Autoritățile fiscale ar putea publica listele complete ale debitorilor și ale celor care și-au plătit toate taxele la timp. Ministerul Dezvoltării a publicat proiectul
Noutatea legislativă constă și în includerea pe aceste liste a contribuabililor care au declarat și au plătit la termen obligațiile fiscale, fără restanțe. Proiectul de lege are ca scop principal creșterea transparenței fiscale și stimularea conformității fiscale, oferind publicului acces la informații clare despre situația fiscală a debitorilor, dar și a celor fără datorii. Astfel, atât debitorii persoane fizice, cât și cei juridici, vor fi vizibili în mod public, cu mențiuni privind numele, domiciliul fiscal și numărul rolului fiscal. Conform expunerii de motive, lista contribuabililor cu restanțe va fi publicată de organele fiscale centrale în baza ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), iar la nivel local prin hotărâre a consiliului local și dispoziție a autorității executive, inclusiv în Monitorul Oficial Local. De asemenea, proiectul restrânge categoriile de informații considerate secret fiscal, facilitând accesul la date precum natura și cuantumul obligațiilor fiscale, în vederea unei transparențe sporite. Prin aceste măsuri, autoritățile urmăresc să întărească controlul social asupra respectării obligațiilor fiscale și să promoveze un comportament fiscal responsabil, prin recunoașterea publică a contribuabililor care respectă termenii de plată.
Ministrul Finanţelor, despre Operaţiunea Cuibul cu Fantome: ANAF are sarcina să găsească toate cuiburile de firme inactive
„Continuăm curăţenia în sistem şi monitorizarea strictă a tuturor informaţiilor care ridică semnale de alarmă fiscalǎ.”, a transmis Alexandru Nazare într-o postare pe Facebook. În urma investigaţiilor, inspectorii au descoperit adrese suspecte, cu 10 până la 1.500 firme înregistrate, clădiri fără uşi, ferestre, utilităţi – fără nicio activitate reală, risc fiscal major şi tranzacţii fictive cu impact bugetar semnificativ şi miliarde de lei datorii acumulate de firme cu sedii fictive. Măsurile aplicate vor curpinde inactivarea fiscală, anularea codurilor de TVA şi sesizări penale. “47.000 de firme la peste 2400 de adrese a descoperit Curtea de Conturi în raportul de analiză asupra ANAF. Şi ANAF are sarcina să găsească toate cuiburile de firme inactive, radiate sau care desfăşoară activităţi frauduloase nu de la o adresă, nu dintr-un oraş, doar din Bucureşti, ci din toată ţara. ANAF trebuie să prezinte această hartă a cuiburilor de firme cu măsuri ataşate asupra celor frauduloase”, a precizat Ministrul Finanţelor. ANAF a declanşat o amplă acţiune de control sub numele de cod Operaţiunea „Cuibul cu Fantome”, vizând companii care au declarat sedii sociale la adrese fără condiţii minime pentru desfăşurarea unor activităţi economice reale.
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, despre ANAF: E disfuncţional. Este o structură opacă
Joi, la Antena 3 CNN, Alexandru Nazare a declarat că nivelul de colectare al statului român este la un nivel foarte scăzut în comparaţie cu alte state din Europa de Este, adăugând „ANAF-ul nu este disfuncţional de azi de ieri, e disfuncţional de ani de zile. Este o structură opacă. Asistenţa pentru contribuabili nu funcţionează aşa cum ar trebui să funcţioneze”. Printre mijloacele de schimbare ce se pot realiza în structurile ANAF, ministrul a sugerat înfiinţarea unei linii de asistenţă „ANAF-ul ar trebui să facă şi asistenţă. Să explice lucruri. Să le explice contribuabililor diversele situaţii pe care le solicită. Nu să-i vâneze, ci să-i ajute”. Acesta a criticat şi faptul că insituţia este necunoscătoare în ceea ce priveşte anumite sectoare ale pieţei „Ar trebui să-şi cunoască, în detaliu, piaţa de business, pe diverse segmente. Pentru că, cu cât cunoşti mai bine industriile, cu atât înţelegi mai bine ce se întâmplă în acele industrie. Iar acesta e un efort mai profund. ANAF-ul, din nefericire, nici n-a făcut acest lucru şi nici n-a fost încurajat să-l facă”. „N-am acceptat să recunoaştem că avem o problemă. Să recunoaştem de unde vine. Şi după recunoaştere, bineînţeles că pot să vină şi măsurile de remediere”, a conchis Nazare.
Dragoș Anastasiu, justificările dinainte de anunțarea demisiei: Am ales între faliment și șantaj. Am ales șantajul
„Nu am venit aici nici să mă poziționez ca victimă, nici să ofer justificări. Am venit să explic un context pe care puțini îl cunosc și care a afectat nu doar o companie, ci sute de angajați și mii de pasageri”, a declarat Dragoș Anastasiu. Anastasiu a povestit cum, în perioada 2005–2009, una dintre companiile sale de transport internațional a intrat într-un control extins al Poliției Economice, după ce la graniță au fost descoperite discrepanțe între numărul de pasageri și biletele prezentate pentru câteva autocare operate de subcontractori. În 2009, ANAF a demarat un control de fond pe cinci ani, printr-o persoană inculpată în dosarul despre care vorbim acum. A durat patru luni. La un moment dat, colegii mei mi-au spus că totul e în regulă pe contabilitate, dar sunt probleme cu statele de plată. Adică sumele plătite către ANAF existau, dar nu se corelau cu evidențele ANAF. Inspectoarea ne-a spus că e grav, dar are o propunere „constructivă”. Propunerea era aceasta: fie suspendăm controlul și refacem toate evidențele (mii de state de plată, timp de cinci ani), fie închidem acum dosarul și ne recomandă o firmă care să se ocupe de „corecturi”. Această firmă urma să rezolve situația în câteva luni. Inspectoarea ne-a spus că are încredere în această firmă, a declarat Anastasiu. Autoritățile au solicitat toate biletele emise timp de cinci ani – aproximativ 500.000 – pentru a le compara cu evidențele Poliției de Frontieră. „Trei oameni au lucrat timp de trei ani la Poliția Economică. TVA-ul nostru era blocat și se adunase o sumă de peste un milion de euro. În paralel, criza din 2009 făcea ca autocarele noastre să circule în pierdere”, a explicat el. La finalul anchetei, concluzia Poliției Economice a fost că nu există nicio dovadă de evaziune fiscală. Cu toate acestea, dosarul a fost trimis spre urmărire penală „pentru că nu se putea închide pur și simplu, după trei ani de muncă”. O propunere de „rezolvare” venită din partea ANAF În 2009, un nou control ANAF a vizat aceeași companie, cu accent pe statele de plată. Anastasiu a declarat că inspectorii au propus două opțiuni: suspendarea controlului pentru refacerea documentelor sau angajarea unei firme recomandate de ANAF, care „va face lucrurile să se potrivească”. Ulterior, partenerul său de afaceri a semnat contractul cu firma intermediară, care ulterior a fost menționată în rechizitoriul DNA. Anastasiu susține că a urmat o perioadă în care s-au încercat diverse soluții, dar în final compania sa a fost nevoită să refacă toate statele de plată, constatând că „plătisem mai mult decât era necesar”. Ulterior, înțeleg că lucrurile sunt clare în rechizitoriu – deși eu nu l-am văzut la acel moment. Partenerul meu a ajuns la DNA și a făcut denunțul după mai multe luni. În această perioadă, s-au încercat soluții, au avut loc discuții, dar fără succes. Între timp, colegii mei au refăcut toate statele de plată, om cu om, bucată cu bucată. Am constatat, la final, că erau greșeli de înregistrare, dar sumele plătite de noi către stat erau mai mari decât ar fi fost necesar. După o perioadă, au început să apară solicitări de excursii din partea funcționarilor ANAF și ai firmei recomandate. Acestea s-au finalizat cu facturi neplătite – un an, doi ani, trei, patru. Asta e povestea, a mai spus acesta. Facturi neplătite și excursii solicitate de funcționari El a menționat că nu a avut acces la rechizitoriul în momentul în care a fost redactat, dar că este pregătit să își asume deciziile luate atunci, chiar dacă au fost făcute „sub presiune și cu gândul de a salva compania și angajații”. A trebuit să iau o decizie. Riscul era falimentul: câteva sute de angajați, familiile lor, munca noastră de 15 ani, zeci de mii de călători din Europa care nu s-ar mai fi putut întoarce în România. Am ales să dau curs propunerii, într-un moment în care restul controlului era în regulă. Partenerul meu a semnat contractul cu firma respectivă, pe una dintre companiile pe care o gestiona el.
Ministrul de Finanțe, despre acuzațiile lui Anastasiu: Abuzurile ANAF nu sunt lucruri noi
Alexandru Nazare a spus că despre situația ANAF, despre comportamentul inspectorilor ANAF și despre modul în care acționează în plan central, dar și în teritoriu, a vorbit foarte mult. „Abuzurile ANAF nu sunt lucruri noi. Diferența e, iar acesta e un lucru pe care eu l-am abordat încă din momentul audierii și am făcut un apel la ANAF ca, indiferent cât de mari sunt problemele de colectare, să nu facă abuzuri, să nu exagereze, să nu înceapă vânătoarea de amenzi date către contribuabil doar să-și facă simplist datoria, ci să-și facă treaba corectă. Pe lângă acest semnal pe care l-am dat de la audiere, le-am dat câteva semnale din momentul în care, bineînțeles, conducerea ANAF a fost schimbată, după care antifrauda n-a mai emigrat către județe cu costuri suplimentare, a rămas la nivel regional, acolo unde îi e locul, pentru că nu avem aceeași activitate de antifraudă în teritoriu în fiecare județ. Direcțiile antifrauda trebuie să fie regionale. Și după ce am schimbat rând pe rând conducerea Antifraudei bucurești, de unde au plecat 9 din 15, și după care am schimbat conducerea Antifraudei la nivel central, unde din 31 de persoane au plecat 21. Deci s-a schimbat total conducerea”, a spus Nazare, la Digi 24. Nazare: ANAF e disfuncțional Întrebat care erau problemele legate de acești oameni, Nazare a afirmat că e un lucru despre care a vorbit de la început: faptul că ANAF este disfuncțional. „Dacă nu recunoaștem faptul că ANAF e disfuncțional, dacă nu recunoaștem faptul că nu a existat o dorință autentică de a reforma instituția, de a colecta, în plus că suntem, dacă raportăm la media UE, mult, mult sub, nu sub media europeană, sub media regiunii noastre, sub media central-europeană suntem. Deci e clar că nu a existat o dorință autentică de reformă, nu a existat o dorință autentică de a crește colectarea și mai mult decât atât n-a existat o dorință autentică de a face digitalizare. Avem nevoie de acest T0 în privința ANAF-ului pentru că dacă noi nu recunoaștem ce n-a mers bine, nu avem cum să corectăm”, a afrimat ministrul de Finanțe. Dragoș Anastasiu și-a dat demisia duminică, după scandalul public în care a fost implicat, el dând șpagă timp de 8 ani unui inspector ANAF. Anastasiu a spus că a dat șpagă „de frică”. De altfel, el a făcut diferența dintre cele două tipuri de șpăgi din România: „Există șpăgi de supraviețuire, și altele de îmbogățire. În anii 90 plata era cu plicul și geamantanul. Din 2000 se merge cu contracte de consultanță”.
Dragoș Anastasiu, acuzat de mită în formă continuată și de Consiliul Concurenței
Vicepremierul Dragoș Anastasiu, din contextul recentului scandal privind mita plătită de firmele controlate de Angela Georgeta Burlacu, fostă funcționară ANAF, reiese că acesta nu este la primul incident cu implicații controversate în mediul de afaceri. În 2019, compania sa, Touring Europabus Romania S.R.L., a fost sancționată de Consiliul Concurenței cu o amendă de 5.397.762 lei (echivalentul a peste 1,15 milioane euro), fiind acuzată de participare la un cartel ilegal între agențiile de turism, comprimă știripesusrse.ro. Milionarul Dragoș Anastasiu, numit de premierul Ilie Bolojan pentru a susține un program de măsuri de austeritate pentru următorii 4 ani, apare ca martor în dosarul Angelei Georgeta Burlacu, fostă funcționară ANAF. În 2019, compania sa, Touring Europabus Romania S.R.L., a fost sancționată de Consiliul Concurenței cu o amendă de 5.397.762 lei (echivalentul a peste 1,15 milioane euro), fiind acuzată de participare la un cartel ilegal între agențiile de turism. Potrivit comunicatului Consiliului Concurenței din ianuarie 2019, 13 agenții de turism, printre care și Touring Europabus, s-au coordonat pentru a împiedica scăderea prețurilor în perioada iunie 2013 – septembrie 2016. Acestea au stabilit politici comerciale comune și au schimbat între ele informații sensibile din punct de vedere concurențial, în scopul de a menține artificial prețurile ridicate pentru pachetele turistice, în special cele ce implicau zboruri charter. Printre practicile constatate se numără: limitarea sau eliminarea campaniilor promoționale ale concurenței, împărțirea locurilor în avioanele charter refuzul de a reduce prețurile sub un anumit prag, chiar și în situații de concurență acerbă. Toate acestea au afectat în mod direct consumatorii, care au fost privați de reduceri și de o piață concurențială funcțională. Anastasiu explică și contextul situației sale. „Context: Unul cunoscut, din păcate, de prea mulți antreprenori, mai ales în vremurile acelea de acum 15-17 ani. Unii funcționari ai statului român care presau și chiar șantajau firmele, “recomandând” soluții de tip contract de consultanță cu o firmă pusă pe tavă de funcționar pentru a corecta așa-zisele nereguli descoperite în urma controalelor. Companiile au recunoscut faptele Touring Europabus Romania S.R.L., alături de alte opt companii sancționate, a recunoscut participarea la această practică anticoncurențială, beneficiind astfel de o reducere de 20% a amenzii. Chiar și cu această reducere, sancțiunea aplicată companiei lui Anastasiu a fost printre cele mai mari din întregul dosar, semn al unei implicări semnificative. De asemenea, și Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) a fost sancționată pentru că a interzis membrilor săi acordarea de reduceri sub forma cedării unei părți din comisioanele obținute de la tur-operatori. Un model de „etică antreprenorială”? Această informație revine în atenție în contextul scandalului actual, în care s-a dezvăluit că firmele lui Dragoș Anastasiu au efectuat timp de opt ani plăți unei consiliere ANAF, ulterior condamnată pentru corupție, în schimbul protecției împotriva controalelor fiscale. Deși în acel dosar Anastasiu a fost audiat doar în calitate de martor și nu a fost cercetat penal, recunoașterea faptului că a participat la un cartel comercial și că a menținut relații financiare suspecte cu o funcționară publică ridică semne de întrebare asupra standardelor de etică ale vicepremierului în activitatea sa economică, rezumă stiripesurse.ro
Vicepremierul Dragoș Anastasiu, implicat într-un dosar de mită confirmat de instanță
Documentul oficial arată că actualul vicepremier al României, Dragoș Anastasiu, a fost martor în proces și a recunoscut că a semnat un contract fictiv prin care a fost mascată o mită oferită către funcționara ANAF. Dragoș Anastasiu a recunoscut mita în instanță Potrivit instanței, vicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat că în urma unui control fiscal asupra uneia dintre firmele sale, a fost contactat de inspectoarea Angela Burlacu, care i-a sugerat încheierea unui contract cu o firmă indicată de ea. Suma lunară vehiculată era de aproximativ 2.000 de euro, iar în schimb se promitea închiderea favorabilă a controlului și rambursarea TVA. Anastasiu a mărturisit că a perceput propunerea ca un șantaj, dar și ca o formă de protecție pentru afacerile sale, temându-se că refuzul ar duce la anchete penale și insolvență. Judecătorii: contractul semnat de Dragoș Anastasiu a fost o formă de mită mascată Curtea de Apel București a concluzionat că sumele de bani plătite de firmele din grupul Eurolines, controlate de Dragoș Anastasiu, reprezintă mită în formă continuată. Instanța a considerat „ridicolă” ideea că banii ar fi reprezentat servicii de resurse umane, întrucât prestațiile nu au existat în realitate. În total, între 2009 și 2017, Burlacu a primit peste 784.000 de lei (circa 170.000 de euro), inclusiv pachete turistice și plăți înregistrate în numele ei, dar folosite de membrii familiei. Anastasiu a fost informat periodic despre aceste beneficii, fără a opri plățile. Vicepremierul Dragoș Anastasiu, parte activă într-un mecanism de corupție ANAF Judecătorii au stabilit că Dragoș Anastasiu și colaboratorii săi au acceptat propunerea de a încheia un contract fictiv pentru a masca mita. Suma inițială plătită a fost de peste 218.000 de lei, dar avantajele materiale au continuat sub alte forme. Motivarea respinge ideea că beneficiile oferite ar fi fost destinate tratamentului medical al fiului inspectoarei, arătând că există o disproporție evidentă între sumele cheltuite și costurile tratamentului.
Alexandru Nazare anunță că 9 ȘEFI din ANAF au fost schimbați din funcție: Inacțiunea, tergiversarea și lipsa de reacție nu mai pot fi tolerate
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, transmite marți că noua conducere a ANAF a schimbat din funcție 9 dintre cele 15 persoane cu funcții de conducere la ANAF București, de la adjunctul general până la inspectorii șefi de serviciu. „Reforma ANAF Antifraudă. Am discutat în detaliu cu noul Președinte ANAF despre necesitatea de a întări acțiunile instituției împotriva evaziunii fiscale. În urma discuțiilor, acesta a dispus ieri schimbări majore în conducerea Direcției Regionale Antifraudă Fiscală București, înlocuind 9 din cele 15 persoane cu funcții de conducere ale instituției”, anunță Alexandru Nazare pe Facebook. Potrivit ministrului Finanțelor, au fost schimbate din următoarele funcții publice de conducere specifice din cadrul DRAF București: Inspectorul General Adjunct antifraudă; 2 Inspectori șefi de Direcție – Direcția de control Antifraudă 1; 6 Inspectori șefi de Serviciu – din cadrul serviciilor de control antifraudă. „Inacțiunea, tergiversarea și lipsa de reacție nu mai pot fi tolerate. Este inacceptabil ca semnalele evidente privind evaziunea fiscală să fie ignorate de cei care sunt plătiți să le combată. ANAF trebuie să devină parte a soluției, nu parte a problemei”, mai spune Nazare. Foto: Facebook / Alexandru Nazare AUTORUL RECOMANDĂ: Ministrul Finanțelor: „DATORIA publică a României va ajunge la 60% din PIB până la finalul anului. Niciodată n-am fost atât de rău ca acum” Alexandru Nazare, optimist: România este deja percepută ca mai stabilă şi mai credibilă. Ne dă încredere că pachetul fiscal este bine calibrat
Mirela Călugăreanu, fosta șefă ANAF, va prelua șefia interimară a Curții de Conturi până la alegerea unui nou președinte
Mirela Călugăreanu, fosta președintă a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), va prelua atribuțiile de președinte interimar până la alegerea unui nou șef plin al Curții de Conturi, după ce Mihai Busuioc a preluat funcția de judecător al Curții Constituționale. UPDATE 16:00 Deputatul PSD Adrian Câciu a anunțat oficial de la pupitrul ședinței de plen a Parlamentului, în urma raportului din Comisia de buget-finanțe, că Mirela Călugăreanu va exercita funcția de președinte interimar al Curții de Conturi până la numirea unui nou președinte. ȘTIREA INIȚIALĂ Pe ordinea de zi a comisiei de buget din Camera Deputaților s-a aflat luni proiectul care prevede „numirea unui nou președinte ca urmare a vacanțării unei funcții de consilier de conturi, președinte al Curții de Conturi”. Potrivit CV-ului său, Mirela Călugăreanu este în prezent consilier la Curtea de Conturi. Ea a condus de două ori ANAF între 2017-2018 și 2019-2022. Călugăreanu a mai fost președinta Consiliului de Administrație al CEC Bank și este cadru didactic la Academia de Studii Economice (ASE). Are un doctorat în finanțe la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, obținut în 2018. Foto: Mediafax/ Alexandru Dobre
ANAF: NU a fost luată în calcul dezvoltarea unei aplicații de tip stand alone pentru gestiunea facturii electronice. Ce instrumente oferă statul
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Ministerul Finanțelor au detaliat, la solicitarea Gândul, aplicațiile disponibile gratuit pentru destinate plătitorilor în sistemul e-Factura, aplicat deja de un an în România, introdus obligatoriu între companii acum un an de România, unul dintre primele state la nivel european care și-au asumat acest demers, ce urmează să fie adoptat la nivelul UE până în 2035. Companiile din România au la dispoziție aplicații gratuite pentru implementarea facturii electronice, au transmis autoritățile fiscale, precizând că în prezent nu a fost luată în calcul dezvoltarea unei aplicații de tip stand alone. Răspunsurile au venit în urma solicitării transmise la jumătatea lunii trecute de Gândul, privind eventualitatea implementării unei aplicații gratuite pentru IMM-uri, pe baza concluziilor unei cercetări realizate de o companie românească specializată în automatizarea proceselor financiar-contabile cu ajutorul Inteligenței Artificiale. Potrivit studiului care a analizat modul în care mediul de business a resimțit primul an de obligativitate a facturării electronice, odată cu implementarea e-Factura, companiile au observat o serie de beneficii, dar s-au lovit și de multe dificultăți. Cercetarea a vizat așteptările mediului de afaceri din partea autorităților fiscale și a arătat că acesta crea mai multă seriozitate cu privire la rolul asumat, de actor central al proceselor de facturare din România, respectiv: Disponibilitate și reziliență crescută a SPV – 69% Cerințe legislative simplificate și clare – 57% O aplicație gratuită pentru IMM-uri – 34% Ce aplicații sunt disponibile Ministerul Finanțelor, a răspuns, pe 26 iunie, că plătitorii au la dispoziție mai multe aplicații gratuite dedicate sistemului RO e-Factura, printre care: completarea facturilor; validarea fișierelor XML; conversia fișierelor XML în format PDF pentru vizualizarea conținutului; precum și un API gratuit care permite transmiterea, recepționarea, verificarea stării și descărcarea facturilor. Toate instrumentele sunt disponibile pe site în secțiunea dedicată. „Din adresa dumneavoastră, nu reiese ce funcționalități suplimentare ar putea oferi o nouă aplicație gratuită destinată IMM-urilor. Astfel, prin prezenta, vă informăm asupra faptului că vă stăm la dispoziție pentru discuții de clarificare pe acest subiect cu cei care au propus această inițiativă”, au transmis reprezentanții Ministerului Finanțelor. Și ANAF a precizat, pe 1 iulie, că, în ceea ce privește modul de utilizare al sistemului național RO e-Factura, ANAF a dezvoltat o suită de aplicații gratuite, disponibile pe site-ul Aplicații web RO-eFactura – eFactura – MF, menite să faciliteze raportarea sau înregistrarea facturilor. Facturile sunt disponibile pentru descărcare în SPV în format XML și PDF. „Până la data prezentei, nu a fost luată în calcul dezvoltarea unei aplicații de tip stand alone pentru gestiunea facturii electronice, fiind utilizate exclusiv aplicațiile on-line mai sus menționate”, au transmis oficialii ANAF. Foto: Alexandra Pandrea Recomandăm și: Tot ce trebuie să știi despre sistemul e-Factura, prin care se vor emite și prelua facturi electronice, din 1 ianuarie 2024 Alexandru Nazare, optimist: România este deja percepută ca mai stabilă şi mai credibilă. Ne dă încredere că pachetul fiscal este bine calibrat