În 2015, un bărbat a văzut doi copii bând apă dintr-o baltă, in Ghana, și a construit un dozator de apă alimentat cu energie solară; 11 ani mai târziu, proiectul său furnizează 126 de milioane de litri
În 2015, Sunil Lalvani a văzut doi copii bând apă dintr-o baltă în timpul unei călătorii în Ghana, o întâlnire care l-a determinat să acționeze. Bazându-se pe experiența sa în domeniul electronicii, a instalat primul chioșc de apă alimentat cu energie solară al Project Maji, inițial ca proiect de responsabilitate socială corporativă în cadrul afacerii familiei sale. Zece ani mai târziu, organizația afirmă că activitatea sa s-a extins mult dincolo de prima instalație. Potrivit relatării Project Maji cu ocazia celei de-a 10-a aniversări, proiectul a furnizat 126 de milioane de litri de apă curată pentru mai mult de 380.000 de persoane, relatează The Times of India. Loading … Cum a dus o baltă din Ghana la crearea Project Maji de către Sunil Lalvani Project Maji a început după o scenă tulburătoare văzută în Ghana. Organizația afirmă că fondatorul și directorul executiv, Sunil Lalvani, a văzut doi copii bând apă dintr-o baltă în 2015. Având experiență în domeniul electronicii, el a răspuns prin instalarea primului chioșc de apă alimentat cu energie solară al proiectului. Relatarea separată a organizației despre propria istorie afirmă că prima instalație a fost deschisă în Atintan, Ghana, în martie 2015 și a furnizat apă curată pentru 1.200 de persoane. Inițiativa a funcționat inițial ca un proiect de responsabilitate socială corporativă în cadrul afacerii familiei lui Lalvani. Sursă foto: www.projectmaji.org Project Maji a ajuns la 126 de milioane de litri în 10 ani La un deceniu după prima instalație, Project Maji raportează o acoperire mult mai extinsă. Pe pagina dedicată celei de-a 10-a aniversări, organizația afirmă că a furnizat 126.000.000 de litri de apă curată pentru mai mult de 380.000 de persoane. Cifra acoperă activitatea organizației în comunitățile pe care le deservește, nu doar chioșcul original din Ghana. Project Maji afirmă că aniversarea sa din 2025 a marcat 10 ani de activitate. Site-ul său actual descrie organizația drept o întreprindere socială nonprofit. Abordarea sa declarată se concentrează pe asigurarea accesului continuu la apă potabilă curată și sigură prin sisteme alimentate cu energie solară și dotate cu tehnologie, în comunitățile rurale. Chioșcurile alimentate cu energie solară au devenit baza modelului său Modelul Project Maji este construit în jurul unei infrastructuri de apă alimentate cu energie solară, concepută pentru comunitățile rurale. Organizația afirmă că lucrează în special cu comunități izolate, cu mai puțin de 1.000 de persoane. Urmărește să asigure acces continuu și fiabil la apă potabilă curată și sigură. Sistemele sale au evoluat dincolo de chioșcul original. Project Maji afirmă că ulterior a introdus chioșcuri modulare, plăți digitale și monitorizare de la distanță. Proiectul s-a extins dincolo de Ghana Organizația afirmă că și-a început operațiunile în Ghana în 2015, s-a extins în Kenya și a început activitatea în Uganda până la sfârșitul anului 2022. UNESCO enumeră Ghana, Kenya și Uganda printre țările în care organizația operează. Obiectivul pe termen lung declarat de Project Maji este de a asigura acces continuu și fiabil la apă potabilă curată și sigură pentru un milion de persoane din comunități rurale. Sursă foto: www.projectmaji.org
Ce sunt nitrații din apă și de ce contează sursa apei pe care o bem | De ce nu sunt același lucru cu nitrații din legume
Nitrații sunt un subiect care poate crea confuzie. Aceeași substanță poate apărea în legume, în anumite produse din carne procesată și în apa potabilă, însă contextul în care ajunge în organism este diferit. De aceea, atunci când vorbim despre nitrați, nu este suficient să întrebăm dacă sunt „buni” sau „răi”. Contează de unde provin, cu ce alte substanțe ajung în organism și cât de des suntem expuși. Nitrații sunt compuși naturali formați din azot și oxigen. Plantele au nevoie de azot pentru a crește, motiv pentru care legume precum spanacul, rucola, sfecla roșie și salata pot conține cantități relativ mari de nitrați. Nitrații pot ajunge însă și în apă. Îngrășămintele agricole, gunoiul de grajd, sistemele septice și apele uzate pot permite compușilor cu azot să pătrundă în sol, în pânza freatică și în râuri. Aici apare una dintre diferențele importante: o legumă bogată în nitrați nu trebuie privită în același mod ca apa contaminată cu nitrați. De ce nitrații din legume sunt diferiți de cei din apă Legumele nu aduc în organism doar nitrați. Ele conțin fibre, vitamina C, antioxidanți și alți compuși vegetali, iar beneficiile consumului de legume și fructe depășesc riscurile potențiale asociate expunerii la nitrații proveniți din aceste alimente. În plus, nitrații pot fi transformați în organism în oxid nitric, o moleculă implicată în circulația sângelui și funcționarea vaselor de sânge. Apa este un caz diferit. Nu vine la pachet cu fibre, vitamina C sau antioxidanți și nu este consumată doar ocazional, ca un anumit aliment. O bem zilnic, o folosim la gătit, pentru ceai și cafea, pentru cuburi de gheață sau pentru prepararea formulei pentru bebeluși. Dacă apa conține nitrați, expunerea poate deveni astfel una repetată, de-a lungul întregii zile. Dar nitrații din carnea procesată? Nitrații și nitriții sunt utilizați în unele produse din carne procesată pentru conservare și siguranța alimentară. Însă aici trebuie făcută din nou diferența între substanța în sine și alimentul în ansamblu. Consumul ridicat de carne procesată este asociat cu un risc mai mare de cancer, în special cancer colorectal, însă acest lucru nu înseamnă că nitrații sau nitriții, luați separat, explică întregul risc. Contextul general al consumului de carne procesată este cel care trebuie luat în considerare. Cu alte cuvinte, nitrații nu reprezintă o singură poveste, indiferent de sursă. Nitrații dintr-o porție de legume, cei utilizați în anumite alimente procesate și nitrații din apa potabilă trebuie analizați în contexte diferite. Ce se poate întâmpla dacă bem apă cu prea mulți nitrați Una dintre principalele probleme de sănătate asociate cu concentrațiile ridicate de nitrați din apa potabilă este methemoglobinemia, cunoscută și sub denumirea de „blue baby syndrome”. Există un standard de 50 mg/l pentru nitrații din apa potabilă. Acesta are tocmai rolul de a proteja împotriva acestei afecțiuni. O cercetare daneză de amploare a urmărit 54.804 de adulți fără demență timp de aproximativ 27 de ani. Studiul a găsit o asociere între un consum mai mare de nitrați proveniți din apa de la robinet și un risc mai mare de demență. În schimb, un consum mai mare de nitrați proveniți din plante a fost asociat cu rate mai mici de apariție a demenței. Este însă foarte importantă o precizare: acest studiu nu demonstrează că nitrații din apa potabilă provoacă demență. A fost un studiu observațional, care poate identifica asocieri, dar nu poate demonstra o relație directă de cauză și efect. Prin urmare, cea mai clară problemă de sănătate asociată cu nivelurile ridicate de nitrați din apă este methemoglobinemia, în timp ce legătura cu demența reprezintă deocamdată o asociere observată într-un studiu și necesită cercetări suplimentare. De ce este importantă sursa apei Apa poate părea perfect normală chiar dacă are nitrați. Aceștia nu modifică, în mod obișnuit, aspectul, gustul sau mirosul apei la concentrații tipice. Spre deosebire de sedimente, apa tulbure sau anumite gusturi și mirosuri, prezența nitraților nu poate fi observată cu simțurile. De aceea, sursa apei contează. În cazul apei din rețeaua publică, consumatorii pot verifica informațiile privind calitatea apei furnizate în zona lor. Pentru apa provenită din surse private, testarea este cu atât mai importantă, mai ales că aceste surse nu sunt administrate în același mod ca rețelele publice. Riscul poate fi deosebit de relevant pentru gospodăriile care folosesc apă din surse private, locuiesc în apropierea zonelor agricole sau folosesc aceeași apă pentru băut și gătit în fiecare zi. Fierberea apei nu elimină nitrații Un detaliu important este că fierberea apei nu reprezintă o soluție pentru eliminarea nitraților. Fierberea poate contribui la reducerea anumitor contaminanți biologici, însă nu îndepărtează substanțele dizolvate precum nitrații. Dacă apa este fiartă mult timp și o parte din apă se evaporă, concentrația substanțelor dizolvate poate chiar să crească. De aceea, dacă problema identificată prin testare este prezența nitraților, este necesară o metodă de tratare concepută pentru acest tip de contaminant. Organizația Mondială a Sănătății enumeră printre tehnologiile capabile să elimine nitrații schimbul ionic, osmoza inversă, denitrificarea biologică și electrodializa. Nu orice nitrat trebuie privit la fel Nitrații nu sunt pur și simplu „otrava din apă” și nici o substanță care trebuie eliminată din alimentație. Sursa face diferența În legume, nitrații vin împreună cu fibre, vitamina C și alți compuși vegetali, iar consumul acestor alimente face parte dintr-o dietă sănătoasă. În carnea procesată, nitrații și nitriții apar într-un context alimentar care trebuie privit cu mai multă atenție, mai ales în cazul consumului ridicat. În apă, problema este diferită: apa este consumată în mod repetat, iar nitrații nu pot fi detectați prin gust, miros sau aspect. De aceea, înainte de a ne întreba dacă nitrații sunt periculoși, întrebarea mai utilă este: din ce sursă provin și cât de multă expunere avem în fiecare zi?
Probleme la rețeaua de apă din județul Iași! Mai multe zone au fost afectate din cauza avariilor
Într-o singură zi au fost raportate zece avarii la rețeaua de apă din Iași, situație care a afectat sute de cetățeni. Nu vorbim astfel despre restricții impuse de către operatorul ApaVital, ci efectiv de probleme la rețeaua de distribuție. În perioadele caniculare apar tot mai multe avarii la țevile de apă, din cauza consumului ridicat, a dilatării termice sau chiar a mișcărilor de teren. Rețeaua de apă din Iași a fost afectată Pe data de 4 august 2026, zeci de blocuri din municipiul Iași au rămas fără acces la apă pentru mare parte a zilei, fiind raportate temperaturi și de 37 de grade la umbră. Cauzele întreruperilor au fost avarii apărute la țevile de distribuție. Oamenii au fost informați inițial de orele la care situația va fi remediată, însă intervalul s-a prelungit până spre seară sau chiar a doua zi. „Furnizarea apei potabile este întreruptă în străzile Străpungere Silvestru (parțial), Cișmeaua Păcurari și Șoseaua Arcu (parțial), pentru remedierea unei avarii. Furnizarea apei potabile este întreruptă în străzile Conductelor, Apelor, Pădurii, Profesor Paul Ioan, Maior Eremia Popescu și bulevardul Tudor Vladimirescu, pentru remedierea unei avarii. Furnizarea apei potabile este întreruptă în aleea Rozelor, municipiul Iași, pentru remedierea unei avarii”, au comunicat reprezentanții ApaVital. În județul Iași, situația a fost similară, iar câteva comunități nu au avut acces la apă de la rețeaua ApaVital. „Furnizarea apei potabile este întreruptă în localitatea Osoi (parțial), comuna Comarna, pentru remedierea unei avarii. Furnizarea apei potabile este întreruptă în localitățile Tomești, Chicerea și Goruni, pentru remedierea unei avarii. Furnizarea apei potabile este întreruptă în strada Sfinții Voievozi, localitatea Vișan, pentru remedierea unei avarii. Furnizarea apei potabile este întreruptă în strada Elena Doamna, localitatea Muncelu de Sus, pentru remedierea unei avarii provocate de o firmă constructoare. Furnizarea apei potabile este întreruptă în străzile Sfântu Vasile, Sfântu Gheorghe, Miroslava, fundac Sfântu Vasile și aleea Tudor Neculai, pentru remedierea unei avarii. Furnizarea apei potabile este întreruptă în localitatea Rotunda, comuna Doljești, pentru remedierea unei avarii. Furnizarea apei potabile este întreruptă în strada Bogdan Vodă, localitatea Scobâlțeni, pentru remedierea unei avarii”, scrie în comunicatele de la ApaVital. Numărul avariilor crește în perioada caniculară Conform reprezentanților societății ApaVital, în perioadele caniculare numărul avariilor este în creștere. Deși rezervele de apă sunt la parametri optimi, furnizarea tot poate fi oprită din cauza țevilor care cedează. Cel puțin în municipiul Iași, unele cartiere încă se bazează pe rețeaua care are o vechime de peste 40 de ani. „Există o singură restricție de apă în tot județul, restul întreruperilor au fost cauzate de avarii. Acestea sunt punctuale, nu putem generaliza. Este un fenomen întâlnit atunci când sunt temperaturi extrem de scăzute sau ridicate, cum este cazul de acum. Astfel, crește numărul avariilor. Cetățenii au fost informați despre situație, am transmis și un interval aproximativ în care situația ar trebui să fie rezolvată”, a transmis Răzvan Manolache, șeful Serviciului de Marketing și Relații cu Publicul ApaVital. În ultima vreme, la rețeaua de apă din județul Iași au fost raportate mai multe probleme apărute din cauza numeroaselor avarii.
Apa va fi oprită în mai multe localități din comuna Holboca pentru lucrări de igienizare
Furnizarea apei potabile va fi întreruptă joi, 30 aprilie 2026, în mai multe localități din comuna Holboca, din cauza unor lucrări de igienizare a rezervorului. Reprezentanții APAVITAL anunță că întreruperile vor dura până la 10 ore, în funcție de zonă. „În scopul igienizării rezervorului de apă potabilă din localitatea Holboca, de 1000 mc capacitate, în ziua de joi 30 aprilie 2026, în intervalul orar estimat 8:00-16:00, furnizarea apei potabile va fi întreruptă către utilizatorii domiciliați în localitățile: Holboca și Dancu (parțial), iar în intervalul orar estimat 8:00-18:00 către utilizatorii domiciliați în localitățile: Orzeni, Rusenii Noi și Rusenii Vechi din comuna Holboca. La finalizarea lucrărilor, APAVITAL S.A. efectuează spălarea conductelor și a instalațiilor publice de apă afectate, iar apa rezultată este evacuată în rețeaua publică de canalizare. Operatorul nu intervine asupra instalațiilor interioare de apă ale imobilelor. În situația în care, după reluarea furnizării serviciului de alimentare cu apă, apa rămasă în instalația interioară a imobilului prezintă temporar turbiditate, se recomandă lăsarea apei să curgă la robinet timp de câteva minute, până la limpezire. Dacă apa rămâne tulbure, vă rugăm să contactați APAVITAL S.A. pentru verificări suplimentare. Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă asigurăm că aceste lucrări sunt esențiale pentru creșterea calității serviciilor publice puse la dispoziția utilizatorilor de către APAVITAL S.A. În vederea evitării eventualelor efecte negative cauzate de lipsa apei, APAVITAL S.A. recomandă utilizatorilor afectați să-şi creeze rezerve de apă potabilă pentru perioada de întrerupere. Pentru informații suplimentare sau alte sesizări, utilizatorii pot suna la numărul de telefon 0232.969”, au transmis reprezentanții ApaVital Iași. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Riscul din paharul cu apă, egal cu cel al sedentarismului
Apa de la robinet ar putea fi un factor de risc cardiovascular subestimat: un studiu realizat pe peste 74.000 de persoane din întreaga lume arată că expunerea la apă potabilă cu salinitate ridicată crește riscul de hipertensiune arterială cu 26%, un nivel comparabil cu cel asociat sedentarismului, potrivit The Independent. Cercetătorii de la Universitatea Internațională din Florida, conduși de profesorul Rajiv Chowdhury, au analizat 27 de studii bazate pe populație din Europa, SUA, Australia, Israel, Bangladesh, Vietnam și Kenya. Concluzia este îngrijorătoare: apa potabilă mai sărată este asociată cu valori semnificativ mai ridicate ale tensiunii arteriale. De unde vine sarea din apa de băut Principala cauză este creșterea nivelului global al mării. Pe măsură ce oceanele avansează, apa de mare pătrunde în acviferele de apă dulce din zonele de coastă. Rezultatul: apa freatică devine din ce în ce mai sărată. Peste trei miliarde de oameni trăiesc în zone costiere sau în apropierea coastelor. Mulți dintre ei, în special din țări cu venituri mici și medii, depind de apa freatică ca principală sursă potabilă. Cifrele din spatele riscului Persoanele expuse la apă cu salinitate ridicată aveau o tensiune arterială sistolică mai mare cu aproximativ 3,22 mmHg. Tensiunea diastolică era mai mare cu aproximativ 2,82 mmHg. Riscul de hipertensiune era cu 26% mai ridicat față de persoanele care beau apă cu salinitate normală. Acest risc este comparabil cu cel al activității fizice reduse, care crește hipertensiunea cu 15–25%. Un miliard de oameni, deja afectați de hipertensiune Hipertensiunea arterială afectează peste un miliard de persoane la nivel global. Este una dintre principalele cauze ale bolilor de inimă și ale accidentelor vasculare cerebrale. Eforturile de prevenție se concentrează, de regulă, pe sarea din alimentație. Pâinea, cerealele, sosurile și mâncărurile semipreparate rămân principalele surse de sodiu. Apa potabilă nu a fost, până acum, considerată un factor major. Problema se va agrava odată cu schimbările climatice Dr. Chowdhury avertizează că situația se va înrăutăți pe măsură ce schimbările climatice se accelerează. Creșterea nivelului mării va contamina și mai mult sursele de apă dulce din zonele costiere. Populațiile vulnerabile – cele care nu pot detecta gustul sărat al apei și nu au acces la surse alternative – sunt cele mai expuse. Ele pot ingera cantități mari de sodiu fără să știe, doar prin consumul zilnic de apă. Limita de sare recomandată de Organizația Mondială a Sănătății este de maxim 5 grame pe zi.
De astăzi, ieșenii plătesc 23,50 lei pentru un metru cub de apă de la ApaVital
De la 1 ianuarie 2025, ieșenii plătesc 23,50 lei pentru un metru cub de apă de la operatorul ApaVital. Creșterea tarifului a fost anunțată de la începutul lunii decembrie 2025, după ce a fost aprobat de toate instituțiile. Astfel, ieșenii au ajuns să plătească unul dintre cele mai mari prețuri din România pentru apă potabilă. A crescut prețul la metrul cub de apă Decizia de majorare a tarifelor a fost semnată pe data de 2 decembrie 2025, de către directorul general ApaVital, Mihail Doruș. Propunerea a fost acceptată de către Asociația Regională a Serviciilor de Apă Canal Iași (ARSACIS) și Consiliul Județean (CJ) Iași, chiar dacă creșterea prețurilor nu este justificată. Această majorare a trecut fără probleme, deoarece membrii ARSACIS, care sunt primarii din comune și orașe, au dat aviz favorabil propunerilor ApaVital. În schimb, compania a promis că va face investiții la rețeaua de apă și de canalizare. Cel mai mult au de pierdut cetățenii, consumatorii simpli, care ajung să plătească un preț exorbitant pentru apă potabilă. „Tariful practicat de ApaVital S.A. este avizat de ANRSC tocmai din perspectiva corectitudinii lui față de costurile reale și de rata de suportabilitate a populației. O parte importantă din fiecare leu plătit de utilizatori se întoarce în investiții – în conducte noi, stații modernizate, automatizări și reducerea pierderilor – nu în dividende pentru acționari. Chiar dacă, la nivel de percepție, tariful poate părea ridicat, el reflectă aceste costuri reale și necesare și este verificat de instituțiile de reglementare, astfel încât să fie, în același timp, justificat economic și suportabil social. Pentru exemplificare, gradul de suportabilitate de referință a fost 2,27% din veniturile medii ale unei gospodării, mult sub limita minimă de 2,5% impusă de legislație”, a transmis Răzvan Manolache, șef Serviciul Marketing și Relații Clienți ApaVital. Prețul apei va crește în anii următori ApaVital are prevăzut un plan de afaceri pentru perioada 2024-2029, unde este stabilit faptul că poate ajusta tarifele pentru servicii, în funcție de rata inflației. Astfel, cel puțin o dată pe an, compania va face o ajustare a prețurilor. Este prevăzut faptul că, până în anul 2029, prețul pentru un metru cub de apă potabilă să ajungă până la 33 de lei. „În ultimul an, evoluția inflației a avut un impact important asupra costurilor necesare pentru operarea și întreținerea sistemelor de apă și canalizare. Indicele prețurilor de consum pentru perioada octombrie 2024 – octombrie 2025 a fost de 109,76%, ceea ce înseamnă o creștere de 9,76% a prețurilor la nivelul economiei. Această evoluție s-a reflectat în special în costurile cu energia electrică, materialele, substanțele utilizate pentru tratarea apei, precum și în tarifele pentru servicii și lucrări de întreținere și reparații. Toate aceste creșteri se regăsesc, inevitabil, în costurile de producere, transport și distribuție a apei potabile, precum și în costurile de canalizare și epurare a apelor uzate”, au mai precizat reprezentanții companiei. Prețul pentru un metru cub de apă la Iași a ajuns la 23,50 lei, însă pe viitor se prevăd alte scumpiri. Ieșenii trebuie să plătească scump pentru apa potabilă, deși în regiune există surse de apă. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
O firmă din București se va ocupa de mentenanța unității de tratare de la Stația de Epurare Dancu, după ce a încasat 360.000 de euro de la ApaVital
Mentenanța de la Stația de Epurare Dancu va fi efectuată pentru următorii 3 ani de către o firmă din București La sfârșitul lunii octombrie 2025, ApaVital a lansat o licitație pentru verificarea și repararea aparaturii de tratare de la Stația de Epurare Dancu. Recent, contractul a fost semnat cu firma Aplind SRL din București. Aceștia vor asigura serviciile de mentenanță pentru o perioadă de 36 de luni. Firma din București va face mentenanță la stația de epurare Aplind SRL a fost înființată în anul 2023, iar proprietarul este Mihai Guștiuc. Aceasta a avut, în anul 2024, o cifră de afaceri de 13 milioane de lei, un profit de 2,9 milioane de lei și un număr de 11 angajați. Conform informațiilor publice, obiectul de activitate al Aplind SRL este comerțul mașinilor pentru industria textilă, al roboților pentru linii de producție, al utilajelor pentru industria alimentară, a băuturilor și al tutunului. Firma a câștigat acum licitația de la ApaVital și a încasat 360.000 de euro pentru serviciile pe care le va asigura timp de 3 ani. „Scopul principal este de a asigura mentenanța unității de tratare şi utilizare a biogazului din stația de epurare Iași. Astfel, asigurându-se valorificarea biogazului produs în urma procesului de fermentare anaerobă a nămolurilor rezultate din procesele tehnologice ale epurării apelor uzate. Prin intermediul acestei unități de cogenerare, biogazul este purificat şi utilizat pentru generarea de energie electrică şi termică, prin intermediul unui sistem de cogenerare de înaltă eficienţă”, mai este precizat în documentație. Ce servicii vor fi asigurate Tratarea gazelor este absolut necesară, iar rezultatul final este energia electrică, care ajunge în circuitul stației. Stația de Epurare Dancu deservește tot municipiul Iași și reprezintă un punct strategic foarte important. Astfel, mii de litri de apă uzată ajung aici și sunt tratați, înainte de a fi refolosiți sau eliminați. ApaVital a lansat și o licitație pentru repararea avariilor din 9 comune din zona metropolitană Iași. „Nămolul rezultat din procesul tehnologic al epurării apelor uzate este îngroşat (nămolul primar este îngroşat static în două îngroşătoare gravitaţionale, iar nămolul biologic în exces, prin două linii de îngroşare tip filtru, presă cu bandă) până la o umiditate de 94%. Ambele tipuri de nămoluri, îngroşate, sunt stabilizate prin fermentare anaerobă mezofilă în 4 digestoare, cu un volum total de 16.000 mc. Biogazul produs în bazinele de fermentare, 4×4000 mc, este filtrat într-o cameră de măsură a biogazului; ulterior, întreaga cantitate de biogaz, produs în vederea utilizării în instalația de cogenerare, este tratată biologic și transportată cu două compresoare de biogaz către două motoare de cogenerare GUASCOR și către două cazane de apă caldă Viessmann. Energia electrică produsă este injectată în tablourile de joasă tensiune ale stației de epurare Iași și este folosită doar pentru autoconsum”, este stipulat în caietul de sarcini. Firma din București a încasat 360.000 de euro de la ApaVital pentru a asigura serviciile de mentenanță la Stația de Epurare Dancu, timp de 36 de luni. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Diferentele dintre apa îmbuteliată și apa de la robinet. Studiile arată riscuri ascunse pentru sănătate și mediu
Tot mai multe cercetări contrazic însă ideea de „puritate absolută”, iar diferențele dintre apa îmbuteliată și apa de la robinet ridică semne de întrebare cu privire la sănătate și impactul asupra mediului. Un studiu realizat în 2025 a identificat niveluri ridicate de contaminare bacteriană în apă comercializată în bidoane reutilizabile și sticle de plastic. Rezultatele se adaugă unui volum tot mai mare de cercetări care indică faptul că, în multe regiuni dezvoltate, apa de la robinet este testată mai strict și mai frecvent decât apa îmbuteliată, scrie Science Alert. În Regatul Unit, Inspectoratul pentru Apa Potabilă publică deschis analize detaliate, iar în Statele Unite standardele sunt impuse de Agenția pentru Protecția Mediului. La nivel european, calitatea este reglementată prin Directiva privind apa potabilă. În contrast, apa îmbuteliată este tratată ca produs alimentar ambalat, fiind testată mai rar, iar producătorii nu sunt obligați să publice analize complete. Contaminanți și microplastice. Impactul diferențelor dintre apa îmbuteliată și apa de la robinet Mai multe studii au identificat microplastice, reziduuri chimice și bacterii în apa îmbuteliată. O cercetare din 2024 a detectat zeci de mii de particule plastice pe litru în unele mărci. Totodată, sticlele din PET pot elibera antimon, ftalați și analogi ai bisfenolului, substanțe asociate cu posibile dereglări hormonale, mai ales atunci când recipientele sunt expuse la căldură. Apa îmbuteliată nu este sterilă, iar după deschidere microorganismele pot prolifera rapid, în special dacă sticla este uitată în mașină sau este refolosită. Mediul, marele perdant. Presiunea generată de aceste diferențe Consumul global generează achiziționarea a circa un milion de sticle de plastic pe minut. Compania daneză Aquaporin estimează că producerea unui litru de apă îmbuteliată necesită până la două mii de ori mai multă energie decât furnizarea unui litru de apă de la robinet, cu un impact major asupra emisiilor de carbon. În acest context, soluțiile descentralizate devin esențiale. Proiectul Solar2Water, un sistem mobil alimentat solar, produce apă potabilă direct din aer, reducând dependența de plastic și sprijinind comunitățile afectate de stres hidric.
Diana Buzoianu: DSP va avea ultimul cuvânt. va trebui să stabilească criteriile de a da drumul la apă
„Începând de luni, eu cred că dacă ne încadrăm pe calendar și înțeleg că toate autoritățile dau asigurări că se parcurg toate etapele pentru a fi tratată apa, luni va putea să înceapă să curgă apa care este tratată, dar atenția va ajunge în timp la toate localitățile și evident va ajunge mai rapid la localitățile mai apropiate de acest sistem, în timp un pic mai mare la localitățile mai îndepărtate”, a declarat ministrul, joi, la Digi24. Totuși, Diana Buzoianu a specificat: „până la urmă DSP va avea ultimul cuvânt și el va trebui să stabilească foarte clar care sunt criteriile legale, optime de a da drumul la această apă. Înțeleg că de astăzi, chiar ieri sau astăzi, au luat deja probele biologice pentru o primă testare”. Buzoianu a declarat că nu își poate exprima o opinie personală privind calitate apei: „Răspunsul DSP este răspunsul oficial și el trebuie să fie urmat. În mod evident, ei sunt experții pe acest domeniu și ei vor spune exact care sunt etapele care trebuie să fie parcurse și verificările. Eu nu pot să zic da sau nu, asta zic. Ei vor trebui să zică în aceste zile dacă da sau nu, respectând bineînțeles condițiile legale și condițiile care trebuie să fie îndeplinite. Pentru că nu mai vreau să intru în această discuție să îmi dau eu cu părerea. Prefer să decidă experții”.
Ministerul Mediului neagă că ar fi ştiut de riscul opririi alimentării cu apă: „ESZ Prahova nu a semnalat riscurile pe care le invocă astăzi”
Ministerul Mediului a transmis o informare rin care neagă că instituţia ar fi fost înştiinţată de compania furnizoare de apă, ESZ Prahova, despre riscul riscul opririi alimentării cu apă potabilă. ”ESZ Prahova nu a semnalat riscurile pe care le invocă astăzi, nu a prezentat limitele tehnologice ale staţiei de tratare, nu a informat că turbiditatea ridicată ar face imposibilă tratarea, nu a activat nicio măsură de prevenţie”, acuză ministerul. Instituţia mai transmite că Hotărârea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova din 6 noiembrie ”nu avertizează asupra unui risc de întrerupere a alimentării din cauza coborârii nivelului apei în urma lucrărilor pentru lacul Paltinu, ci asupra unui risc de întrerupere a alimentării cu apă potabilă dacă nu ar fi fost realizată această lucrare”. ”Afirmaţiile apărute în presă, potrivit cărora ministerul ar fi cunoscut riscul opririi alimentării cu apă şi ar fi ignorat avertismente, sunt false. Ba mai mult, reprezentanţii ministerului Mediului au întrebat expres dacă există acest risc, în mai multe şedinţe tehnice şi au primit asigurări de la toate autorităţile din subordine de la nivel local că nu există riscul populaţiei de a nu mai avea acces la apă. ESZ Prahova, instituţia responsabilă de tratarea şi furnizarea apei, nu a transmis că turbiditatea crescută ar putea face imposibilă operarea Staţiei Voila”, transmite joi dimineaţă Ministerul Mediului. Ministerul mai informează că au fost dispuse verificări prin Corpul de Control pentru clarificarea şi stabilirea resăponsabililor pentru acest dezastru. Instituţia mai aminteşte şi de minuta întâlnirii tehnice din 22 octombrie 2025, despre care spune că este minuta unei întâlniri desfăşurate la barajul Paltinu între ANAR, ABA Buzău–Ialomiţa, SGA Prahova, Hidroelectrica, CONSIB, specialiştii firmei de scafandri şi operatorul de apă ESZ Prahova, în care ”specialiştii au constatat că lucrările de remediere la GF2 (golirea de fund 2 – n.r.) pot determina, temporar, o creştere a turbidităţii în apa brută care ajunge la Staţia de Tratare Voila”. Conform aceleiaşi instituţii, ”în niciun moment, operatorul ESZ Prahova, singura instituţie care tratează apa pentru consum, nu a informat participanţii şi nu a transmis MMAP că o astfel de creştere a turbidităţii ar putea conduce la imposibilitatea de a trata apa şi, implicit, la întreruperea alimentării cu apă potabilă”. ”Deşi avea obligaţia legală şi profesională de a anunţa orice situaţie care pune în pericol continuitatea tratării apei, ESZ Prahova: nu a semnalat riscurile pe care le invocă astăzi, nu a prezentat limitele tehnologice ale staţiei de tratare, nu a informat că turbiditatea ridicată ar face imposibilă tratarea, nu a activat nicio măsură de prevenţie (rezerve, acumulări tampon, surse alternative)”, mai informează cei de la Mediu. Ba mai mult, documentul din 22 octombrie nu conţine nicio avertizare, observaţie sau notă semnată de operatorul ESZ Prahova privind imposibilitatea tratării apei în caz de creştere a turbidităţii. Potrivit responsabilităţilor ce-i revin, aceasta este singura structură care avea responsabilitatea exclusivă de a semnala incapacitatea de potabilizare, explică Ministerul Mediului. În Hotărârea nr. 9 a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova, din 6 noiembrie, spune că menţionează strict ”riscul operaţional generat de avaria la golirea de fund GF2, cauzată de incidentul tehnic din 17 iunie 2025”. ”Hotărârea nu avertizează asupra unui risc de întrerupere a alimentării din cauza coborârii nivelului apei în urma lucrărilor pentru lacul Paltinu, ci asupra unui risc de întrerupere a alimentării cu apă potabilă dacă nu ar fi fost realizată această lucrare. CJSU a recunoscut o situaţie GENERATOARE de urgenţă, legată exclusiv de: imposibilitatea intervenţiei tehnice la GF2, riscul pentru siguranţa barajului dacă lucrările nu se fac, obligativitatea reparării instalaţiei avariate. Acest document nu precizează că ESZ Prahova ar fi avertizat sau ar fi solicitat vreo măsură privind riscul populaţiei de a nu mai avea acces la apă potabilă”, mai spun cei de la minister. Operatorul de apă ESZ Prahova avea obligaţia legală şi contractuală de a menţine rezerve minime de apă (BAC-ul nefuncţional din 2017), de a raporta imediat orice limită tehnologică a staţiei, de a evalua impactul turbidităţii asupra procesului de tratare, de a informa MMAP, ANAR şi autorităţile locale în cazul unei posibile întreruperi şi de a activa surse alternative, potrivit celor de la Mediu. ”Niciuna dintre aceste obligaţii nu a fost îndeplinită”, încheie Ministerul Mediului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Toți știau. Cronologia dezastrului de la Paltinu. Primele informații despre Criza Apei au apărut în 17 iunie. Cinci luni mai târziu, 100.000 de oameni nu au apă și securitatea energetică a României este în pericol Vicepremierul Tánczos Barna, despre criza apei potabile: ”Dorel ajunge în funcţie de conducere din ce în ce mai des şi la companii vitale”.