Dispozitiv care monitorizează efortul intelectual. Angajații pot preveni suprasolicitarea
Oamenii de știință au inventat un dispozitiv care să monitorizeze efort intelectual: un tatuaj electronic, lipit pe frunte, care anunță când apare stresul. Cercetătorii spun că dispozitivul s-ar putea dovedi valoros în rândul piloților, al personalului medical și al altor profesii în care gestionarea volumului de muncă intelectuală este esențială pentru prevenirea problemelor de sănătate, potrivit The Guardian. „Pentru acest tip de scenariu cu cerere și miză mari, sperăm să avem în cele din urmă acest decodor al volumului de muncă intelectuală în timp real, care poate oferi oamenilor un avertisment și o alertă, astfel încât aceștia să se poată autoregla sau să poată cere AI sau unui coleg să le facă o parte din muncă”, a declarat Dr. Nanshu Lu, unul dintre autorii cercetării de la Universitatea Texas din Austin, adăugând că dispozitivul ar putea nu numai să ajute angajații să evite greșelile grave, ci și să le protejeze sănătatea. Cum funcționează e-tattoo E-tattoo este compus dintr-o parte realizată dintr-un material conductor pe bază de grafit care se fixează pe frunte cu ajutorul unei folii adezive conductoare. Patru electrozi EEG pătrați, poziționați pe frunte, detectează fiecare o regiune diferită a activității cerebrale – cu un electrod de referință în spatele urechii – în timp ce electrozii EOG dreptunghiulari, plasați vertical și orizontal în jurul ochilor, furnizează date despre mișcările ochilor. Fiecare dintre electrozii extensibili este acoperit cu un material conductor suplimentar. Dispozitivul, care este personalizat și de unică folosință, este conectat la un circuit imprimat flexibil reutilizabil cu ajutorul benzii conductoare, în timp ce o baterie ușoară poate fi atașată la dispozitiv. Metode clasice de evaluare a volumului de muncă intelectuală În jurnalul Device, Lu și colegii săi descriu modul în care utilizarea chestionarelor pentru a investiga volumul de muncă mintală este problematică, nu în ultimul rând deoarece oamenii nu sunt capabili să judece în mod obiectiv efortul cognitiv și acestea sunt de obicei efectuate după o sarcină. În prezent, dispozitivele existente de electroencefalografie (EEG) și electrooculografie (EOG), care pot fi utilizate pentru a evalua volumul de muncă mentală prin măsurarea undelor cerebrale și, respectiv, a mișcărilor ochilor, sunt cablate, voluminoase și predispuse la măsurători eronate generate de mișcări. La polul opus se află dispozitivul „e-tattoo”, ușor, flexibil și fără fir. Ce spun testele După ce a constatat că e-tattoo funcționează la fel de bine ca dispozitivele EEG și EOG tradiționale pentru monitorizarea undelor cerebrale și a mișcărilor ochilor, echipa a testat tehnologia pe șase participanți. Echipa a constatat că, pe măsură ce sarcina devenea mai dificilă, diferitele tipuri de unde cerebrale detectate prezentau schimbări în activitate care corespundeau unui volum mai mare de muncă intelectuală. Echipa a introdus apoi datele EEG și EOG, împreună cu numerele „N”, într-un algoritm de învățare automată. După o perioadă de antrenament, cercetătorii au constatat că algoritmul a avut rezultate mai bune decât șansa la prezicerea volumului de muncă intelectuală al unui participant pe baza datelor EEG și EOG. Cât costă e-tattoo Lu a declarat că dispozitivul complet – inclusiv cipul și bateria – ar trebui să coste mai puțin de 200 de dolari. Echipa dezvoltă acum abordarea, astfel încât semnalele să poată fi decodate de microprocesorul dispozitivului și trimise către o aplicație pentru a alerta utilizatorul în cazul în care solicitarea intelectuală este prea mare.
Victor Ponta: S-a terminat cu magazine românești și cu firme românești
Candidatul independent la prezidențiale, Victor Ponta, consideră că dispariția microîntreprinderilor românești a fost „o politică de distrugere a microîntreprinderilor și a IMM-urilor deținute de români” care a vizat „scoaterea acestora de pe piață”. Investițiile străine vor întârzia să apară și chiar să dispară din România, consideră Victor Ponta, în contextul unei țări „care este tot timpul în alegeri și care schimbă legislația fiscală”. „Investițiile străine au scăzut și vor scădea în continuare dintr-un motiv foarte simplu: nimeni nu vrea să aducă bani într-o țară care este tot timpul în alegeri și care schimbă legislația fiscală pe 31 decembrie al unui act. Nu există așa ceva. Nimeni nu are încredere în stabilitatea și predictibilitatea României și e normal să aștepte sau să caute alte țări.” Mai mult, măsurile fiscale impuse IMM-urilor românești n-a făcut altceva decât să favorizeze dispariția acestora, mai spune Ponta. „Scăderea plafonului pentru microîntreprinderi și impozitarea cu 16% a dus practic la dispariția microîntreprinderilor din România. Microintreprinderile, în anii din urmă, asigurau aproape 1.000.000 de locuri de muncă. Români, companii foarte micuțe, 2,3,4,5,7 angajați, care de fapt formau începutul de clasă de mijloc. Această poveste că ne cere Comisia Europeană… Guvernul este suveran pe ceea ce înseamnă politica fiscală internă. A ascuns de fapt o politică de distrugere a microîntreprinderilor și a IMM-urilor deținute de români, scoaterea acestora de pe piață. N-are rost să spun un lucru pe care îl vedem toți. Nu ai de unde să mai cumperi produse alimentare decât de la supermarket-uri străine. S-a terminat cu magazine românești și cu firme românești. La fel se întâmplă în toate domeniile și este o greșeală strategică uriașă.” CITEȘTE Și: Victor Ponta vrea „restart guvernamental”: Dacă am avea și alegeri parlamentare acum, PSD- PNL nu știu dacă mai intră în Parlament Victor Ponta și-a lansat duminică Programul Prezidențial „România pe primul loc” A absolvit studii superioare de jurnalism și are o experiență de peste 15 ani în mai multe redacții de presă scrisă și TV, din România. vezi toate articolele
Nici la Intel nu mai ești în siguranță. Gigantul dă afară zeci de mii de angajați, care este motivul
Gigantul american din domeniul semiconductorilor, Intel, urmează să concedieze peste 21.000 de angajați, reprezentând aproximativ 20% din forța de muncă la nivel global, potrivit unui raport publicat de Bloomberg. Anunțul oficial este așteptat în cursul acestei săptămâni, chiar înaintea prezentării rezultatelor financiare pentru primul trimestru al anului. Aceasta ar fi una dintre cele mai ample reduceri de personal din istoria companiei, depășind deja restructurarea din august 2024, când Intel a renunțat la 15.000 de posturi. La finalul anului trecut, corporația avea aproximativ 108.900 de angajați la nivel global. Măsura vine în contextul unei schimbări majore în conducerea companiei: noul director general, Lip-Bu Tan, l-a înlocuit pe Pat Gelsinger spre finalul anului 2024 și pare hotărât să reformeze profund strategia și structura internă a Intel. Potrivit surselor citate de Bloomberg, Tan urmărește „raționalizarea conducerii și reconstruirea unei culturi centrate pe inginerie”. Scădere continuă a valorii pe bursă de la Intel și vânzarea activelor non-strategice, parte din problemă Intel se greutăți semnificative de mai mulți ani. În ultimii cinci ani, valoarea acțiunilor companiei a scăzut cu aproximativ 67%, reflectând pierderea competitivității pe o piață dominată din ce în ce mai mult de rivali precum AMD, Nvidia sau producătorii de cipuri asiatici. În încercarea de a opri declinul, noua conducere a decis să separe sau să vândă diviziile considerate „neesențiale”. Un exemplu recent este vânzarea unei participații majoritare de 51% în Altera, unitatea specializată în semiconductori programabili, către firma de investiții Silver Lake, tranzacție anunțată la începutul lunii aprilie. Restructurarea marchează, de altfel, o schimbare de strategie față de perioada conducerii lui Gelsinger, care a pariat puternic pe extinderea capacităților de producție interne. Sub conducerea lui Tan, accentul pare să se mute pe eficiență operațională și revenirea la o cultură corporativă bazată pe inovația inginerească, în detrimentul expansiunii agresive. Se conturează un impact social și economic major în contextul fragilității pieței tech Concedierile de la Intel se alătură unui val mai amplu de reduceri de personal în industria tehnologică globală. Gigantul american se află, astfel, într-un moment critic în care trebuie să-și recâștige poziția competitivă, menținând în același timp moralul intern și imaginea publică. Analiza detaliată a impactului acestor concedieri va fi probabil oferită în cadrul teleconferinței dedicate rezultatelor financiare, unde Tan va trebui să explice atât motivele deciziei, cât și viziunea pe termen lung pentru Intel. Investitorii și analiștii vor urmări, la rândul lor, cu atenție dacă aceste măsuri drastice se vor traduce printr-o redresare reală sau vor accentua incertitudinile deja existente.
Google te plătește ca să nu fugi la concurență: Politica ciudată de HR a diviziei DeepMind
În contextul unei competiții acerbe între giganți tehnologici precum Google, Microsoft și OpenAI, păstrarea talentelor de top din domeniul inteligenței artificiale a devenit o provocare. Potrivit unui raport publicat de Business Insider, divizia de AI a Google, DeepMind, a recurs în Regatul Unit la metode restrictive pentru a împiedica plecarea angajaților către concurență, inclusiv clauze de neconcurență valabile până la 12 luni. Ce strategie are Google pentru a-și ține tehnologia AI secretă Concret, unii cercetători AI sunt plătiți pentru a nu lucra. Aceștia rămân în mod formal angajați, dar nu au permisiunea de a se alătura altor companii din domeniul AI pentru o perioadă îndelungată. Deși pare o vacanță extinsă și remunerată, mulți dintre acești specialiști se confruntă cu sentimentul de izolare față de evoluția rapidă a tehnologiei. Situația a fost evidențiată și de Nando de Freitas, vicepreședinte în cadrul diviziei AI a Microsoft, care a scris într-o postare pe X (fostul Twitter) din 26 martie 2025 că săptămânal primește mesaje de la angajați DeepMind „disperați” să afle cum pot ieși din perioada de preaviz și din clauzele restrictive impuse de Google. De asemenea, aceștia caută noi oportunități de angajare și reclamă faptul că promovările interne ar depinde mai degrabă de amenințarea cu plecarea decât de meritul profesional. Google nu a oferit un răspuns oficial pentru publicația TechCrunch, dar a declarat pentru Business Insider că aplică aceste clauze „selectiv”. Ce sunt clauzele de neconcurență, cum se aplică Clauzele de neconcurență nu sunt o practică neobișnuită în industrie, dar utilizarea lor intensificată în domeniul AI, unde ritmul progresului este extrem de rapid, iar valoarea cercetătorilor este ridicată și generează un efect de stagnare profesională pentru cei afectați. Pe termen scurt, aceste măsuri pot părea eficiente pentru companiile care doresc să protejeze secretele tehnologice și să evite scurgerile de informații către rivali. Totuși, în lipsa unei activități productive și fără acces la proiecte de vârf, cercetătorii pot deveni demotivați sau se pot simți excluși de la marile progrese din domeniu. Practica arată, practic, un climat tot mai tensionat în industria AI, unde recrutorii se întrec în oferte pentru specialiști cu expertiză în modele generative, învățare profundă și procesare avansată a limbajului. Pe măsură ce piața globală de AI se dezvoltă, strategiile agresive de retenție pot deveni un subiect de controversă legală și etică, mai ales în Europa, unde legislația muncii este adesea mai favorabilă angajatului decât în SUA. Într-un astfel de peisaj, companiile vor trebui să găsească echilibrul între protejarea intereselor comerciale și susținerea libertății profesionale a angajaților lor.
Nu sunt robotul tău!/Angajații McDonalds se revoltă împotriva clienților
O postare virală pe rețeaua de socializare Reddit a declanșat o discuție aprinsă despre lipsa de respect față de angajații din industria fast-food. „Vă rog, recunoașteți că suntem oameni!”, cer lucrătorii de la McDonald’s, extenuați de clienții care le solicită comenzi chiar și când și-au încheiat programul sau sunt în pauză. Pauză? Ce-i aia? „Dacă cineva ar cere unui medic sau unui instalator să lucreze în pauza lor, toată lumea ar fi îngrozită. Dar angajații din fast-food? Nu, ei nu merită pauze”, remarcă un lucrător într-un comentariu plin de frustrare postat pe rețeaua Reddit. Mulți descriu situații absurde: sunt abordați în parcare, în timp ce mănâncă sau chiar când se află la ieșire, cu geanta în mână. Un angajat McDonald’s care lucrează în New York relatează: „Am fost oprit în mall, deși aveam șapca dată jos din cap și mă pregăteam de ieșire – «Domnule, mai faceți un meniu 9, vă rog!»”. „Lumea crede că salariul minim = serviciu non-stop”, a observat un alt angajat. Pe grupuri dedicate, mulți admit că au început să poarte haine civile imediat după ture pentru a evita solicitări nejustificate. Într-o reacție pentru Yahoo News, compania McDonald’s a răspuns printr-o declarație generică: „Respectăm dreptul angajaților la pauze”. Niciun comentariu, în schimb, despre presiunea clienților. Pe de altă parte, în Australia, pentru a evita astfel de situații, angajații au primit instrucțiuni să poarte ecusoane cu „Nu deranjați!” în pauzele de lucru. O astfel de măsură ar putea fi extinsă la nivel global. CITEȘTE ȘI: Shaorma chiar cu…de toate! Ireal ce a primit un clujean, după ce a comandat o shaorma la farfurie dintr-un fast-food Un nou gigant al fast-food-ului american intră pe piața din România: Provocare pentru McDonald’s, KFC, Popeyes și Burger King Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele