Apa va fi oprită în mai multe localități din comuna Holboca pentru lucrări de igienizare
Furnizarea apei potabile va fi întreruptă joi, 30 aprilie 2026, în mai multe localități din comuna Holboca, din cauza unor lucrări de igienizare a rezervorului. Reprezentanții APAVITAL anunță că întreruperile vor dura până la 10 ore, în funcție de zonă. „În scopul igienizării rezervorului de apă potabilă din localitatea Holboca, de 1000 mc capacitate, în ziua de joi 30 aprilie 2026, în intervalul orar estimat 8:00-16:00, furnizarea apei potabile va fi întreruptă către utilizatorii domiciliați în localitățile: Holboca și Dancu (parțial), iar în intervalul orar estimat 8:00-18:00 către utilizatorii domiciliați în localitățile: Orzeni, Rusenii Noi și Rusenii Vechi din comuna Holboca. La finalizarea lucrărilor, APAVITAL S.A. efectuează spălarea conductelor și a instalațiilor publice de apă afectate, iar apa rezultată este evacuată în rețeaua publică de canalizare. Operatorul nu intervine asupra instalațiilor interioare de apă ale imobilelor. În situația în care, după reluarea furnizării serviciului de alimentare cu apă, apa rămasă în instalația interioară a imobilului prezintă temporar turbiditate, se recomandă lăsarea apei să curgă la robinet timp de câteva minute, până la limpezire. Dacă apa rămâne tulbure, vă rugăm să contactați APAVITAL S.A. pentru verificări suplimentare. Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă asigurăm că aceste lucrări sunt esențiale pentru creșterea calității serviciilor publice puse la dispoziția utilizatorilor de către APAVITAL S.A. În vederea evitării eventualelor efecte negative cauzate de lipsa apei, APAVITAL S.A. recomandă utilizatorilor afectați să-şi creeze rezerve de apă potabilă pentru perioada de întrerupere. Pentru informații suplimentare sau alte sesizări, utilizatorii pot suna la numărul de telefon 0232.969”, au transmis reprezentanții ApaVital Iași. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Riscul din paharul cu apă, egal cu cel al sedentarismului
Apa de la robinet ar putea fi un factor de risc cardiovascular subestimat: un studiu realizat pe peste 74.000 de persoane din întreaga lume arată că expunerea la apă potabilă cu salinitate ridicată crește riscul de hipertensiune arterială cu 26%, un nivel comparabil cu cel asociat sedentarismului, potrivit The Independent. Cercetătorii de la Universitatea Internațională din Florida, conduși de profesorul Rajiv Chowdhury, au analizat 27 de studii bazate pe populație din Europa, SUA, Australia, Israel, Bangladesh, Vietnam și Kenya. Concluzia este îngrijorătoare: apa potabilă mai sărată este asociată cu valori semnificativ mai ridicate ale tensiunii arteriale. De unde vine sarea din apa de băut Principala cauză este creșterea nivelului global al mării. Pe măsură ce oceanele avansează, apa de mare pătrunde în acviferele de apă dulce din zonele de coastă. Rezultatul: apa freatică devine din ce în ce mai sărată. Peste trei miliarde de oameni trăiesc în zone costiere sau în apropierea coastelor. Mulți dintre ei, în special din țări cu venituri mici și medii, depind de apa freatică ca principală sursă potabilă. Cifrele din spatele riscului Persoanele expuse la apă cu salinitate ridicată aveau o tensiune arterială sistolică mai mare cu aproximativ 3,22 mmHg. Tensiunea diastolică era mai mare cu aproximativ 2,82 mmHg. Riscul de hipertensiune era cu 26% mai ridicat față de persoanele care beau apă cu salinitate normală. Acest risc este comparabil cu cel al activității fizice reduse, care crește hipertensiunea cu 15–25%. Un miliard de oameni, deja afectați de hipertensiune Hipertensiunea arterială afectează peste un miliard de persoane la nivel global. Este una dintre principalele cauze ale bolilor de inimă și ale accidentelor vasculare cerebrale. Eforturile de prevenție se concentrează, de regulă, pe sarea din alimentație. Pâinea, cerealele, sosurile și mâncărurile semipreparate rămân principalele surse de sodiu. Apa potabilă nu a fost, până acum, considerată un factor major. Problema se va agrava odată cu schimbările climatice Dr. Chowdhury avertizează că situația se va înrăutăți pe măsură ce schimbările climatice se accelerează. Creșterea nivelului mării va contamina și mai mult sursele de apă dulce din zonele costiere. Populațiile vulnerabile – cele care nu pot detecta gustul sărat al apei și nu au acces la surse alternative – sunt cele mai expuse. Ele pot ingera cantități mari de sodiu fără să știe, doar prin consumul zilnic de apă. Limita de sare recomandată de Organizația Mondială a Sănătății este de maxim 5 grame pe zi.
De astăzi, ieșenii plătesc 23,50 lei pentru un metru cub de apă de la ApaVital
De la 1 ianuarie 2025, ieșenii plătesc 23,50 lei pentru un metru cub de apă de la operatorul ApaVital. Creșterea tarifului a fost anunțată de la începutul lunii decembrie 2025, după ce a fost aprobat de toate instituțiile. Astfel, ieșenii au ajuns să plătească unul dintre cele mai mari prețuri din România pentru apă potabilă. A crescut prețul la metrul cub de apă Decizia de majorare a tarifelor a fost semnată pe data de 2 decembrie 2025, de către directorul general ApaVital, Mihail Doruș. Propunerea a fost acceptată de către Asociația Regională a Serviciilor de Apă Canal Iași (ARSACIS) și Consiliul Județean (CJ) Iași, chiar dacă creșterea prețurilor nu este justificată. Această majorare a trecut fără probleme, deoarece membrii ARSACIS, care sunt primarii din comune și orașe, au dat aviz favorabil propunerilor ApaVital. În schimb, compania a promis că va face investiții la rețeaua de apă și de canalizare. Cel mai mult au de pierdut cetățenii, consumatorii simpli, care ajung să plătească un preț exorbitant pentru apă potabilă. „Tariful practicat de ApaVital S.A. este avizat de ANRSC tocmai din perspectiva corectitudinii lui față de costurile reale și de rata de suportabilitate a populației. O parte importantă din fiecare leu plătit de utilizatori se întoarce în investiții – în conducte noi, stații modernizate, automatizări și reducerea pierderilor – nu în dividende pentru acționari. Chiar dacă, la nivel de percepție, tariful poate părea ridicat, el reflectă aceste costuri reale și necesare și este verificat de instituțiile de reglementare, astfel încât să fie, în același timp, justificat economic și suportabil social. Pentru exemplificare, gradul de suportabilitate de referință a fost 2,27% din veniturile medii ale unei gospodării, mult sub limita minimă de 2,5% impusă de legislație”, a transmis Răzvan Manolache, șef Serviciul Marketing și Relații Clienți ApaVital. Prețul apei va crește în anii următori ApaVital are prevăzut un plan de afaceri pentru perioada 2024-2029, unde este stabilit faptul că poate ajusta tarifele pentru servicii, în funcție de rata inflației. Astfel, cel puțin o dată pe an, compania va face o ajustare a prețurilor. Este prevăzut faptul că, până în anul 2029, prețul pentru un metru cub de apă potabilă să ajungă până la 33 de lei. „În ultimul an, evoluția inflației a avut un impact important asupra costurilor necesare pentru operarea și întreținerea sistemelor de apă și canalizare. Indicele prețurilor de consum pentru perioada octombrie 2024 – octombrie 2025 a fost de 109,76%, ceea ce înseamnă o creștere de 9,76% a prețurilor la nivelul economiei. Această evoluție s-a reflectat în special în costurile cu energia electrică, materialele, substanțele utilizate pentru tratarea apei, precum și în tarifele pentru servicii și lucrări de întreținere și reparații. Toate aceste creșteri se regăsesc, inevitabil, în costurile de producere, transport și distribuție a apei potabile, precum și în costurile de canalizare și epurare a apelor uzate”, au mai precizat reprezentanții companiei. Prețul pentru un metru cub de apă la Iași a ajuns la 23,50 lei, însă pe viitor se prevăd alte scumpiri. Ieșenii trebuie să plătească scump pentru apa potabilă, deși în regiune există surse de apă. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
O firmă din București se va ocupa de mentenanța unității de tratare de la Stația de Epurare Dancu, după ce a încasat 360.000 de euro de la ApaVital
Mentenanța de la Stația de Epurare Dancu va fi efectuată pentru următorii 3 ani de către o firmă din București La sfârșitul lunii octombrie 2025, ApaVital a lansat o licitație pentru verificarea și repararea aparaturii de tratare de la Stația de Epurare Dancu. Recent, contractul a fost semnat cu firma Aplind SRL din București. Aceștia vor asigura serviciile de mentenanță pentru o perioadă de 36 de luni. Firma din București va face mentenanță la stația de epurare Aplind SRL a fost înființată în anul 2023, iar proprietarul este Mihai Guștiuc. Aceasta a avut, în anul 2024, o cifră de afaceri de 13 milioane de lei, un profit de 2,9 milioane de lei și un număr de 11 angajați. Conform informațiilor publice, obiectul de activitate al Aplind SRL este comerțul mașinilor pentru industria textilă, al roboților pentru linii de producție, al utilajelor pentru industria alimentară, a băuturilor și al tutunului. Firma a câștigat acum licitația de la ApaVital și a încasat 360.000 de euro pentru serviciile pe care le va asigura timp de 3 ani. „Scopul principal este de a asigura mentenanța unității de tratare şi utilizare a biogazului din stația de epurare Iași. Astfel, asigurându-se valorificarea biogazului produs în urma procesului de fermentare anaerobă a nămolurilor rezultate din procesele tehnologice ale epurării apelor uzate. Prin intermediul acestei unități de cogenerare, biogazul este purificat şi utilizat pentru generarea de energie electrică şi termică, prin intermediul unui sistem de cogenerare de înaltă eficienţă”, mai este precizat în documentație. Ce servicii vor fi asigurate Tratarea gazelor este absolut necesară, iar rezultatul final este energia electrică, care ajunge în circuitul stației. Stația de Epurare Dancu deservește tot municipiul Iași și reprezintă un punct strategic foarte important. Astfel, mii de litri de apă uzată ajung aici și sunt tratați, înainte de a fi refolosiți sau eliminați. ApaVital a lansat și o licitație pentru repararea avariilor din 9 comune din zona metropolitană Iași. „Nămolul rezultat din procesul tehnologic al epurării apelor uzate este îngroşat (nămolul primar este îngroşat static în două îngroşătoare gravitaţionale, iar nămolul biologic în exces, prin două linii de îngroşare tip filtru, presă cu bandă) până la o umiditate de 94%. Ambele tipuri de nămoluri, îngroşate, sunt stabilizate prin fermentare anaerobă mezofilă în 4 digestoare, cu un volum total de 16.000 mc. Biogazul produs în bazinele de fermentare, 4×4000 mc, este filtrat într-o cameră de măsură a biogazului; ulterior, întreaga cantitate de biogaz, produs în vederea utilizării în instalația de cogenerare, este tratată biologic și transportată cu două compresoare de biogaz către două motoare de cogenerare GUASCOR și către două cazane de apă caldă Viessmann. Energia electrică produsă este injectată în tablourile de joasă tensiune ale stației de epurare Iași și este folosită doar pentru autoconsum”, este stipulat în caietul de sarcini. Firma din București a încasat 360.000 de euro de la ApaVital pentru a asigura serviciile de mentenanță la Stația de Epurare Dancu, timp de 36 de luni. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Diferentele dintre apa îmbuteliată și apa de la robinet. Studiile arată riscuri ascunse pentru sănătate și mediu
Tot mai multe cercetări contrazic însă ideea de „puritate absolută”, iar diferențele dintre apa îmbuteliată și apa de la robinet ridică semne de întrebare cu privire la sănătate și impactul asupra mediului. Un studiu realizat în 2025 a identificat niveluri ridicate de contaminare bacteriană în apă comercializată în bidoane reutilizabile și sticle de plastic. Rezultatele se adaugă unui volum tot mai mare de cercetări care indică faptul că, în multe regiuni dezvoltate, apa de la robinet este testată mai strict și mai frecvent decât apa îmbuteliată, scrie Science Alert. În Regatul Unit, Inspectoratul pentru Apa Potabilă publică deschis analize detaliate, iar în Statele Unite standardele sunt impuse de Agenția pentru Protecția Mediului. La nivel european, calitatea este reglementată prin Directiva privind apa potabilă. În contrast, apa îmbuteliată este tratată ca produs alimentar ambalat, fiind testată mai rar, iar producătorii nu sunt obligați să publice analize complete. Contaminanți și microplastice. Impactul diferențelor dintre apa îmbuteliată și apa de la robinet Mai multe studii au identificat microplastice, reziduuri chimice și bacterii în apa îmbuteliată. O cercetare din 2024 a detectat zeci de mii de particule plastice pe litru în unele mărci. Totodată, sticlele din PET pot elibera antimon, ftalați și analogi ai bisfenolului, substanțe asociate cu posibile dereglări hormonale, mai ales atunci când recipientele sunt expuse la căldură. Apa îmbuteliată nu este sterilă, iar după deschidere microorganismele pot prolifera rapid, în special dacă sticla este uitată în mașină sau este refolosită. Mediul, marele perdant. Presiunea generată de aceste diferențe Consumul global generează achiziționarea a circa un milion de sticle de plastic pe minut. Compania daneză Aquaporin estimează că producerea unui litru de apă îmbuteliată necesită până la două mii de ori mai multă energie decât furnizarea unui litru de apă de la robinet, cu un impact major asupra emisiilor de carbon. În acest context, soluțiile descentralizate devin esențiale. Proiectul Solar2Water, un sistem mobil alimentat solar, produce apă potabilă direct din aer, reducând dependența de plastic și sprijinind comunitățile afectate de stres hidric.
Diana Buzoianu: DSP va avea ultimul cuvânt. va trebui să stabilească criteriile de a da drumul la apă
„Începând de luni, eu cred că dacă ne încadrăm pe calendar și înțeleg că toate autoritățile dau asigurări că se parcurg toate etapele pentru a fi tratată apa, luni va putea să înceapă să curgă apa care este tratată, dar atenția va ajunge în timp la toate localitățile și evident va ajunge mai rapid la localitățile mai apropiate de acest sistem, în timp un pic mai mare la localitățile mai îndepărtate”, a declarat ministrul, joi, la Digi24. Totuși, Diana Buzoianu a specificat: „până la urmă DSP va avea ultimul cuvânt și el va trebui să stabilească foarte clar care sunt criteriile legale, optime de a da drumul la această apă. Înțeleg că de astăzi, chiar ieri sau astăzi, au luat deja probele biologice pentru o primă testare”. Buzoianu a declarat că nu își poate exprima o opinie personală privind calitate apei: „Răspunsul DSP este răspunsul oficial și el trebuie să fie urmat. În mod evident, ei sunt experții pe acest domeniu și ei vor spune exact care sunt etapele care trebuie să fie parcurse și verificările. Eu nu pot să zic da sau nu, asta zic. Ei vor trebui să zică în aceste zile dacă da sau nu, respectând bineînțeles condițiile legale și condițiile care trebuie să fie îndeplinite. Pentru că nu mai vreau să intru în această discuție să îmi dau eu cu părerea. Prefer să decidă experții”.
Ministerul Mediului neagă că ar fi ştiut de riscul opririi alimentării cu apă: „ESZ Prahova nu a semnalat riscurile pe care le invocă astăzi”
Ministerul Mediului a transmis o informare rin care neagă că instituţia ar fi fost înştiinţată de compania furnizoare de apă, ESZ Prahova, despre riscul riscul opririi alimentării cu apă potabilă. ”ESZ Prahova nu a semnalat riscurile pe care le invocă astăzi, nu a prezentat limitele tehnologice ale staţiei de tratare, nu a informat că turbiditatea ridicată ar face imposibilă tratarea, nu a activat nicio măsură de prevenţie”, acuză ministerul. Instituţia mai transmite că Hotărârea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova din 6 noiembrie ”nu avertizează asupra unui risc de întrerupere a alimentării din cauza coborârii nivelului apei în urma lucrărilor pentru lacul Paltinu, ci asupra unui risc de întrerupere a alimentării cu apă potabilă dacă nu ar fi fost realizată această lucrare”. ”Afirmaţiile apărute în presă, potrivit cărora ministerul ar fi cunoscut riscul opririi alimentării cu apă şi ar fi ignorat avertismente, sunt false. Ba mai mult, reprezentanţii ministerului Mediului au întrebat expres dacă există acest risc, în mai multe şedinţe tehnice şi au primit asigurări de la toate autorităţile din subordine de la nivel local că nu există riscul populaţiei de a nu mai avea acces la apă. ESZ Prahova, instituţia responsabilă de tratarea şi furnizarea apei, nu a transmis că turbiditatea crescută ar putea face imposibilă operarea Staţiei Voila”, transmite joi dimineaţă Ministerul Mediului. Ministerul mai informează că au fost dispuse verificări prin Corpul de Control pentru clarificarea şi stabilirea resăponsabililor pentru acest dezastru. Instituţia mai aminteşte şi de minuta întâlnirii tehnice din 22 octombrie 2025, despre care spune că este minuta unei întâlniri desfăşurate la barajul Paltinu între ANAR, ABA Buzău–Ialomiţa, SGA Prahova, Hidroelectrica, CONSIB, specialiştii firmei de scafandri şi operatorul de apă ESZ Prahova, în care ”specialiştii au constatat că lucrările de remediere la GF2 (golirea de fund 2 – n.r.) pot determina, temporar, o creştere a turbidităţii în apa brută care ajunge la Staţia de Tratare Voila”. Conform aceleiaşi instituţii, ”în niciun moment, operatorul ESZ Prahova, singura instituţie care tratează apa pentru consum, nu a informat participanţii şi nu a transmis MMAP că o astfel de creştere a turbidităţii ar putea conduce la imposibilitatea de a trata apa şi, implicit, la întreruperea alimentării cu apă potabilă”. ”Deşi avea obligaţia legală şi profesională de a anunţa orice situaţie care pune în pericol continuitatea tratării apei, ESZ Prahova: nu a semnalat riscurile pe care le invocă astăzi, nu a prezentat limitele tehnologice ale staţiei de tratare, nu a informat că turbiditatea ridicată ar face imposibilă tratarea, nu a activat nicio măsură de prevenţie (rezerve, acumulări tampon, surse alternative)”, mai informează cei de la Mediu. Ba mai mult, documentul din 22 octombrie nu conţine nicio avertizare, observaţie sau notă semnată de operatorul ESZ Prahova privind imposibilitatea tratării apei în caz de creştere a turbidităţii. Potrivit responsabilităţilor ce-i revin, aceasta este singura structură care avea responsabilitatea exclusivă de a semnala incapacitatea de potabilizare, explică Ministerul Mediului. În Hotărârea nr. 9 a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova, din 6 noiembrie, spune că menţionează strict ”riscul operaţional generat de avaria la golirea de fund GF2, cauzată de incidentul tehnic din 17 iunie 2025”. ”Hotărârea nu avertizează asupra unui risc de întrerupere a alimentării din cauza coborârii nivelului apei în urma lucrărilor pentru lacul Paltinu, ci asupra unui risc de întrerupere a alimentării cu apă potabilă dacă nu ar fi fost realizată această lucrare. CJSU a recunoscut o situaţie GENERATOARE de urgenţă, legată exclusiv de: imposibilitatea intervenţiei tehnice la GF2, riscul pentru siguranţa barajului dacă lucrările nu se fac, obligativitatea reparării instalaţiei avariate. Acest document nu precizează că ESZ Prahova ar fi avertizat sau ar fi solicitat vreo măsură privind riscul populaţiei de a nu mai avea acces la apă potabilă”, mai spun cei de la minister. Operatorul de apă ESZ Prahova avea obligaţia legală şi contractuală de a menţine rezerve minime de apă (BAC-ul nefuncţional din 2017), de a raporta imediat orice limită tehnologică a staţiei, de a evalua impactul turbidităţii asupra procesului de tratare, de a informa MMAP, ANAR şi autorităţile locale în cazul unei posibile întreruperi şi de a activa surse alternative, potrivit celor de la Mediu. ”Niciuna dintre aceste obligaţii nu a fost îndeplinită”, încheie Ministerul Mediului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Toți știau. Cronologia dezastrului de la Paltinu. Primele informații despre Criza Apei au apărut în 17 iunie. Cinci luni mai târziu, 100.000 de oameni nu au apă și securitatea energetică a României este în pericol Vicepremierul Tánczos Barna, despre criza apei potabile: ”Dorel ajunge în funcţie de conducere din ce în ce mai des şi la companii vitale”.
Elevii din 13 localități prahovene fac cursuri online, săptămâna viitoare, pe fondul crizei apei potabile. Cum e ajutată populația din zonele afectate
Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Prahova a anunțat, duminică seara, că elevii din 13 localități vor face orele de curs în regim online, săptămâna viitoare. Decizia a fost luată ca urmare a crizei apei potabile. Măsura se va aplica școlilor din municipiului Câmpina și din alte 12 localități, pentru că în respectivele localităţi nu este furnizată apă potabilă şi nici menajeră în sistem centralizat, informează Mediafax. „Având în vedere că aprovizionarea cu apă potabilă în 13 localităţi din judeţul Prahova a fost întreruptă în urma unor probleme apărute la sursele de alimentare, vă comunicăm că, în perioada 02-05.12.2025, în unităţile de învăţământ/unităţile conexe din localităţile Câmpina, Breaza, Băicoi, Adunaţi, Cornu, Poiana Câmpina, Şotrile, Băneşti, Brebu, Telega, Floreşti, Vărbilău şi Aluniş, cursurile se vor desfăşura în sistem online”, se arată în comunicatul emis de Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova. În prezent, peste 107.000 de persoane din judeţele Prahova şi Dâmboviţa nu primesc apă în sistem centralizat, de două zile, deoarece apa în barajul Paltinu prezintă o turbiditate ridicată care nu poate fi tratată. „La Stația de Tratare Schiulești, situația din teren este puternic influențată de precipitațiile abundente din ultimele ore. Aluviunile aduse de torenți au pătruns masiv în zona de captare, provocând colmatarea instalațiilor și creșterea accentuată a turbidității apei brute. În aceste condiții, procesul de tratare nu se poate desfășura în parametri normali, motiv pentru care furnizarea apei potabile a fost oprită temporar.“, a transmis Hidro Prahova pe pagina de Facebook. În acest context, Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat, duminică, Hotărârea nr. 32, prin care se aprobă distribuirea din rezervele de stat a apei potabile și se dispun măsuri urgente pentru sprijinirea populației afectate. FOTO – Captură video: Știrile Pro TV „În această seară (duminică, 30 noiembrie-n.r.), peste 50.000 de litri de apă potabilă îmbuteliată, în flacoane de 2 litri, din rezerva de stat, vor ajunge în zonele afectate de întreruperea alimentării cu apă potabilă din județele Prahova și Dâmbovița. Mâine (luni, 1 decembrie-n.r.), în prima parte a zilei, vor ajunge încă 150.000 de litri. Distribuirea acestora va fi coordonată de prefecții județelor, în colaborare cu autoritățile locale și inspectoratele pentru situații de urgență. Vom suplimenta cantitățile în zilele următoare, până la restabilirea alimentării cu apă”, a mai spus premierul Ilie Bolojan.
Diana Buzoianu despre situația gravă privind criza apei din Prahova: Informaţiile care au ajuns la minister spuneau că în orice situaţie se va asigura apa potabilă”
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a catalogat drept „de neacceptat” lipsa apei potabile pentru zeci de mii de consumatori din judeţul Prahova. Situaţia gravă din regiune a apărut din cauza turbidităţii crescute a apei de la barajul Paltinu, unde se efectuează lucrări, iar condiţiile meteorologice au agravat problema. „Informaţiile care au ajuns la Ministerul Mediului erau că «în orice situaţie vom asigura apa potabilă, nu există riscul de a nu asigura apa potabilă»”, a declarat ministrul. Buzoianu a precizat că este necesar să fie analizat imediat dacă se îndeplinesc criteriile pentru declararea stării de urgenţă. Într-o intervenție de duminică la Antena 3, ministra a fost întrebată despre eventuale ascunderi de informaţii privind criza apei. Diana Buzoianu a declarat că „toate autorităţile care au fost implicate nu au comunicat corect, nu au transmis informaţiile, nu au luat în calcul riscurile care urmau să aibă loc şi da, informaţiile care au ajuns la Ministerul Mediului erau că «în orice situaţie vom asigura apa potabilă, nu există riscul de a nu asigura apa potabilă»”. Referitor la o posibilă declarare a stării de urgenţă, ministrul a afirmat: „Da, «Apele Române» au dat această recomandare de a se analiza dacă se îndeplinesc condiţiile legale pentru situaţia de urgenţă. Astăzi cred că este necesar să fie analizat de urgenţă dacă se îndeplinesc criteriile”. Diana Buzoianu a mai spus că lucrările la baraj erau cunoscute încă din iunie și că intervenţia a fost amânată până la sfârşitul lunii noiembrie, în perioada ploioasă. „Vreau să aflu de ce o lucrare despre care se ştia din luna iunie, când ar fi putut să aibă loc lucrările în vară, fără a avea riscul acesta de ploi, a fost întârziată şi a fost lansată la finalul lunii noiembrie. (…) În analiza pe care au făcut-o autorităţile nu s-au luat în considerare cu adevărat riscurile, care sunt foarte ridicate, iată, doar dacă plouă, ceea ce este un eveniment absolut predictibil în această perioadă”, a explicat ministra. Potrivit datelor transmise de specialişti, încă 72 de ore după oprirea ploilor vor fi necesare pentru ca apa să devină din nou potabilă. Diana Buzoianu a mai spus că membrii Corpului de control al ministerului au demarat deja verificările și că autorităţile locale consideră situaţia „absolut inedită, în care s-au acumulat mai mulţi factori, pe de o parte scăderea apei din lac, pe de altă parte codul portocaliu”. Ministra a mai declarat că fenomenele meteorologice din această perioadă nu sunt imprevizibile, și că era de așteptat ca vremea să fie astfel în ultimele zile din noiembrie. „Dar dacă stăm să ne gândim corect, cinstit şi statistic, pe date, ideea că la final de toamnă – început de iarnă avem cod portocaliu în această zonă a României nu mi se pare un scenariu atât de imprevizibil”, a spus Buzoianu la Antena 3. Duminică, 30 noiembrie, Diana Buzoianu se află în Prahova pentru a discuta cu autorităţile judeţene despre rezolvarea acestei situaţii.
Cipru încearcă să învingă efectele secetei prin desalinizarea apei mării
Țara se confruntă cu o criză de apă fără precedent, pe fondul schimbărilor climatice, al scăderii precipitațiilor și al cererii tot mai mari de apă potabilă. Pentru a combate efectele secetei, autoritățile extind capacitățile de desalinizare a apei mării, o soluție considerată esențială pentru viitorul aprovizionării cu apă. „Plouă sau nu plouă, Cipru trebuie să-și acopere nevoile în materie de apă și putem face asta doar folosind tehnologia”, a explicat ministrul Agriculturii, Mediului și Resurselor Naturale, Maria Panayiotou, citată de Reuters. Oficialul a subliniat că actuala administrație a adoptat o politică de funcționare permanentă a stațiilor de desalinizare, indiferent de anotimp. Apa potabilă, o resursă pe cale de dispariție în Cipru Cantitatea anuală de precipitații a scăzut cu 15% în ultimii 90 de ani, iar temperaturile în capitala Nicosia au crescut cu 1,8°C, de două ori mai mult decât media globală, potrivit datelor oficiale. La 1 septembrie, rezervoarele de apă ale insulei erau umplute în proporție de doar 14,7%. Pe lângă schimbările climatice, presiunea demografică agravează situația. Populația Ciprului este de aproximativ 1 milion de locuitori, iar anual sosesc aproape 3 milioane de turiști. Cererea de apă a crescut de trei ori din 1990, lăsând țara cu un deficit permanent. „În 2023, deficitul a atins 66 de milioane de metri cubi, echivalentul a peste 26.000 de bazine olimpice”, a explicat Yianna Oikonomidou, inginer executiv la Departamentul de Dezvoltare a Apei. Ea susține că desalinizarea și reutilizarea apei tratate sunt singurele soluții viabile, în deplin acord cu principiile economiei circulare. Desalinizare cu prețul vieții marine Cipru a început să folosească desalinizarea în 1997, iar în prezent aceasta acoperă aproximativ 70% din consumul de apă potabilă. În vara aceasta au fost instalate stații mobile aduse din Emiratele Arabe Unite, iar autoritățile plănuiesc extinderea rețelei până la sfârșitul anului 2025. Totuși, unii oficiali și reprezentanți ai societății civile critică această direcție: „Este foarte costisitoare și, dacă nu este gestionată atent, poate provoca daune semnificative”, a avertizat deputatul Charalambos Theopemptou, președintele Comisiei pentru Mediu din Parlament. El a menționat plângerile pescarilor legate de scăderea vieții marine în zonele unde este evacuată saramura provenită din procesul de desalinizare. Cipru se transformă în deșert În paralel, experții atrag atenția că insula riscă un proces accelerat de deșertificare: „Cu excepția masivelor Troodos și Pentadaktylos, cele două principale lanțuri muntoase ale insulei Cipru, toate celelalte regiuni sunt potențial deșertificate”, a precizat pentru sursa citată Michael Loizides, inginer de mediu în cadrul Centrului de Proiecte și Cercetare AKTI. Pentru că „Cipru se află într-o situație devastatoare, iar asta înseamnă că trebuie să fim creativi și inovatori”, AKTI derulează un proiect european care explorează metode sustenabile de conservare a apei și refacere a solului, precum compostarea, proces natural prin care resturile organice se descompun și se transformă într-un îngrășământ natural foarte bogat.