Invenția care a stârnit un val de reacții negative. Doi austrieci au inventat costumul cu țepi metalici pentru apărarea oilor de lupi

inventia-care-a-starnit-un-val-de-reactii-negative.-doi-austrieci-au-inventat-costumul-cu-tepi-metalici-pentru-apararea-oilor-de-lupi

Un fermier și un inventator din Austria au făcut publică invenția care ar putea rezolva o problemă veche care le dă bătăi de cap oierilor de 11.000 de ani. Cei doi au proiectat o armură cu țepi metalici pentru a apăra oile de atacurile lupilor. Inventatorul în vârstă de 72 de ani a declarat, potrivit Wochenblatt, că a lucrat mulți ani pentru a dezvolta costumul protector. Inventatorul, acuzat că încalcă drepturile animalelor Reacțiile din mediul online au fost diverse: mulți internauți au fost amuzați și uimiți în același, timp, iar alții i-au criticat dur. O organizație pentru protecția animalelor a solicitat verificarea efectelor negative ale costumului asupra oilor și chiar interzicerea purtării acestuia dacă provoacă suferință animalelor. Pe numele fermierului și a inventatorului au fost depuse plângeri, fiind acuzați pentru încălcarea legislației privind bunăstarea animalelor și a prevederilor pentru creșterea animalelor. Pe de altă parte, cazul din Austria a reaprins dezbaterea privind protejarea turmelor de oi, dar și modalitățile pentru a menține un echilibru între interesele crescătorilor de animale și conservarea faunei sălbatice. Problema lupilor din Austria Uciderea de lupi fără autorizație este interzisă în Austria în afara sezonului de vânătoare , prădătorii fiind pe lista speciilor protejate, potrivit Directivei Habitatelor UE. În unele regiuni austriece, este permisă uciderea numai a lupilor agresivi care se apropie periculos de turme și gospodării. Populația lupilor în Austria este în creștere alarmantă (la fel ca problema urșilor din România), devenind din 2022 o problemă care a polarizat societarea.

O celebră grădină zoologică se închide. Ce se va întâmpla cu animalele

Grădina Zoologică Heythrop din Chipping Norton, Oxfordshire, se va închide până la finalul lunii martie, potrivit Express. Este o grădină privată, înființată de Jim Clubb și fosta sa soție Sally în 1988. Cei doi au fost dresori de animale și au fondat Amazing Animals, o agenție care a furnizat animale pentru televiziune și cinematografie. Deși grădina zoologică nu a fost niciodată deschisă în mod oficial publicului, oamenii au putut să o viziteze pentru diferite evenimente. Parcul zoo a fost folosit în numeroase filme, inclusiv în seria Harry Potter. De asemenea, în ceea ce ar putea fi ultima sa apariție pe marele ecran, grădina zoologică va avea scene în următorul blockbuster al lui Christopher Nolan, Odiseea. În plus, de-a lungul anilor, afacerea a devenit cunoscută pentru furnizarea de animale pentru terapie la domiciliu și spitale. Jim Clubb, în vârstă de 71 de ani, a decis să se pensioneze ceea ce va duce la închiderea complexului celebru. Anunțul a fost făcut pe propriul site. „Din păcate, a venit momentul să anunțăm închiderea Grădinii Zoologice Heythrop la sfârșitul lunii martie. Această decizie nu a fost luată cu ușurință și am dori să le mulțumim tuturor pentru bunătatea, generozitatea și sprijinul lor. Suntem fericiți că am putut să vă primim pentru a participa la întâlnirile cu animalele, vizitele la grădina zoologică, zilele porților deschise, petrecerile și aventurile tinerilor din grădina zoologică. De asemenea, nu-i putem uita de rezidenții și angajații minunați ai numeroaselor cămine de bătrâni, și spitale pe care am avut privilegiul să le vizităm. Ne-a făcut o mare plăcere să vă cunoaștem pe toți – oaspeți și gazde deopotrivă – și să vă vedem zâmbetele de pe fețele voastre când ne-am întâlnit cu prietenii noștri, animalele. Vă mulțumim pentru tot, vă dorim mult succes în continuare”, au scris reprezentanții complexului în mesajul online Parcul se va închide la sfârșitul lunii. Absolut toate animalele vor fi transportate săptămâna viitoare la noile lor cămine. Pinguinii, de exemplu, vor fi preluați de un colecționar privat.

A crescut numărul câinilor fără stăpân de la Padocul Tomești. Peste 1.400 de animale așteaptă să fie adoptate

a-crescut-numarul-cainilor-fara-stapan-de-la-padocul-tomesti-peste-1.400-de-animale-asteapta-sa-fie-adoptate

În ultimele săptămâni, tot mai mulți câini fără adăpost au ajuns la Padocul Tomești după ce au fost abandonați de stăpâni sau prinși pe străzile din Iași. Capacitatea maximă la Padocul Tomești este de 1.500, iar în momentul actual sunt puțin peste 1.400 de animale. Din păcate, numărul adopțiilor nu a crescut considerabil în ultimii ani. Tot mai mulți câini la Padocul Tomești În ultimele săptămâni, angajații de la Salubris SA au capturat zeci de câini de pe străzile din Iași, care acum sunt îngrijiți în Padocul Tomești. Aici, peste 1.400 de suflete așteaptă să își găsească o familie iubitoare. Deja, padocul funcționează aproape la capacitate maximă, iar în ritmul actual sunt șanse să ajungă la supraaglomerare. De obicei, animalele sunt depistate în cartierele de la periferia orașului. Acestea vin, de la zonele de case sau din comunele din zona metropolitană, în căutare de hrană și se adăpostesc în oraș. „Chiar și în perioada sărbătorilor am prins mulți câini fără adăpost de pe străzile din Iași sau angajații noștri au găsit animalele abandonate de către stăpâni în anumite zone. De obicei, găsim câinii fără adăpost în cartierele de la periferie, în special din Dacia, unde multe animale ajung prin oraș de la casele din zona dealului Galata. Sunt lăsate nesupravegheate. Multe dintre animale vin, inclusiv din zona metropolitană, în căutare de hrană și se adăpostesc prin clădiri părăsite, fiindcă au mai mari șanse de supraviețuire. Noi acționăm constant și încercăm să ținem sub control această situație. Animalele sunt îngrijite la padoc; sunt evaluate medical și adăpostite. Doar animalele extrem de agresive, care pot pune în pericol ceilalți căței, sunt trimise să fie eutanasiate, dar doar după evaluarea medicului veterinar”, a declarat Cătălin Neculau, directorul general Salubris SA. Numărul adopțiilor este scăzut Dacă lunar ajung zeci de câini fără stăpân la padoc, numărul adopțiilor este mult mai mic. Animalele sunt îngrijite și tratate la padoc, însă unele așteaptă deja de câțiva ani să fie luate de o familie iubitoare. Totuși, ieșenii nu sunt prea interesați să adopte un animal de la padoc, iar acest lucru se observă din creșterea uriașă. În urmă cu câteva luni, erau aproximativ 1.200 de animale adăpostite la Tomești. „Noi am avut, în trecut, numeroase campanii pentru a susține adopția animalelor. Chiar am colaborat și cu cei de la CTP pentru evenimente în tramvaie. De asemenea, colaborăm cu diferite ONG-uri, care ne ajută. Am încercat să sensibilizăm publicul ca să crească numărul adopțiilor. Din păcate, numărul de câini aduși la padoc este mai mare decât al doritorilor care vor să adopte un animăluț, de asta aproape am ajuns la capacitatea maximă de funcționare. Oricum, nici pe stradă nu putem să îi lăsăm; nu vrem să avem cazuri de persoane atacate sau mușcate de câini. Este vorba și despre siguranța cetățenilor”, a mai precizat directorul general al Salubris SA, Cătălin Neculau. Peste 1.400 de câini de la Padocul Tomești așteaptă să fie adoptați de o familie iubitoare. Numărul acestora a crescut substanțial în ultimele săptămâni. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Un curier polonez a refuzat să livreze un colet de Revelion. Motivul, „Pur și simplu mi-a fost milă de…”

un-curier-polonez-a-refuzat-sa-livreze-un-colet-de-revelion.-motivul,-„pur-si-simplu-mi-a-fost-mila-de…”

Un curier dintr-o localitate rurală din Polonia a stârnit o dezbatere aprinsă pe internet, chiar înainte de Revelion, după ce a refuzat să livreze un colet cu artificii unui cunoscut. Motivația lui: animalele care, spune el, ajung să sufere în fiecare an din cauza zgomotelor puternice. Povestea, spusă chiar de curier pe rețelele sociale, a adunat mii de reacții și opinii pro și contra. Întâmplarea a fost relatată pe un grup de Facebook cunoscut în Polonia pentru povești din culisele muncii de curier. De data aceasta, nu a fost vorba despre proceduri sau clienți dificili, ci despre o alegere personală, motivată de empatie față de animale, scrie Onet Kobieta . Postarea a strâns aproape 2.000 de comentarii, preia Observator. Autorul spune că lucrează ca livrator în mai multe sate din zonă, inclusiv în localitatea în care s-a născut și a crescut. Locul exact nu a fost făcut public. „Locuiesc aici de 24 de ani. Mai întâi am stat cu părinții, iar acum m-am mutat în casa bunicii. Toată lumea mă cunoaște”, a scris acesta. „Mi-a scris dacă ajung cu coletul. Comandase artificii” Bărbatul spune că este obișnuit ca foști colegi de liceu sau cunoștințe să îl contacteze direct atunci când știu că el le va livra comenzile. „Mai am prieteni din liceu care, atunci când comandă ceva prin firma la care lucrez, îmi scriu pe Messenger să mă întrebe la ce oră ajung. Azi mi-a scris Kamil dacă vin cu coletul lui, pentru că își comandase artificii de Revelion”, a povestit curierul. Problema a apărut în momentul în care s-a gândit la animalele din gospodăria prietenului său. Spune că știe foarte bine cum sunt ținuți câinii acestuia: în cuști sau legați, iar în noaptea de Revelion nu sunt aduși în casă. „Sunt împotriva acestui lucru, pentru că știu cât de tare se sperie”, explică el. Coletul nu a ajuns la timp la destinaţie Decizia a fost una clară: curierul a refuzat să livreze coletul. „I-am scris că nu îi aduc artificiile. El a crezut că glumesc, dar nu. Pur și simplu mi-a fost milă de animale”, a spus acesta. Gestul său a devenit rapid subiect de discuție atât în comunitatea locală, cât și online. Unii l-au lăudat pentru empatie și pentru faptul că a ales să ia atitudine, în timp ce alții l-au acuzat că și-a depășit atribuțiile și că a amestecat convingerile personale cu munca. Recomandarea autorului: Motivul pentru care un oraș din Germania a INTERZIS artificiile în apropierea refugiaților

Beneficiile keratinei. PĂR de la frizerie, UNGHII și BLANĂ de la abator, pasta de dinți a viitorului

beneficiile-keratinei.-par-de-la-frizerie,-unghii-si-blana-de-la-abator,-pasta-de-dinti-a-viitorului

Oamenii de știință cred că au descoperit că pasta de dinți fabricată din păr de orice origine, care conține keratină, repară în mod natural smalțul dinților. În prezent, se recurge la fluor pentru a încetini eroziunea smalțului, dar s-a descoperit că tratamentele pe bază de keratină o opresc complet. Specialiștii consideră că părul uman de la frizerie sau cel de oaie de la abator pot revoluționa industria. Cercetătorii de la King’s College London au descoperit că, keratina, o proteină prezentă în păr, piele și lână, folosită adesea în șampoanele reparatoare, poate fi utilă și pentru dinți. Aceștia susțin că pasta de dinți fabricată din păr poate repara dinții deteriorați și poate opri stadiile incipiente ale cariilor, potrivit Sky News. „Considerăm că aceasta este o descoperire revoluționară, o schimbare majoră în industrie, care introduce keratina ca produs de uz zilnic pentru protejarea și vindecarea smalțului dentar fără ca noi să ne dăm seama”, a declarat dr. Sherif Elsharkawy, de la Facultatea de Stomatologie, Științe orale și craniofaciale a Universității King’s, pentru sursa citată. Explicațiile savante „Dacă aveți o microfisură sau un defect foarte mic, acesta se va vindeca fără ca voi să vă dați seama”, a mai adăugat el. Multe probleme dentare provin din smalțul deteriorat, care nu se regenerează. Când keratina se amestecă cu mineralele din salivă, produce un strat protector care imită structura și funcția smalțului natural, afirmă speciaaliștii. În prezent, pastele de dinți cu fluor și fluorul adăugat în apa potabilă sunt utilizate pentru a încetini eroziunea smalțului, dar s-a descoperit că tratamentele pe bază de keratină o opresc complet. „Keratina oferă o alternativă transformatoare la tratamentele dentare actuale”, a declarat Sara Gamea, cercetătoare doctorandă la King’s College London și prima autoare a studiului. Când ar putea fi disponibilă pentru cumpărare noua pastă de dinți Tratamentul ar putea fi aplicat zilnic sub formă de pastă de dinți sau, în cazuri mai extreme, sub formă de gel aplicat de un specialist, similar cu lacul de unghii. Potrivit oamenilor de știință, pasta ar putea fi disponibilă publicului în doi-trei ani și este considerată o alternativă mai ecologică la restaurarea dentară tradițională. Te poți spăla pe dinți cu părul din sifon Produsele de testare dezvoltate la King’s College au fost fabricate din lână, dar, în viitor, dr. Elsharkawy a spus că oamenii ar putea chiar să-și colecteze propriul păr pentru a extrage keratina. Cu toate acestea, pentru moment, echipa de cercetători „optează pentru lâna de oaie, deoarece este foarte abundentă și este un deșeu biologic, este durabilă și e profitabil și pentru fermieri”. Pasta de dinți va arăta și va avea aceeași textură ca pasta standard cu fluor, cu aromă de mentă și textură spumoasă, dar va conține suficientă keratină pentru utilizarea zilnică. Keratina este o proteină structurală fibroasă care formează elementul de bază al părului, unghiilor și pielii. Este responsabilă pentru aspectul puternic, rezistența și strălucirea firului de păr. Keratina se găsește în organismele animale, inclusiv în coarne, pene, gheare, copite și stratul exterior al pielii vertebratelor. Ea este o proteină foarte rezistentă și insolubilă în apă. Keratina naturală este esențială pentru sănătatea podoabei capilare, iar tratamentele cu keratină, utilizate frecvent în cosmetică, ajută la netezirea părului, regenerarea firului de păr degradat și mărirea elasticității acestuia. Keratina este una dintre cele mai rezistente substanțe care protejeaza organismul, sugerează aceeași sursă. Recomandarea autorului: Care pastă de dinți este toxică, potrivit medicului stomatolog Traian Comănescu

Cum vrea inteligența artificială să vorbească cu animalele. În Marea Britanie se construiește un centru științific dedicat

cum-vrea-inteligenta-artificiala-sa-vorbeasca-cu-animalele.-in-marea-britanie-se-construieste-un-centru-stiintific-dedicat

Un proiect științific ambițios va lua startul în această toamnă la Londra, unde cercetătorii vor încerca să afle, cu ajutorul inteligenței artificiale, ce gândesc și ce simt animalele. Centrul Jeremy Coller pentru Senzația Animală, găzduit de prestigioasa London School of Economics, își va începe activitatea oficial pe 30 septembrie 2025 și își propune să exploreze conștiința non-umană, de la câini și pisici până la insecte și cefalopode. Noua instituție, susținută printr-o finanțare de 4 milioane de lire sterline, va reuni experți din domenii extrem de diverse: neuroștiință, psihologie comparativă, biologie evolutivă, științe comportamentale, drept, economie, filosofie, științe veterinare și, desigur, inteligență artificială. Una dintre cele mai ambițioase direcții de cercetare vizează dezvoltarea unor modele AI care să faciliteze „dialogul” între oameni și animalele de companie – un obiectiv fascinant, dar care vine și cu numeroase riscuri, scrie publicația bitanică The Guardian. Inteligența artificială ar putea „traduce” emoțiile animalelor, dar cu limite etice Directorul centrului, profesorul Jonathan Birch, avertizează că dezvoltarea unor aplicații de „traducere” pentru animale ar putea degenera rapid într-un spectacol de iluzii plăcute, dar deconectate de realitate. „AI-ul este adesea construit să genereze răspunsuri care îi mulțumesc pe utilizatori, nu care reflectă adevărul. Dacă acest principiu este aplicat în comunicarea cu animalele, poate duce la rezultate dezastruoase pentru bunăstarea lor”, explică el. Un exemplu concret este anxietatea de separare la câini: stăpânii vor să creadă că animalul lor e bine când rămâne singur, iar o aplicație AI ar putea oferi această confirmare, chiar dacă realitatea este diferită. În acest context, Birch subliniază urgența dezvoltării unor cadre etice și de reglementare pentru utilizarea inteligenței artificiale în raport cu animalele. Centrul își propune să colaboreze cu ONG-uri, organizații de protecție a animalelor și instituții internaționale pentru a redacta ghiduri și coduri de bune practici, cu scopul de a fi implementate pe scară globală. Reglementarea este considerată vitală într-un moment în care AI-ul avansează rapid în agricultură, transport și alte domenii care implică interacțiunea cu animale. Pisică și câine. (Foto: Unsplash) De la pisici și câini la caracatițe și crabi: cine sunt „pacienții” acestui proiect O caracteristică remarcabilă a centrului Jeremy Coller este interesul său pentru o varietate foarte mare de specii. Cercetările nu se vor limita la mamiferele domestice, ci vor include și organisme evolutiv foarte îndepărtate, precum insecte, crabi sau sepii. Birch este deja cunoscut pentru contribuția sa la extinderea Legii britanice privind bunăstarea animalelor, care a inclus pentru prima dată în mod explicit cefalopodele și crustaceele decapode. Profesorul Jeff Sebo, de la Universitatea din New York, consideră că acest domeniu de cercetare este „printre cele mai importante, dificile și ignorate de către societate”. „Oamenii influențează viața a milioane de specii, de multe ori fără să fie conștienți”, spune el. Cercetările ar putea avea implicații uriașe și în alte domenii. Profesorul Kristin Andrews, membră a consiliului științific al centrului, speră că studiul conștiinței la animale ne va apropia de înțelegerea conștiinței umane – o enigmă științifică fundamentală. În mod paradoxal, ea crede că studiul sistemelor „simple” ar putea duce la mari descoperiri în neurologie și medicină. Animale.  Între progres tehnologic și responsabilitate morală Proiectul vizează și schimbarea mentalităților sociale față de animale. Dr. Kristof Dhont, alt membru al echipei, atrage atenția asupra prăpastiei dintre ceea ce cred oamenii despre animale și comportamentele lor reale față de ele. „Mulți spun că iubesc animalele, dar participă la sisteme și obiceiuri care le provoacă suferință. De exemplu, resping carnea cultivată, deși recunosc că ar salva vieți.” Finanțatorul proiectului, filantropul Jeremy Coller, spune că viziunea sa este de a combate ceea ce el numește „speciismul” uman. „Așa cum Piatra din Rosetta a descifrat hieroglifele egiptene, sunt convins că AI-ul poate debloca secretele interacțiunii dintre oameni și animale”, spune el.