Kelemen Hunor sare în apărarea lui András Demeter: Înregistrarea a fost scoasă la momentul perfect ca să lovească
Kelemen Hunor a explicat la Euronews, că în 2011 a discutat personal cu András Demeter despre cumpărarea Radio Chișinău de către Radio România și că a susținut proiectul încă de atunci. Liderul UDMR a afirmat că instituția media din Republica Moldova se afla într-o situație dificilă și că, în lipsa intervenției României, exista riscul ca „rușii, prin interpuși sau direct” să preia controlul. În apărarea lui Demeter, Kelemen Hunor a spus că episodul care a generat scandalul a fost „etnicizat” și prezentat fără context. El a susținut că înregistrarea ar fi fost realizată în noiembrie 2025 și publicată abia acum, într-un moment ales deliberat pentru a produce un impact politic și public maxim. „A zis ironic, nu a zis direct”, a explicat liderul UDMR, referindu-se la pasajul controversat despre „interesul național” și apartenența etnică. Potrivit acestuia, Demeter ar fi încercat să redea discuțiile purtate cu procurorii care investigau presupusul prejudiciu legat de achiziția Radio Chișinău. Kelemen Hunor a condamnat însă limbajul vulgar folosit de András Demeter și a spus că demisia acestuia a fost „un gest responsabil”, necesar pentru a opri escaladarea scandalului și pentru a evita stigmatizarea UDMR. Liderul Uniunii a insistat că formațiunea a ales să „stingă incendiul” rapid pentru a evita amplificarea tensiunilor politice și etnice. Întrebat despre momentul apariției înregistrării, Kelemen Hunor a avansat două ipoteze, spunând că varianta cea mai plauzibilă este legată de nemulțumiri apărute în urma evaluărilor managerilor instituțiilor de spectacole. El a respins ideea unei conspirații politice mai ample, dar a subliniat că „astfel de coincidențe nu există în politică”. Liderul UDMR a revenit și asupra contextului politic din 2011, afirmând că achiziția Radio Chișinău a reprezentat „o decizie politică a statului român” și „o chestiune de oportunitate strategică” pentru România în raport cu Republica Moldova.
Sindicatul actorilor de la TNB cere demisia ministrului Culturii: A insultat în repetate rânduri public profesioniști din domeniul culturii
Sindicatul actorilor de la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București cere demisia ministrului Culturii, András Demeter. Sindicatul afirmă că ministrul „a insultat în repetate rânduri public profesioniști din domeniul culturii”. „Sindicatul Actorilor din Teatrul Național „I.L. Caragiale” București solicită demisia ministrului Culturii, András Demeter, pentru comportament incompatibil cu funcția publică și pentru decizii care afectează grav sectorul cultural. Ministrul a insultat în repetate rânduri public profesioniști din domeniul culturii. În înregistrări video și audio difuzate în presă, ministrul afirmă despre unul dintre colegii noștri că „ar trebui să-și dea demisia din prostie” – noi ne-am simțit cu toții jigniți. Iar în alte situații s-a adresat oamenilor de cultură cu expresii precum „sunteți total nepregătită, nu v-ați făcut lecțiile”. Ministrul și-a manifestat în multiple ocazii lipsa de respect față de comunitatea profesională pe care ar trebui să o susțină”, se arată în comunicatul de presă emis de sindicat, citat de G4Media și Edupedu.ro. Sindicatul critică și modul în care au fost organizate concursurile pentru managementul unor instituții importante, printre care Opera Națională Iași sau Teatrul Național București, spunând că acestea „au ridicat probleme serioase de credibilitate”. „După eșuarea primului concurs pentru managementul TNB, Ministerul Culturii a modificat criteriile de participare în mod discriminatoriu, eliminând din competiție candidați calificați prin condiții nejustificat de restrictive (cu toate că a ministrul a declarat public că nu o va face). În acest context, din punctul nostru de vedere, actualul concurs nu are legitimitate, indiferent cine va fi câștigător”, se mai arată în comunicatul emis. Scandalul privind emiterea și retragerea ulterioară a circularei privind organizarea unitară şi evidenţa timpului de muncă Sindicatul a adus în atenție și scandalul recent privind emiterea circularei și retragerea ei ulterioară privind normarea birocratică a muncii artistice. „Ultimul scandal, emiterea circularei și retragerea ei (abia în momentul începerii protestelor) privind normarea birocratică a muncii artistice, demonstrează lipsa de înțelegere a specificului activității culturale și inconsecvența în decizii”, se mai arată în comunicatul sindicatului. În prima parte a acestei săptămâni, actorii Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti au protestat, în faţa instituţiei, faţă de aplicarea unui proiect-pilot transmis de Ministerul Culturii privind organizarea unitară şi evidenţa timpului de muncă. La o zi după acest protest, ministrul Culturii a anunțat retragerea instrucțiunilor prin Circulara nr. 965/11.02.2026, care prevede încetarea aplicabilității măsurilor și suspendarea demersurilor administrative inițiate în baza acestora.
Ministrul Culturii face un pas în spate după protestele actorilor: A dispus încetarea măsurilor de control a timpului de muncă în instituțiile de spectacol
Ministrul Culturii, András Demeter, a anunțat, miercuri, faptul că a emis o circulară care vizează retragerea Instrucțiunilor privind organizarea unitară și evidența timpului de muncă pentru personalul de execuție din instituțiile publice de spectacole și concerte. Prin acest pas, ministrul a dispus încetarea aplicabilității măsurilor propuse. „Prin emiterea circularei cu numărul 965/11.02.2026 care vizează retragerea Instrucțiunilor privind organizarea unitară și evidența timpului de muncă pentru personalul de execuție din instituțiile publice de spectacole și concerte, am dispus încetarea aplicabilității măsurilor propuse, precum și suspendarea oricărui demers administrativ inițiat în baza acestora”, scrie Ministerul Culturii într-o postare pe Facebook. Decizia a fost luată de ministru în urma consultărilor cu reprezentanți ai sectorului, dar și în urma reacțiilor de la nivel național. În aceste condiții, proiectul va fi revizuit. „Această hotărâre reflectă dorința de a reconfigura procesul într-o manieră incluzivă și flexibilă. În acest sens, proiectul va fi supus unei revizuiri, grupul de lucru va fi extins, iar colaborarea cu profesioniștii din sector rămâne esențială pentru identificarea unei soluții optime. Scopul final este să răspundem atât cerințelor administrative, cât și realităților cotidiene și specificului muncii artistice”, a spus ministrul András Demeter. Actorii de la TNB au protestat marți Afirmațiile ministrului Culturii vin la o zi după ce marți, actorii Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti au protestat, în fața instituției, faţă de aplicarea proiectului-pilot transmis de Ministerul Culturii privind organizarea unitară şi evidenţa timpului de muncă. Atât actorii, cât şi ceilalţi angajaţi din departamentele tehnic şi producţie ale TNB au criticat faptul că proiectul-pilot transformă munca de creaţie, nenormată în domeniul artistic, în muncă de birou şi conţine anexe prin care sunt obligaţi să raporteze zilnic, în scris, activitatea amănunţită desfăşurată în timpul orelor de lucru.
Când aud de cultură, îmi vine să scot pistolul / Lumea artistică dă de pereți cu ministrul Culturii, după ce a decis pontarea la 8 ore a actului artistic
Ministerul Culturii normează arta și o trimite la pontaj. Publicarea, recentă a normelor privind „Organizarea unitară și evidența timpului de muncă” în instituțiile publice de spectacole și concerte a declanșat ironii și reacții extrem de dure dinspre lumea artistică. Din perspectivă administrativă, documentul urmărește uniformizarea evidenței muncii și corelarea activităților artistice cu normele generale ale legislației muncii, însă, „pe teren”, această abordare este privită ca o negare a specificului creației, o încercare de a înghesui actul artistic într-un tipar incompatibil cu însăși natura lui. Muzicienii să se jure cu mâna pe inimă că au exersat acasă! Ideea acestei birocratizări a artei a venit dinspre Curtea de Conturi în 2023, atunci când această instituție a elaborat un document care prevedea obligativitatea pontării timpului de lucru pentru personalul artistic și tehnic: repetiții, spectacole, dar și așa-numita „activitate de lucru invizibilă”, cum ar fi memorarea textelor de către actori sau exersarea muzicienilor pentru concerte. Documentul Ministerului Culturii forțează o trasabilitate a actului artistic care, până la urmă, dacă e să ignorăm componenta pur birocratică, devine chiar comică. Creația însăși e pontată între ore fixe, clare, în acord cu Legislația Muncii, atent urmărită și controlată, ca în cel mai bun roman distopic. După un prim val de ironii, Ministerul Culturii simte nevoia să specifice că, de fapt, această normare a actului artistic se aplică doar instituțiilor aflate în subordinea primăriilor sau consiliilor județene, iar timpul de lucru poate fi inegal, atâta vreme cât se respectă numărul de 40 de ore pe săptămână și de 160 de ore pe lună. Artistul trebuie să declare „pe proprie răspundere” că a muncit și că și-a îndeplinit numărul de ore cerute de lege. „Alifantis de la tâmplărie!” Cu toate precizările ministerului, documentul rămâne expresia unei logici de control și contabilizare care pune semnul egalului între creația artistică și lucrul la banda de rulare. Reacțiile artiștilor. Nicu Alifantis: „Hai, măi, Demeter, mama ei a dracului de politică!” Nicu Alifantis se declară amuzat, însă, în egală măsură, este surprins de faptul că ministrul Culturii, András Demeter, el însuși actor și regizor, nu a înțeles până acum că arta nu poate fi normată. „Doamne, ce m-am mai amuzat aflând că, mai nou, în teatru, trebuie să vii la serviciu 8 ore pe zi. Mă rog, amuzat e un fel a spune. E de râsu’-plânsu’. Niciodată, dar niciodată, nici măcar o dată, în teatru nu s-a muncit normat, 8 ore. Nici măcar atunci când domnul Săraru m-a angajat în 1979 pe post de tâmplar la Teatrul Mic, neavând alt post liber la dispoziție, n-am fost obligat să mă duc la atelierul de tâmplărie 8 ore pe zi. Dar ce mă miră pe mine e că domnul András Demeter, actor și regizor, nu știe că în artă munca n-are normă? Oare nu știe cât se muncește pentru un rol sau cât timp trudești pentru ca un spectacol să iasă foarte bine? Hai, măi Demeter, mama ei a dracului de politică! Unu’ Alifantis de la tâmplărie!”, a scris muzicianul pe contul său de socializare. Pentru Lia Bugnar, măsura Ministerului Culturii, care vine, de fapt, în prelungirea măsurilor aberante ale administrației Bolojan, se înscrie perfect în tiparul nazist. „Atribuită fie lui Göring, fie lui Goebbels, fie lui Himmler, fraza „Wenn ich Kultur höre… entsichere ich meinen Browning!” (întâlnită în românește drept „Când aud de cultură îmi vine să scot pistolul!”) i se potrivește perfect lui Ilie Bolojan (de fapt, fraza este o replică dintr-o piesă de teatru – Schlageter, actul I, scena 1 – scrisă de nazistul Hanns Johst, care a terminat al Doilea Război Mondial ca Gruppenführer SS). Deși pozează în mare cititor, răsfoind cărți prin librării și la târguri de profil sau recomandând cărți scrise în engleză, limbă pe care nu o cunoaște deloc, Ilie Bolojan urăște cultura aproape la fel de mult cum îi urăște pe oameni”. Actrița observă disprețul premierului pentru cultură („nu stăpânește mai mult de 6-700 de cuvinte) și remarcă obediența ministrului Culturii, „un nerealizat slugarnic, dispus să-i facă pe plac șefului, cu orice preț. András István Demeter este prezentat ca actor și regizor, dar este, de fapt, unul dintre rarele rebuturi politice produse de UDMR”, scrie aceasta. „Înghesuim cultura în hale de producție” „Ideea domnului András István Demeter, idee care, cel mai probabil, i-a provocat lui Ilie Bolojan minim două orgasme mici, dar intense, este ca actorii, muzicienii, soliștii, balerinele, regizorii și personalul tehnic din amintitele instituții de spectacole și concerte să aibă program de lucru de 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână și, neapărat, să aibă și fișe de pontaj. O fi văzut „domnul ministru” că până și Chaplin, oricât de genial era, a lucrat la banda de asamblare și-și ponta cartela. Ar fi de ajutor dacă i-ar explica cineva că ăla era un film artistic, „Timpuri noi”, nu un documentar. Nu mai băgăm cultura la dubă, am avansat. Acum o înghesuim în hale de producție și-i punem pe actori, pe muzicieni, pe artiști să-și ponteze talentul și performanțele interpretative. (…) Nu, serios. Domnu’ Bolojan, domnu’ Demeter, fiți consecvenți și mergeți până la capăt: când auziți de cultură chiar scoateți pistolul și scăpați-ne de toți inutilii ăștia”! „Normarea actului artistic înseamnă mediocritate și moarte culturală” Această tendință de subordonare a culturii a fost remarcată și de Oana Pellea, care comentează ridicola măsură a Ministerului Culturii cu un text relevant din Eugene Ionesco, scris în 1972. Artistul, spune Ionesco, nu este un executant, ci un creator de lumi, un contestatar al ordinii existente, iar rolul statului și al funcționarului nu este să conducă actul artistic, ci să-i garanteze independența. Este evident, deci, că din această perspectivă, normarea „la virgulă” a actului artistic riscă să producă exact ceea ce avertiza Ionesco: mediocritate, sufocare, moarte culturală. „Ce e de fapt un artist? Creatorul sau născocitorul unei lumi noi, descoperitorul, căutătorul izvoarelor; datoria lui e să pună în discuție organizarea, societatea, cultura, civilizația însăși”, arată dramaturgul într-un editorial publicat în Le Monde și citat de Oana Pellea.
Se cere demiterea lui Andras Demeter. Insultele și batjocura ministrului la adresa oamenilor de cultură din România, într-o înregistrare audio
Înregistrarea, publicată de platforma Cultura la dubă, surprinde un schimb de replici în care ministrul folosește un limbaj umilitor la adresa a doi profesioniști din domeniul cultural. Tonul este autoritar, iar formulările depășesc clar limitele unui dialog instituțional. Cultura la dubă a publicat o înregistrare audio realizată în timpul dezbaterii publice organizate la 30 decembrie 2025, din care reiese că ministrul Culturii, Andras Demeter, a negat intenția de a face modificarea respectivă. În momentul în care regizoarea Alexandra Badea a atras atenția asupra acestui demers, ministrul a avut o reacție considerată umilitoare la adresa acesteia, deși este laureată a Marelui Premiu pentru Teatru al Academiei Franceze. „Eu vă las să vorbiți, dar nu vă face bine. Arată că sunteți total nepregătită! Nu v-ați făcut lecțiile!”, se aude spunând ministrul în înregistrare. În același material audio, Andras Demeter are o ieșire similară și la adresa arheologului Decebal Vleja, reprezentant al muzeografilor în Federația sindicală CulturMedia, căruia îi reproșează, pe un ton ridicat, lipsa de înțelegere: „Sunteți total nepregătită, nu v-ați făcut lecțiile”, afirmă Andras Demeter într-unul dintre momentele audio făcute publice. Ulterior, ministrul continuă cu remarci care pun sub semnul întrebării capacitatea profesională a interlocutorilor săi. „Ori refuzi să înțelegi, ori nu ești capabil”, se mai aude în înregistrare. Semnatarii petiției susțin că astfel de ieșiri publice reflectă un tip de relație bazată pe intimidare și dispreț față de experți, artiști și manageri culturali. Aceștia reclamă, totodată, un climat tensionat în relația dintre Ministerul Culturii și sectorul cultural, dar și decizii luate fără consultare reală. Reacțiile nu au întârziat să apară. Oameni de teatru, muzicieni, curatori și organizații culturale au distribuit petiția, cerând premierului să analizeze situația și să intervină. Scandalul readuce în atenție nu doar comportamentul unui demnitar, ci și modul în care statul își tratează propriii creatori, într-un domeniu deja fragil și subfinanțat. Mai mult, ieri, Ministerul Culturii a anunțat oficial că a schimbat condițiile de participare la concursul de management al TNB, astfel încât doar cei care au condus cel puțin 10 ani instituții publice mai pot candida. Profesioniștii din domeniu, care au atât studii de specialitate, cât și experiență în mediul independent, nu mai au dreptul să concureze.