Inundațiile din zona Praid închid fabricile pe bandă rulantă și sute de angajați se află la un pas de șomaj, din cauza lipsei apei potabile
Inundațiile și dezastrul de la Salina Praid au lăsat economia pe butuci. Salinitatea râului Târnava Mică a suferit modificări, iar în aceste momente sunt probleme cu alimentarea cu apă potabilă în oraşul Târnăveni. În acest context, cele mai multe companii cu capital străin şi-au suspendat activitatea, iar sute de angajaţi sunt în pericol de șomaj. De exemplu, o companie cu capital german care produce sisteme de ventilaţie industriale, unde profitul poate ajunge la 2 milioane de euro lunar, consumă 3.500 de litri de apă zilnic. Acum, cei din conducere caută soluţii pentru a nu renunţa definitiv la angajaţi. „Este destul de complicat, pentru că o zi avem apă, două nu avem. Am hotărât să oprim producția. Probabil o să încercăm să trimitem operatorii din producție în concedii forțate. Încercăm să îi relocăm în alte posturi”, a explicat Ciprian Burlacu, director de producție, potrivit observatornews.ro. „Ne împactează foarte tare, în primul rând, din punct de vedere al igienei la toalete pentru cei 270 de angajaţi. Am asigurat recipiente de 1000 de litri cu apă, găleţi”,a adăugat Alina Morar, şef administrativ și HR. Lipsa apei a afectat şi o fabrică care produce vată minerală pentru pieţele din străinătate, unde activitatea a fost sistată deja definitiv. „O firmă care a investit peste 140 de milioane de euro în municipiul Târnăveni. Au mari cereri, dar din păcate, salinitatea nu permite utilajelor să funcționeze. Acum este perioada construcțiilor. E plină vara şi ei sunt închişi, nu pot onora comenzile”, a declarat primarul din Târnăveni, Sorin Megheșan. În Târnăveni, dar şi alte trei comune, apa potabilă este sistată, astfel că singura sursă pentru populaţie este apa de la cisternă sau câteva sticle îmbuteliate oferite de autorităţi. „E foarte greu. Cam de trei săptămâni. Acum, mâine, iar primim… eu primesc două baxuri de apă”, a povestit o localnică. Autorităţile nu știu, deocamdată, când se va remedia situaţia, dar se aşteaptă la noi valuri de apă cu salinitate crescută. Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
Aproape 40.000 de oameni din 16 localități mureșene riscă să rămână fără apă potabilă, după dezastrul de la Praid
Situație critică în județul Mureș. După dezastrul de la Praid, aproape 40.000 de oameni din 16 localități riscă să rămână fără apă la robinet. Salinitatea râului Târnava Mică a crescut brusc, miercuri seară, așa că două uzine ar urma să fie oprite, pentru că nu mai pot continua procesul de filtrare, informează Știrile Pro TV. Autoritățile cer oamenilor să-și facă rezerve de apă de uz casnic. Cea potabilă este asigurată cu cisterne de mai bine de o săptămână. Apa râului Târnava Mică – cel care se intersectează cu pârâul Corund – este monitorizată frecvent, după dezastrul de la salina Praid. De o săptămână, din cauza infiltrărilor de sare, localnicii primesc apă potabilă din cisterne, iar cea din rețea era folosită pentru uz casnic. Acum, situația riscă să fie și mai gravă, chiar dacă autoritățile sperau ca apa să poată fi folosită pentru animale. Pentru că salinitatea a crescut brusc, s-au luat unele măsuri. „Riscul este iminent ca în următoarele ore să trebuiească să oprim uzinele de apă din Fântânele și după câteva ore la propagarea valului respective inclusiv uzina din Târnăveni. Ju mai pot face față sistemele de tratare, inclusiv țevile. Vorbim de concentrații înzecite”, precizează Sipos Levente, director Aquaserv. „Presupun prin logică că o fi intrat apa săratăîn Târna,a motivul și cum chiar nu cunoaștem”, a declarat Barabas Antal Szabolcs, prefectul județului Mureș. Astfel, 16 localități ar putea rămâne fără apă la robinet. Oamenii sunt sfătuiți să-și facă rezerve de apă dulce. „Vom relua transportul de apă pentru adăparea animalelor cu cisternele propria ale ISU în funcție de solicitările acestora”, a afirmat Cristian Buhăianu, șef adjunct ISU Mureș. „Noi sperăm căîn câteva ore sau într-o zi sa reușim să repornim uzinele de apă”, a completat Sipos Levente, director Aquaserv. În județul Mureș sunt 48 de puncte de distribuție a apei potabile, iar monitorizarea râului continuă în 14 locuri. Până acum, s-au distribuit peste 570 de mii de litri de apă pentru consum și adăparea animalelor. FOTO – Captură video: Știrile Pro TV Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
Alertă la Spitalul de Pediatrie Ploieşti. O bacterie periculoasă, prezentă în reţeaua de apă. Măsuri luate de autorități
Mihai Poliţeanu, primarul Piteștiului, a anunțat că, la peste o lună de când bacilul Piocianic a fost depistat în reţeaua Spitalului de Pediatrie din Ploieşti, bacteria este în continuare prezentă în reţeaua de apă a unităţii sanitare. Edilul precizează că, în continuare, există restricţii cu privire la folosirea apei furnizate în spital şi că s-a decis înlocuirea întregi reţele de ţevi din interiorul clădirii în care acesta funcţionează. Specialiștii spun că infecția cu o astfel de bacterie duce la infecții grave ale plămânilor, iar consecințele pot fi fatale. În condiţiile în care intervenţiile pentru igienizarea reţelei de apă nu au dat rezultat şi în contextul în care pe reţeaua din afara unităţii sanitare nu a fost depistat bacilul, s-a decis înlocuirea întregii reţele de ţevi din interiorul unităţii sanitare, lucrările în acest sens începând deja. „În data de 10 martie analizele au arătat că reţeaua internă de apă a Spitalului de Pediatrie Ploieşti este contaminată cu bacteria Pseudomonas aeruginosa (bacilul piocianic). Chiar dacă nu s-au semnalat cazuri de infecţie cu Pseudomonas Aeruginosa nici la pacienţii internaţi, nici la personalul spitalului, situaţia încă nu este rezolvată, în ciuda tuturor măsurilor pe care spitalul le-a luat din acel moment până astăzi. Bacilul este încă prezent în reţeaua de apă a spitalului”, anunţă, într-un mesaj postat joi pe reţelele de socializare, primarul Ploieştiului, Mihai Poliţeanu. Primarul a mai punctat că, în cadrul unei şedinţe organizate săptămâna aceasta împreună cu reprezentanţi ai Prefecturii Prahova, Consiliului Judeţean, Direcţiei de Sănătate Publică şi Spitalului de Pediatrie s-a stabilit menţinerea tuturor măsurilor anterioare de restricţionare a accesului la apa potabilă şi menajeră şi asigurarea în continuare a stocului de apă îmbuteliată pentru pacienţi, aparţinători şi personalul din spital. Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: Reţeaua internă de apă a Spitalului de Pediatrie Ploieşti este CONTAMINATĂ cu bacteria Pseudomonas aeruginosa Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Cseke Attila: Aproape un milion de români au primit acces la APĂ potabilă prin Programul Anghel Saligny
„Aproape un milion de români au primit acces la apă potabilă, iar alți 800 de mii trăiesc în gospodării care au fost racordate la rețeaua de canalizare”, anunță ministrul Dezvoltării, Cseke Attila. „În 2020, aproape 28% din populație nu avea acces la un serviciu public de bază: apa potabilă de la robinet, 44% din populație locuia în gospodării neracordate la rețeaua de canalizare, aproape 1.000 de localități nu erau racordate la rețeaua de gaze și peste două treimi din drumurile județene și comunale nu erau modernizate. În 2021, Guvernul a adoptat Programul Național de Investiții «Anghel Saligny», un program menit să rezolve problemele de infrastructură edilitară de bază din localități”, afirmă Cseke Attila. Ministrul Dezvoltării a adăugat că, în trei ani, au fost modernizați 3.840 kilometri de drumuri comunale și județene, aproape 1 milion de cetățeni au primit acces la apă potabilă, 800 de mii de oameni trăiesc în gospodării racordate de atunci la rețeaua de canalizare și 42 de noi localități au fost racordate la rețeaua de gaze. Totodată, dacă la Revoluție, doar 4.000 de kilometri de drumuri județene și comunale erau modernizate, acum aproape 26.000 kilometri de drumuri comunale și județene sunt modernizate, iar numărul localităților racordate la rețeaua de gaze a fost dublat din 1990 până în 2023. „Programul Național de Investiții «Anghel Saligny» a fost conceput ca o soluție la rezolvarea problemelor de infrastructură edilitară de bază în localitățile României. Avem nevoie în continuare de acest program care a adus rezultate vizibile și livrează în continuare dezvoltare localităților din România”, a conchis ministrul. Sursa foto: Mediafax CITEȘTE ȘI: Ministerul Dezvoltării alocă 1,5 mld. lei pentru PROIECTE finanțate prin Programul „Anghel Saligny”. Cseke Attila: Achităm facturile restante Tanczos Barna: Continuăm DEZVOLTAREA localităţilor prin programele Anghel Saligny şi PNDL, pentru care am alocat 11 miliarde de lei Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele