Noi criterii de performanță pentru directorii Apelor Române. Ce indicatori le vor decide evaluarea
Directorii din cadrul Administrației Naționale „Apele Române” vor fi evaluați după un set nou de criterii de performanță, care includ indicatori clari și măsurabili privind managementul instituției, activitatea de control, realizarea investițiilor și gestionarea bugetelor. Anunțul a fost făcut marți de ministrul Mediului, Diana Buzoianu. „Am primit multe întrebări despre criteriile de performanță stabilite pentru acest an directorilor din Apele Române. Nu sunt o poveste frumoasă, generală. Sunt indicatori foarte clari de îndeplinit, cu ținte, procente și rezultate care ne așteptăm să fie livrate”, a transmis Diana Buzoianu, într-o postare publicată pe rețelele sociale. Cum au dispărut criteriile Începând cu anul 2023, conducerea Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) a decis să elimine criteriile de performanță din fișele de post ale directorilor. „În 2023, conducerea ANAR de la acea vreme a decis să scoată toate criteriile de performanță ale directorilor din fișele de post. Oricum, erau 4-5 criterii – nu vă imaginați ceva foarte complex. A trebuit să ajungă cineva la minister care să nu mai permită asta și o conducere nouă la ANAR care să dorească implementarea unor criterii realiste de performanță”, a precizat aceasta. Ținte pentru management Noile criterii includ indicatori cuantificabili, care vor fi urmăriți în activitatea directorilor. De exemplu, în ceea ce privește capacitatea de coordonare și control managerial, una dintre ținte este ca cel puțin 97% dintre actele de reglementare emise și contestate în instanță să nu fie anulate. De asemenea, minimum 95% dintre documentele, avizele sau autorizațiile emise de instituție trebuie să fie finalizate în termenele prevăzute de lege. Un alt set de indicatori vizează activitatea de inspecție și control. Planurile anuale de inspecție trebuie realizate integral, iar fiecare inspector ar trebui să efectueze cel puțin 20 de inspecții pe lună. Indicatori financiari și investiții Evaluarea va lua în calcul și capacitatea de realizare a investițiilor aflate în derulare la nivelul administrațiilor bazinale de apă, precum și atragerea de finanțări pentru proiecte noi. În acest caz, criteriul urmărit este respectarea graficelor de lucrări și realizarea integrală a progresului fizic planificat pentru fiecare an. Managementul financiar reprezintă un alt indicator important. Directorii vor fi evaluați inclusiv în funcție de gradul de execuție al bugetului și de ponderea veniturilor proprii în totalul bugetului instituției, care ar trebui să depășească 75%. Potrivit ministrului Mediului, în total vor fi urmărite 14 criterii de performanță și aproximativ 30 de subcriterii. „Da, poate pare birocrație. Dar dacă nu vom avea sisteme puse la punct, nu vom ieși din munca de pompieri de serviciu. Ne trebuie standarde clare pentru serviciile publice livrate de autorități”, a transmis Diana Buzoianu. Oficialul a subliniat că scopul noilor reguli este creșterea responsabilității manageriale și îmbunătățirea modului în care sunt gestionate serviciile publice din domeniul gospodăririi apelor.
Apele Române reglementează CONCESIONAREA terenurilor pentru proiecte de producere a energiei regenerabile. Cât este și cum se împarte redevența
Administrația Națională Apele Române (ANR), care funcționează sub umbrela Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a detaliat un nou cadru normativ, promovat de instituție și intrat în vigoare recent, prin care este reglementarea concesionării terenurilor pentru producerea de energie regenerabilă, atât pentru sprijinirea tranziției verzi, cât și pentru încurajarea investițiilor durabile, cât și pentru atragerea de fonduri predictibile pentru acoperirea cheltuielilor necesare pentru activitatea de bază. Conducerea ANAR continuă demersurile pentru valorificarea durabilă a resurselor aflate în administrare, prin promovarea și sprijinirea unor alternative prietenoase cu mediul pentru producerea de energie, în conformitate cu politicile publice stabilite de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), au transmis, miercuri, oficialii instituției. Este vorba de un noi cadru normativ promovat de ANAR, devenit oficial prin Ordinul ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1649 din 18 iunie 2025, publicat în Monitorul Oficial pe 26 iunie, care încurajează utilizarea durabilă a terenurilor aflate în administrarea sa, în vederea dezvoltării de proiecte prietenoase cu mediul pentru producerea de energie din surse regenerabile. „Acest act normativ va permite și încuraja investițiile operatorilor economici privați într-un mod transparent și predictibil. Trasabilitatea procesului de concesionare va încuraja competiția și va conduce la evitarea situațiilor în care investitori fantomă concesionează luciul de apă și apoi nu fac nimic din ce s-au angajat în contract. Într-un final, vorbim de încurajarea economiei și venituri mai mari la bugetul de stat”, a declarat Sorin Lucaci, directorul general al ANAR. Pentru concesionarea terenurilor, investitorii vor plăti o redevență, stabilită, de exemplu în cazul activității de producere de energie electrică din surse regenerabile, cum ar fi amplasarea de panouri fotovoltaice, la 0,06 lei/mp/lună + 0,1% x Venituri din activitatea concesiunii. Următoarele etape Conform ordinului semnat de fostul ministru al mediului, Mircea Fechet, au fost aprobate instrucțiunile pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor publice pentru atribuirea contractelor de concesiune a unor bunuri imobile, proprietate publică a statului, aflate în administrarea ANAR, contractul-cadru de concesiune, precum și modalitatea de stabilire a valorii redevenței aferentă contractelor de concesionare. Potrivit oficialilor, ANAR elaborează în prezent documentația-cadru de atribuire, respectiv caietul de sarcini-tip, precum și, corelativ, va institui o procedură de lucru privitoare la susținerea activităților conexe celei de concesionare. Ulterior, vor fi analizate punctual toate solicitările care vor îndeplini condițiile prevăzute de OUG nr. 57/2019, indiferent de calitatea inițiatorului, terțe persoane sau reprezentanți ai concedentului în teritoriu, respectiv Administrațiile Bazinale de Apă aflate în subordinea ANAR. Ordinul are prevederi referitoare la durata maximă de concesionare, respectiv contractul de concesiune poate fi prelungit, la solicitarea scrisă a concesionarului și înregistrată de către concedent, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea duratei contractului, prin act adițional, perioada totală, incluzând prelungirea, neputând depăși 49 de ani. Conform referatului de aprobare semnat de directorul general al ANAR, Sorin Lucaci, publicat în transparență decizională pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor în 5 mai, ANAR, în calitate de administrator al domeniului public al statului, poate concesiona, conform atribuțiilor legale, bunuri din domeniul public. În conformitate cu prevederile legale, se arată în document, redevenţa, cu excepţia părţii legal cuvenite bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, se încasează de către ANAR şi constituie venituri proprii. „Se contribuie astfel la majorarea veniturilor destinate a fi alocate pentru lucrările de gospodărire a apelor în condiţiile în care realitatea socio – economică reliefează o creştere a ariei şi volumului acestor lucrări. Raportat la faptul că acestea trebuie, în mare parte, realizate din veniturile proprii ale Administraţiei Naţionale „Apele Române”, mărirea acestor venituri, cu cele obţinute în urma concesionarilor, vor echilibra raportul venituri – costuri, ducând la eficientizarea activităţii instituţiei noastre”, se arată în documentul citat. Sumele încasate vor fi folosite în exclusivitate în vederea susţinerii activităţii ANAR în scopul susţinerii cheltuielilor care pot apărea ca urmare a unor efecte neprevăzute asupra malurilor şi albiilor cursurilor de apă, a cuvetei lacurilor de acumulare și a construcţiilor hidrotehnice pe teritoriul căruia există activ de exploatare. „Suntem optimiști cu privire la acest demers” Ordinul prevede și valoarea reverenței, modul în care se percepe și cotele în care se virează de către ANAR, respectiv 40% la bugetul local al județului și 40% la bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, pe teritoriul căreia/căruia există activitatea de exploatare a terenului aflat în administrarea ANAR, iar restul de 20% îi revine ANAR. „Suntem optimiști cu privire la acest demers, pentru că am primit întrebări de-a lungul timpului, dar nu puteau fi implementate în lipsa unui cadru legal”, au precizat reprezentanții ANAR pentru Gândul. Potrivit unei simulări realizate de specialiștii ANAR, la solicitarea Gândul, suma estimată să fie încasată pentru un hectar pe o perioadă de un an este de 1.400 euro. Astfel, asta ar însemna câte 560 de euro care ar reveni județului și comunei/orașului/municipiului și 280 de euro pentru ANAR pentru fiecare hectar concesionat pentru un an. În același timp, autoritatea locală și județeană ar încasa câte 27.440 de euro pentru fiecare hectar concesionat de ANAR într-o jumătate de secol fără un an. Pentru perioada maximă de 49 de ani, ANAR ar câștiga, teoretic, numai după un hectar, 13.720 de euro destinați proiectelor de consolidare asupra malurilor şi albiilor cursurilor de apă, a cuvetei lacurilor de acumulare și a construcțiilor hidrotehnice pe teritoriul căruia există activ de exploatare. Potrivit specialiștilor, printre avantajele Contractelor de Concesiune, față de contractele de închiriere pe termen scurt (5 și 10 ani) au dominat gestionarea lacurilor și apelor din România, se numără stabilitatea, atragerea investitorilor, dezvoltarea turismului, sustenabilitate ecologică, beneficii pentru viața acvatică și îmbunătățirea sectorului piscicol, dar și creșterea veniturilor la bugetul de stat și realizarea investițiilor printr-un plan de afaceri obligatoriu. RECOMANDAREA AUTORULUI: EXCLUSIV VIDEO | Cât de frecvente vor fi fenomenele extreme în România? Specialist ANAR: ”Pagubele vor fi tot mai mari în zona inundațiilor fulger” EXCLUSIV | Un specialist care a văzut cele mai grave urmări ale inundațiilor din România avertizează: „Se poate muri și în apă de 50 de centimetri” EXCLUSIV | Este bună de băut apa de la robinet? Un specialist de la Apele Române dezvăluie cum este apa