițiile de mașini pentru instituțiile publice. Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, acuză Guvernul că „fentează legea”, după ce instituția condusă de Mihai Jurca a închiriat autoutilitare Dacia, în loc de autoturisme, pentru a evita interdicția impusă de propriile reguli de austeritate. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO. „Autoutilitara este, prin definiție, un mijloc de transport marfă. Ca să fenteze legea, șeful cancelariei nu a luat autoturisme, a luat autoutilitare, că, deh, legea nu are interdicție pentru ele. Dar nici banii nu se pot cheltui pe ele dacă nu transporți marfă. Cancelaria Primului Ministru nu are ca obiect de activitate transportul de mărfuri. Punct!”, a scris Câciu pe Facebook. El susține că achiziția este ilegală și că instituția ar trebui „să dea mașinile înapoi”. „Dacă nu are mașini, să ceară de la ANAF, că sunt destule confiscate”, a adăugat fostul ministru. De cealaltă parte, Mihai Jurca spune că măsura a fost una de economie, nu de ocolire a legii. Potrivit acestuia, Cancelaria a redus cu 90% cheltuielile pentru mașinile de serviciu, după ce a renunțat la contractul cu RAAPPS și a optat pentru închirierea unor autoutilitare.Costurile lunare au scăzut de la 850.000 de lei la 84.000 de lei, iar mașinile vor fi folosite de secretarii și consilierii de stat din instituție. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, a explicat că este vorba strict despre o închiriere, nu o achiziție, și că toate procedurile au fost legale. Surse foto: MEDIAFAX FOTO AUTORUL RECOMANDĂ: Scandal USR-AUR, izbucnit la Timișoara. USR acuză Consiliul Județean că a permis unui „putinist” să-și lanseze cartea comunistă în Sala Revoluției Polițist antidrog, reținut într-un dosar DIICOT de trafic de DROGURI. 20 de persoane au ajuns în arest După valul masiv de tăieri și scumpiri, Bolojan pune austeritatea în standby: „Nu mai trebuie să CREȘTEM taxe”
Procurorul-şef al DNA se plânge că au fost puține sesizări pentru evaziune fiscală din partea ANAF
Procurorul-şef al DNA, Marius Voineag, precizează că, anul trecut, ANAF a făcut doar patru sesizări cu privire la suspiciuni de evaziune fiscală cu prejudiciu mai mare de 10 milioane de lei. Totodată, șeful DNA anunţă că, în ultimii doi ani, procurorii DNA au formulat acuzaţii faţă de „undeva la 70 de persoane” din cadrul ANAF şi Vamă. „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut din partea ANAF, patru sesizări pe întreg anul trecut. Toate instituţiile cu atribuţiile de control, undeva la 36-37 de sesizări pe an. Imaginaţi-vă că noi totuşi avem un flux de 1.800 – 2.000 de dosare pe an pe care le deschidem”, a declarat Marius Voineag, vineri seară, la un post TV. Procurorul-şef al DNA a fost întrebat care crede că ar fi explicația celor 4 sesizări trimise de ANAF într-un an. Acesta a afirmat că a fost „o surpriză neplăcută”. „Și pentru noi a fost o surpriză neplăcută. DNA nu se ocupa de investigaţie în ceea ce priveşte evaziunea fiscală şi m-aş fi aşteptat la mult mai multe. Să sperăm că măcar pe viitor lucrurile se vor îmbunătăţi”. Marius Voineag a precizt că procurorii au instrumentat şapte dosare de mare evaziune fiscală. „Avem prejudicii între 18 şi 96 de milioane de lei la fiecare dintre aceste dosare”, a explicat şeful DNA, precizând că, la dosarul cu prejudiciu de 96 de milioane de lei s-au pus sechestre asiguratorii până la suma de 60 de milioane de lei. „Stăm destul de bine în ceea ce priveşte măsurile asiguratorii”, a adăugat procurorul-şef al DNA. Întrebat dacă dintre angajaţii ANAF care „nu văd marea evaziune” au fost vizate persoane, şeful DNA a afirmat: „DNA şi-a făcut foarte bine treaba în ceea ce priveşte combaterea corupţiei în cazdrul unor astfel de isntituţii. Avem undeva la 70 de persoane, în ultimii doi ani, cu acuzaţii formulate din cadrul ANAF şi Vamă, cu minim 40 de măsuri preventive”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Sezonul de GRIPĂ a început mai devreme. Medic infecționist: „Am avut un mic val de COVID-19” Bucureștiul, inundat pe mai multe artere principale. Tramvaiele oprite pe Maica Domnului. Ploaia continuă în rafale și la această oră
Nazare: Unele solicitǎri nu pot fi satisfăcute imediat, însǎ este important să avem acest dialog
„Am transmis colegilor noștri cǎ susțin dialogul deschis și constant, pentru că schimbarea în instituție trebuie făcută în acord cu toate organizațiile – doar așa putem construi coerent, împreună. Unele solicitări nu pot fi satisfăcute imediat, iar unele doleanțe nu pot fi susținute – însă este important să avem acest dialog şi să analizăm toate ideile şi soluțiile disponibile”, a declarat ministrul Alexandru Nazare sâmbătă. Sindicaliștii din finanțe, reuniți în SindFISC, au protestat sâmbătă, între orele 12:00 și 14:00, în fața Ministerului Finanțelor, solicitând finanțare corectă pentru funcționarea instituțiilor, normarea realistă a muncii, digitalizare accelerată și adoptarea Statutului finanțistului. Nazare a arătat că susține normarea realistă a muncii și a precizat că un astfel de proces este deja în derulare la minister: „Este o măsură concretă și necesară, astfel încât să avem o evidență clară a activității fiecărei direcții și a fiecărui angajat”. „Înțeleg foarte bine nevoile tuturor, inclusiv dorința de a avea un statut clar. Fiecare solicitare va fi analizată temeinic, pentru a vedea câte dintre aspecte pot fi puse în practică”, a mai spus ministrul. Nazare a mulțumit, totodată, protestatarilor pentru modul responsabil în care au organizat manifestația. „Mulțumesc protestatarilor, care au ales să iasă în stradă într-o zi liberă, fără a afecta programul de lucru, ceea ce arată responsabilitate și respect față de cetǎțeni. De aceea, cred cu atât mai mult că prin dialog constant și prin pași clari putem construi instituții mai eficiente și mai performante”, a spus el. Potrivit organizatorilor, protestul s-a desfășurat cu participarea reprezentanților din toate structurile Ministerului Finanțelor și ANAF, fiind sprijinit și de organizații sindicale europene.
Nicușor Dan spune că se fac progrese la ANAF, dar la DNA și Parchet nu îi mai vrea pe actualii șefi
Președintele Nicușor Dan anunță că este optimist în privința activității ANAF. În schimb, șeful statului nu i-ar mai vrea în funcție pe actualii șefi ai DNA, Marius Voineag, și al Parchetului, Alex Florența. Nicușor Dan a declarat că nu este mulțumit de evaziunea fiscală, e vorba de informatizarea ANAF și în urma informatizării, reușirea de controale care sunt țintite și date de niște parametri, așa numite stegulețe roșii care în mod automat le dau sistemele automatice sau softurile care sunt puse să evalueze situațiile financiare care sunt foarte multe date. „Aici mi se pare că face progrese și am avut 2-3 discuții cu ministrul de Finanțe care este foarte hotărât în direcția asta. Suntem la etapa 2 din 9, dar deja la nivelul la care suntem controalele ANAF s-au dus direcționat. … Noi am făcut niște procese de digitalizare, factura electronică, dar avem o cantitate uriașă de date, toate datele sunt pe niște servere, dar niște softuri pe niște algortmi să extragă din cantitatea de date, locul unde sunt anomalii”, a mai spus Nicușor Dan. Nemulțumit de activitatea justiției Nicușor Dan a declarat că șefii DNA și al Parchetului au mandate care se termină în martie 2026. „Timp în care avem să avem o evaluare mai fină activitatea Parchetelor, a cifrelor, dar vorbind cumva de deasupra, în DNA sunt zone de corupție care nu sunt atacate, zona de imobiliare, evaziune fiscală sau defrișări. … Pe DNA, evaluarea globală e mai simplă, e o mare corupție care nu a fost deranjată.”. Președintele a declarat că în ceea ce privește Parchetul General, aici e puțin mai dificil pentru că în special când alte instituții nu funcționează, Protecția consumatorilor. ” Toată lumea este tentată să facă plângere penală. Abilitatea procurorului general să dea scheme de abordare astfel încât cele repetitive să fie tratate cumva uniform și în felul acesta să câștigăm timp, să se identifice cele cumva reprezentative pentru o categorie de infracțiuni și să fie alocate resurse aici. Eu nu văd asta, eu văd că la Parchetul General este o activitate de rutină în carer toată lumea se ocupă de orice își trimit hârtii și nu se vede imaginea de ansamblu”, a mai spus Dan. Nemulțumit și față de Inspecția Judiciară Nicușor Dan a mai declarat că „multă lume confundă justiția cu penalul și noi avem și civilul și avem milioane de dosare, în care oamenii divorțează, discutăm de familii, copii, de moșteniri, e important ca și această categorie de justiție să funcționeze. Avem o instituție Inspecția Judiciară care nu funcționează și trebuie să găsim mijloacele sistematice de a corecta”.
Infografice | Pachetul 2 fiscal, pe înțelesul tuturor
Guvernul Bolojan promite reformă și eficiență, dar pentru românii de rând asta se traduce prin mai puțini funcționari, taxe mai mari și controale mai stricte. Fie că ai permis, locuință sau o mică afacere, vei resimți direct impactul noilor reguli. Pachetul 2 fiscal schimbă Coduri, legi și proceduri, iar Gândul îți arată ce înseamnă, concret, pentru buzunarul și viața de zi cu zi a cetățenilor. Potrivit surselor Gândul, noul pachet fiscal este încă negociat la nivelul coaliției și urmează să fie adoptat într-o ședință de guvern săptămâna aceasta. Cel mai probabil, pachetul va fi asumat prin angajarea răspunderii Guvernului Bolojan în Parlament, în prima săptămână a sesiunii ordinare. Mai multe legi și coduri modificate de noul pachet Pachetul 2 fiscal nu aduce doar măsuri punctuale, ci modifică simultan mai multe legi și coduri: Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Codul Administrativ, OUG-ul privind circulația pe drumurile publice, OUG-ul privind jocurile de noroc, Codul Vamal, Legea ANAF, Legea societăților comerciale și altele. De aceea, premierul se gândește să împartă pachetul 2 în cinci proiecte. „Sunt destul de diferite și e greu să cuplezi pensia cu administrația pensiile magistraților cu companiile de stat”, a precizat Bolojan miercuri seara. (detalii AICI) Însă, practica zilnică a cetățeanului se va schimba. De la plata taxelor, obținerea autorizațiilor, soluționarea cererilor până la interacțiunea cu statul, toate aceste aspecte ar putea fi afectate într-un fel sau altul. Mai puțini funcționari și controale mai stricte pot însemna timp mai lung pierdut de cetățeni în fața ghișeelor. Funcționarii mai puțini. Permisul condiționat de plata datoriilor Modificările din reforma administrației locale care vizează Codul Administrativ prevăd reducerea cu peste 40.000 a posturilor din administrația locală, inclusiv în cabinetele primarilor, viceprimarilor și poliția locală. Măsura va avea efecte directe pentru cetățeanul obișnuit. Autorizații, certificate sau rezolvarea cererilor ar putea dura mai mult. Flexibilitatea normei de lucru – care permite unui funcționar să lucreze jumătate de normă în două instituții – riscă să facă disponibilitatea personalului și mai limitată. „Un bibliotecar la o comună mică nu se justifică cu normă întreagă”, spunea Ilie Bolojan pe 18 iulie. Suspendarea permisului pentru neplata datoriilor publice (modificări ce vizează OUG-ul privind circulația pe drumurile publice) sau condiționarea radierei mașinii de plata tuturor datoriilor către administrația locală va afecta direct șoferii. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, explica pe 12 august că „nu dorim să luăm permisul nimănui” și că „sper să găsim o soluție juridică, un text care poate fi pus în aplicare”. Reforma din Pachetul 2 fiscal lovește direct și în polițiștii locali, unde zeci de mii de posturi urmează să fie eliminate (un polițist la 1.000 de locuitori). Pentru cetățean, asta poate însemna mai puțină pază și ordine în cartiere. În paralel, reglementările mai stricte pentru jocurile de noroc vor duce la dispariția sălilor de păcănele din apropierea școlilor și a locuințelor, însă operatorii avertizează că interdicțiile vor împinge fenomenul în zona online, mult mai greu de controlat. Multinaționalele, coletele și buzunarul cetățeanului Taxele pentru colete extracomunitare (Temu sau Shein) vor fi standardizate (25 de lei pe fiecare colet de sub 150 de euro), iar comercianții vor fi obligați să accepte plata cu cardul. Firmele mici trebuie să-și facă cont la Trezorerie până în 2026, sub amenințarea unor sancțiuni între 3.000 și 10.000 de lei. În ceea ce privește taxarea cheltuielilor deductibile ale marilor companii multinaționale, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, explica pe 13 august că „se permit niște cheltuieli deductibile, dar la un nivel de 3%”. „Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, spunea Nazare Capitalul social al firmelor, impozit pe propietate majorat și legea insolvenței Inițial, modificările vizau un capital social minim de 8.000 lei pentru firmele noi, indiferent de cifra de afaceri. Sursele Gândul arată că în coaliție, ministrul Nazare a venit cu valori diferențiate: 500 lei pentru firmele cu cifra de afaceri până la 400.000 lei 5.000 lei pentru firme cu cifra de afaceri între 400.000 și 7 milioane lei 90.000 lei pentru firme cu cifra de afaceri peste 7 milioane lei Impozitele pe proprietăți vor crește până la 70%, iar legislația privind insolvența (Legea insolvenței) va fi mai strictă, potrivit noilor modificări din pachetul 2. Cum România este printre țările UE cu cei mai mulți număr de cetățeni care dețin proprietăți, aproape fiecare cetățean care are o casă sau o mașină va resimți direct noua măsură. „Marea” reformă la stat Deși anunțată cu surle și trâmbițe, „lupta cu sinecurile” pare mai subțire decât valul de noi taxe puse pe umerii românilor. „Așa cum ați văzut în ultima perioadă, de la cheltuielile acestor societăți, de la creșterea indemnizațiilor conducerilor care s-au instalat acolo, de la randamentele lor, de la pierderile pe care le au, rezultă un tablou foarte prost pentru statul român”, spunea premierul pe 11 iulie. Reforma propusă de Guvern vizează reducerea numărului de membri și limitarea indemnizațiilor în consiliile de administrație la ASF, ANCOM, ANRE, dar și în marile companii de stat din Energie, Transporturi și industria de apărare, precum și reorganizarea unor structuri precum DSU, IGSU și IGAv. Totodată, este anunțată înființarea unui Departament de Digitalizare direct în subordinea prim-ministrului și reglementări mai stricte pentru acordarea concediilor medicale. Pensiile speciale. Modificările cerute de Nicușor Dan Forma inițială a reformei pensiilor speciale, prin modificările aduse la Legea privind statutul magistraților, prevedea inițial creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din ultimul venit net. Această formulă era considerată neechitabilă și risca să fie contestată la Curtea Constituțională. Pentru a evita blocajele de natură constituțională, Nicușor Dan a propus mai multe ajustări în ședința Coaliției de marți seara, 26 august. Noile modificări vizează plafonarea pensiilor la maximum 75% din ultimul venit net și extinderea perioadei de tranziție la 15 ani, potrivit spuselor lui Ilie Bolojan de miercuri seara. (detalii AICI) „Niciun sistem de justiție din Europa nu permite pensionarea magistraților la 48 de ani, după doar 25 de ani de vechime”, a punctat premierul. Magistrații au anunțat deja proteste care blochează dosarele aflate pe rol. Curțile de Apel din București, Galați, Alba Iulia,
ANAF devine spărgător de nunți. Sunt solicitate date despre participanți și meniurile comandate
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) le cere organizatorilor de nunți și botezuri detalii despre numărul invitaților, meniuri și alte costuri. Potrivit noilor modificări, solicitanții ar avea la dispoziție 5 zile să se conformeze, ca să nu se aleagă cu sancțiuni. Potrivit economedia.ro, mai multe societăți care se ocupă cu organizarea de evenimente sociale și corporate au obligativitatea ca, în termen de cinci zile d el aprimirea documentului ANAF oficial, să trimită informațiile la adresa furnizată în document: [email protected], de preferință, în format .xls. ANAF informează că, în cazul în care acestea nu trimit informațiile solicitate în timpul precizat, vor fi amendate. ANAF cere operatorilor de locații orice fel de informații cu privire la evenimentele sociale și corporate, desfășurate în perioada august – noiembrie/decembrie 2025. ANAF solicită detalii referitoare la: Datele de identificare ale beneficiarului rezervării (nume / prenume / denumirea persoanei juridice, număr de telefon, contact) Natura evenimentului (nuntă, botez, aniversare, majorat, banchet, simpozion, evenimente corporate, etc…), data evenimentului și ora începerii Numărul estimat de meniuri / participanți (numărul minim declarant / acceptat, după caz) Prețul meniului / meniurilor – dacă au fost mai multe, se va specifica valoarea fiecăruia Avansul încasat Modalitatea de încasare a avansului (chitanță, ordin de plată, etc..) Alte servicii oferite d eorganizator contra cost, potrivit contractelor încheiate cu beneficiarul (închiriere spațiu, servire alte meniuri comandate, amenajare spațiu eveniment, servicii artistice / muzicale, filmare și/sau fotografiere) Ce alte servicii oferă organizatorul și valoarea lor
Ministrul Finanțelor: Nu putem construi o economie corectă cât timp FIRMELE-FANTOMĂ blochează piaţa
„Aproape o jumătate de milion de firme inactive azi, în România. Peste 120.000 dintre acestea au datorii de 3,5 miliarde lei, iar aproape 300.000 stau inactive de peste 5 ani. Nu putem construi o economie corectă cât timp firmele-fantomă blochează piaţa şi creează competiţie neloială pentru antreprenorii care muncesc şi îşi plătesc taxele la zi”, a scris, pe Facebook, ministrul Finanţelor. Alexandru Nazare spune că în pachetul 2 de măsuri sunt propuse noi criterii pentru declararea inactivităţii unei firme. „Este vorba despre lipsa unui cont bancar şi nedepunerea situaţiilor financiare anuale în termenul legal, precum şi limitarea perioadei în care o firmă poate sta inactivă (max. 1 an pentru inactivitate fiscală, max. 3 ani pentru cea voluntară). Măsura este în consultare publică şi vă invit să transmiteţi feedbackul dvs: credeţi că este o propunere benefică pentru a curăța piaţa de aceste fantome fiscale şi pentru creşterea disciplinei fiscale?”, a precizat ministrul. Nazare mai atrage atenția că „nu putem discuta la modul serios despre combaterea evaziunii fără să tratăm autentic situaţia firmelor inactive din România”. „E momentul să distrugem acest paravan în spatele căruia s-au ascuns peste 460.000 de firme inactive. Nu e corect pentru contribuabilul care îşi respectă obligaţiile faţă de fisc să avem atâtea companii care nu îşi respectă obligatiile şi stau sub radar şi desfăşoară tot felul de operaţiuni de evaziune, de fraudă, fără să fie cu adevărat controlate. Scoatem la suprafaţă toate aceste companii”, a mai declarat ministrul de Finanţe.
Klaus Iohannis, somat de ANAF să plătească o datorie de aproape un milion de euro
ANAF îl somează pe fostul președinte Klaus Iohannis să plătească suma de 4,7 milioane de lei încasată din închirierea unui spațiu comercial în Sibiu, situat pe strada Nicolae Bălcescu numărul 29, notează G4Media. Spațiul comercial din Bălcescu 29 a aparținut familiei prezidențiale în perioada 1999 – 2016 și i-a adus venituri de peste 260.000 de euro din chiria către Raiffeisen Bank. Cu acești bani, potrivit riseproject.ro, președintele a cumpărat alte 3 case, „căsuțe” cum le-a numit într-un interviu, care, de asemenea, îi aduc venituri din chirii. În noiembrie 2015, Curtea de Apel Brașov a decis că imobilul a fost deținut nelegal de soții Iohannis, iar în aprilie 2016, titlul de proprietate al familiei a fost radiat din cartea funciară. Înainte de pierderea definitivă a imobilului, Klaus Iohannis declarase public că va restitui banii imediat ce instanța va da o decizie finală. În realitate, acest lucru nu s-a întâmplat, iar procedurile de executare au fost îngreunate de multiple acțiuni în instanță deschise de coproprietari.
Ministerul Justiției propune modificări importante la Legea insolvenței
Proiectul propune consolidarea răspunderii administratorilor, inclusiv a celor de facto, și stabilirea unor obligații mai clare privind raportarea și justificarea deciziilor financiare. Se introduce interdicția ca administratorii sancționați să fondeze societăți timp de cinci ani și se extinde interdicția de a ocupa funcții de conducere. De asemenea, se reglementează vânzarea bunurilor către afiliați în frauda creditorilor și se instituie prezumția că nedepunerea situațiilor financiare indică lipsa contabilității. Pentru creșterea transparenței și facilitarea recuperării creanțelor, proiectul prevede notificarea prealabilă a creditorului fiscal, comunicarea electronică a rapoartelor și planurilor de reorganizare, includerea unor informații suplimentare în tabelele creanțelor și clarificarea conceptului de afiliat. Numărul creditorilor afiliați din comitetul creditorilor va fi limitat. Durata procedurilor de insolvență va fi redusă prin verificări periodice ale situației financiare a debitorului, vânzări prin licitație publică și închiderea procedurii odată cu îndeplinirea obligațiilor asumate prin planul confirmat, chiar dacă există creanțe curente necerte. De asemenea, va fi dezvoltată o platformă informatică pentru desemnarea aleatorie a administratorilor judiciari și vor fi completate atribuțiile practicienilor pentru închiderea mai rapidă a procedurilor. Autoritățile susțin că aceste modificări vor contribui la un climat economic mai predictibil, la protejarea drepturilor creditorilor și la reducerea riscurilor investiționale.