Reuters: Statele Unite cer Europei să preia majoritatea capacităților de apărare NATO până în 2027. Presiuni fără precedent asupra aliaților europeni
Mesajul a fost comunicat în cadrul unei reuniuni desfășurate la Washington între oficiali ai Pentagonului și delegații europene, potrivit unor surse citate de Reuters. Solicitarea Washingtonului este considerată de numeroși reprezentanți europeni ca fiind nerealistă din cauza limitărilor industriale, financiare și logistice. Oficialii europeni consideră că obiectivul privind preluarea capacităților de apărare NATO de către Europa este nerealist Sursele citate afirmă că Pentagonul a transmis un avertisment dur: dacă Europa nu va îndeplini obiectivul din 2027, Washingtonul ar putea renunța la participarea la unele mecanisme de coordonare a apărării NATO. Această posibilă retragere ar marca o schimbare istorică în modul în care SUA, membru fondator al alianței, se implică în apărarea colectivă a Europei. Oficialii europeni au reacționat cu îngrijorare, subliniind că, deși investițiile în apărare au crescut semnificativ după invazia Rusiei în Ucraina, industria de apărare a Europei nu poate produce suficient de rapid pentru a înlocui capacitățile americane pe termen scurt. Statele Unite insistă ca Europa să accelereze preluarea capacităților de apărare NATO Anumite sisteme americane esențiale – precum capacitățile avansate de informații, supraveghere și recunoaștere – nu pot fi replicate rapid de statele europene. Mai mult, echipamentele militare de ultimă generație produse în SUA au timpi de livrare de câțiva ani. Cu toate acestea, Washingtonul susține că Europa trebuie să își asume responsabilitatea proprie pentru securitatea continentului, poziție promovată constant de administrațiile americane. Deși Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul de a deveni capabilă să se apere singură până în 2030, experții consideră că inclusiv acest termen este dificil de atins. Administrația Trump a oscilat între presiuni dure asupra aliaților europeni și mesaje de apreciere pentru creșterea cheltuielilor militare. În timp ce SUA cere alocarea a 5% din PIB pentru apărare, în Europa persistă temeri privind o eventuală retragere a Americii din structurile cheie ale NATO, în contextul negocierilor Washington – Moscova privind războiul din Ucraina.
Reducerea trupelor americane în Europa nu afectează apărarea NATO, afirmă generalul Grynkewich
Oficialul american a subliniat că alianța este pregătită să răspundă oricărei crize, în ciuda îngrijorărilor tot mai mari privind strategia militară a administrațieiTrump și posibila redistribuire a trupelor către zona Indo-Pacific. Generalul a afirmat că are „încredere în capacitățile Europei și Canadei”, insistând că pregătirea operațională a NATO nu este afectată de tensiunile politice și nici de deciziile unilaterale ale Washingtonului. Luna trecută, SUA au retras deja 800 de soldați din România, parte a unei repoziționări mai ample, scrie Politico. Îngrijorări privind reducerea trupelor americane în Europa În prezent, aproximativ 85.000 de militari americani sunt staționați în Europa, iar posibila reducere a acestui efectiv alimentează dezbaterile privind angajamentul Washingtonului față de NATO. Președintele Trump a pus în trecut sub semnul întrebării obligațiile de apărare colectivă și a criticat aliații pentru nivelul redus al cheltuielilor militare. Mai mult, absența secretarului de stat Marco Rubio de la reuniunea miniștrilor de externe NATO și comentariile dure ale oficialilor americani la adresa industriei de apărare europene au amplificat temerile privind o eventuală retragere treptată a Americii din structurile cheie ale alianței. Reacția Europei la reducerea trupelor americane în Europa Oficiali europeni, precum adjunctul ministrului polonez al Apărării, Paweł Zalewski, susțin că „procesele NATO funcționează impecabil”, iar Statele Unite continuă să-și îndeplinească obligațiile militare. În același timp, Uniunea Europeană accelerează proiectele de creștere a producției interne de armament, încercând să reducă dependența de echipamentele americane. Generalul Grynkewich a subliniat că alianța va fi „mai pregătită mâine și și mai pregătită poimâine”, pe măsură ce bugetele pentru apărare cresc și statele membre investesc în modernizarea capabilităților militare. Amenințările Rusiei și relevanța NATO în contextul reducerii trupelor americane în Europa Declarațiile vin în contextul intensificării atacurilor hibride rusești și al avertismentelor serviciilor de informații conform cărora Moscova ar putea testa apărarea NATO înainte de sfârșitul deceniului. Vladimir Putin a declarat recent că este „pregătit” pentru un conflict cu Europa, iar generalul Grynkewich a atras atenția că Rusia ar putea încerca provocări atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. În fața acestor riscuri, oficialul NATO a pledat pentru un răspuns mai ferm al statelor membre și pentru abordări proactive care să contracareze acțiunile hibride ale Rusiei.
Nicușor Dan a vorbit cu președintele Coreei de Sud despre industria de apărare și energie nucleară
Nicușor Dan i-a mulțumit lui Lee Jae Myung pentru apelul telefonic de joi dimineață, pe care îl consideră „un pas excelent în dezvoltarea în continuare a parteneriatului nostru strategic solid”. „Am purtat o discuție substanțială pe teme de interes reciproc pentru relațiile noastre și am abordat dinamica excelentă a dialogului bilateral și cele mai recente evoluții în cooperarea noastră sectorială, în special în domeniul energiei nucleare civile și al industriei de apărare. Prioritatea noastră principală este punerea în aplicare a prevederilor Declarației noastre comune privind consolidarea parteneriatului strategic și aducerea unei valori adăugate concrete în relațiile noastre bilaterale”, a spus Nicușor Dan, pe X. Thank you, President Lee Jae Myung, for the phone call this morning, an excellent step in further developing our solid Strategic Partnership 🇷🇴-🇰🇷. We had a substantive discussion on topics of mutual interest for our relations and addressed the excellent dynamic of the bilateral… — Nicușor Dan (@NicusorDanRO) December 4, 2025
România, printre țările care vor primi cei mai mulți bani împrumut de la UE pentru investiții în Apărare. Ce sumă primește țara noastră
„Cele 19 state membre și-au prezentat planurile naționale de investiții în apărare pentru SAFE”, a anunțat comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, într-un mesaj distribuit pe rețelele de socializare, scrie EFE. Comisarul ceh a adăugat că până la 15 țări ale UE au inclus în planurile lor ajutor pentru Ucraina, care s-a dovedit a fi „mai mult decât se aștepta”. „Și vorbim despre miliarde, nu despre milioane”, a clarificat el, descriind în același timp SAFE ca fiind „vital pentru pregătirea de apărare a UE și pentru baza noastră industrială”. Împrumuturi din programul SAFE SAFE prevede împrumuturi de 150 de miliarde de euro, astfel încât țările să poată face achiziții comune. Statele membre care urmează să primească inițial cei mai mulți bani sunt Polonia (43,734 miliarde EUR), România (16,680 miliarde EUR), Franța (16,216 miliarde EUR) și Italia (14,900 miliarde EUR). Dintre cele nouăsprezece țări care au solicitat împrumuturi SAFE, cele care vor primi cele mai mici sume sunt Danemarca (46,8 milioane EUR) și Grecia (787,7 milioane EUR), urmate de Finlanda și Spania (câte 1 miliard EUR pentru fiecare dintre cele două state membre). Kubilius a subliniat în septembrie că UE și-a bazat acțiunile pe obiectivele de capabilități atribuite de NATO aliaților săi , lucru asupra căruia statele membre au convenit. El a reamintit că acestea sunt „toate armele necesare pe care trebuie să le avem pentru a fi pregătiți să descurajăm” orice atac. Una dintre condițiile pentru ca proiectele comune să fie finanțate cu SAFE este ca 65% din fiecare sistem de arme să fie fabricat în Europa. Deși numai statele membre pot obține împrumuturi SAFE, țările candidate sau potențialele candidate la aderare pot participa la achiziții publice comune. Produse de apărare SAFE susține achiziționarea de produse de apărare prioritare grupate în două categorii. Prima include muniții și rachete; sisteme de artilerie, inclusiv capabilități de atac de mare precizie; capabilități de luptă la sol și sistemele lor de sprijin, inclusiv echipamente pentru soldați și arme de infanterie; drone mici și sisteme anti-drone conexe; protecția infrastructurii critice; spațiul cibernetic; și mobilitatea militară. Al doilea se referă la sistemele de apărare aeriană și antirachetă; capacitățile maritime de suprafață și submarine; dronele, altele decât cele mici, și sistemele anti-drone aferente; factorii strategici facilitatori, inclusiv transportul aerian strategic, realimentarea în zbor, sistemele C4ISTAR, precum și activele și serviciile spațiale; protecția activelor spațiale, inteligența artificială și războiul electronic.
MApN: Din perpectivă industrială, România este deschisă să coopereze cu Ucraina în domeniul apărării, inclusiv în cadrul SAFE
Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Sorin-Dan Moldovan, a participat, luni, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe în formatul miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, în Belgia. Consolidarea sprijinului Uniunii Europene pentru Ucraina și creșterea nivelului de pregătire al UE pentru susținerea eforturilor statelor membre pe linia apărării, au fost temele abordate. Ministerul Apărării Naționale anunță, printr-un comunicat, că în cadrul primei sesiuni de lucru, la care a participat secretarul general adjunct al NATO, Radmila Šekerinska, precum și ministrul ucrainean al apărării, Denys Shmyhal, secretarul de stat Moldovan a evidențiat rolul sprijinului financiar al UE ca palier central pentru Ucraina, luând în considerare nevoile urgente ale Kievului. „Din perspectivă industrială, a fost exprimată deschiderea României pentru cooperarea cu Ucraina în domeniul apărării, inclusiv în cadrul instrumentului SAFE (Security Action for Europe)”, arată MApN. Oficialul român a susținut implementarea rapidă a Foii de parcurs în vederea atingerii obiectivului de pregătire pentru apărare 2030, a Pachetului de mobilitate militară și a Foii de parcurs pentru transformarea industriei de apărare a Uniunii Europene. Secretarul de stat a exprimat interesul României pentru a se implica în eforturile coalițiilor colective de capabilități dezvoltate la nivelul UE, dar și necesitatea de a accelera eforturile pentru consolidarea capacităților statelor membre de pe Flancul Estic, în special cele vizând apărarea aeriană și sistemele de drone și contra-drone, inclusiv printr-un sprijin financiar european adecvat.
1,5 miliarde de euro pentru industria de apărare europeană. Fifor: Pentru România, această oportunitate este esențială
Mihai Fifor spune joi, într-o postare pe Facebook, că Parlamentul European a aprobat primul Program European pentru Industria de Apărare (EDIP), un instrument care pune la dispoziție 1,5 miliarde de euro până în 2027 pentru a consolida capacitatea de producție militară a Europei. Programul introduce achiziții comune, proiecte europene de interes comun și un mecanism european de „securitate a aprovizionării”, menit să reducă dependențele externe și să permită livrarea rapidă de echipamente, inclusiv în situații de criză. Fostul ministru al Apărării arată că Europa trebuie să accelereze în mod decisiv ritmul de înzestrare și să își refacă baza industrială de apărare. „Pentru România, această oportunitate este esențială. Noua Strategie Națională de Apărare, adoptată ieri în Parlament, subliniază explicit că țara noastră are obligația să își reconstruiască industria de apărare și să participe activ la lanțurile europene de producție militară. Fără capacitate industrială proprie, fără producție internă, nu putem avea predictibilitate în înzestrare și nici autonomie strategică reală”, a scris Fifor pe rețeaua de socializare. El susține că România trebuie să fie parte a fiecărui efort european care vizează dezvoltarea capabilităților, creșterea producției și integrarea tehnologică. „În joc nu este doar modernizarea Armatei României, ci și consolidarea economiei naționale de apărare, crearea de locuri de muncă, investițiile în tehnologie, cercetare, dezvoltare și întărirea poziției României în arhitectura de securitate a Europei. Strategia adoptată ieri arată limpede direcția: România trebuie să redevină producător de capabilități, nu doar beneficiar al acestora”, transmite social-democratul. El spune că România are datoria strategică de a accelera în același ritm cu Europa, nu ca spectator, ci ca actor deplin, capabil să contribuie, să producă și să își asume rolul cuvenit într-o arhitectură europeană de securitate care se redefinește.
Finlanda va solicita un împrumut de un miliard de euro de la Comisia Europeană pentru achiziționarea de arme și drone
Prim-ministrul finlandez Petteri Orpo a anunțat marți că țara sa va solicita oficial un împrumut de 1 miliard de euro de la Comisia Europeană (CE) prin intermediul instrumentului financiar SAFE pentru finanțarea achiziției de echipamente de apărare și drone, scrie EFE. „Finlanda va folosi 1 miliard de euro din fondurile SAFE ale Uniunii Europene (UE) pentru a consolida industria de apărare, în special pentru achiziționarea multinațională comună de echipamente de apărare și dezvoltarea apărării împotriva dronelor. Acest lucru va consolida apărarea Finlandei și a Europei”, a declarat Orpo pe rețeaua de socializare X. Potrivit Executivului finlandez, aceste fonduri vor fi folosite pentru finanțarea achiziției, împreună cu alți parteneri europeni, de echipamente de luptă terestră și în special drone , în cooperare cu Ucraina. „Aceasta este o decizie importantă care va consolida apărarea Finlandei, capacitățile industriei finlandeze de apărare, precum și cooperarea europeană și achizițiile comune”, a declarat ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, într-un comunicat. Instrumentul SAFE al UE Pentru guvernul finlandez, principalele beneficii ale instrumentului SAFE sunt creșterea comenzilor europene către industria de apărare a țării și „recunoașterea strategică” a proiectelor finlandeze în politica industrială de apărare a UE. Instrumentul SAFE prevede acordarea de împrumuturi în valoare de până la 150 de miliarde de euro statelor membre ale UE care le solicită achiziții comune de echipamente militare, cu dublul obiectiv de consolidare a capacităților de apărare europene și de stimulare a producției industriale în acest sector. Țările interesate să obțină împrumuturi SAFE au termen până la sfârșitul acestei luni pentru a depune o cerere oficială și un plan de investiții care să detalieze modul în care vor utiliza fondurile primite.
Parlamentarii britanici avertizează: Țara nu are un plan pentru a se apăra împotriva unei invazii / Marea Britanie va anunța construcția de noi fabrici de muniții
Marea Britanie intenționează să anunțe, miercuri, intenția de a construi o rețea de noi fabrici de muniții pentru a-și spori pregătirea pentru război. Această mișcare este menită să restabilească producția internă de explozivi militari pentru prima dată în aproape două decenii, scrie Reuters. Secretarul britanic al Apărării, John Healey, urmează să anunțe miercuri planurile pentru noi amplasamente potențiale și să confirme că anul viitor va începe construirea primei fabrici. Potrivit BBC, cel puțin 13 potențiale amplasamente pentru construcția fabricilor au fost identificate. Acest pas vine în urma unui raport al parlamentarilor britanici, care arată că Marea Britanie este „departe” de a fi pregătită să se apere pe sine și pe aliații săi în scenariul unui atac militar. De asemenea, raportul a mai constatat și faptul că Marea Britanie nu își îndeplinește obligațiile față de NATO și este „departe de poziția de lider pe care o revendică”. Ce vor produce fabricile În luna iunie a acestui an, secretarul britanic al apărării anunța planuri de a aduce Marea Britanie la „starea de pregătire pentru război”, inclusiv 1,5 miliarde de lire sterline pentru a sprijini construcția de noi fabrici de muniții, care vor fi construite de contractori privați. Fabricile vor produce muniții, propulsori, explozivi și articole pirotehnice pentru armata britanică și vor oferi sprijin Ucrainei și se preconizează crearea a cel puțin 1.000 de noi locuri de muncă. De asemenea, anunțul care urmează a fi făcut miercuri va include și informații despre două noi fabrici de drone, care se vor deschide săptămâna aceasta în sud-vestul Angliei, ca parte a acordurilor de creștere a apărării susținute de 250 de milioane de lire sterline.
MApN: SUA vor continua să sprijine România pentru consolidarea descurajării și apărării
Aceasta a fost prima vizită de nivel HLDG într-un stat aliat a noului asistent al secretarului de război pentru securitate internațională, Daniel Zimmerman. În marja reuniunii, ministrul apărării naționale, Ionuț Moșteanu, a avut marți, o întrevedere cu delegația SUA. Oficialul român a reconfirmat angajamentul României de consolidare a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, creșterea graduală a bugetului apărării la 5% din PIB până în 2035, continuarea programelor de înzestrare, instruirea în comun și asumarea de către țara noastră a unui rol de lider în regiunea Mării Negre, respectiv a unei contribuții de substanță în cadrul NATO. Tot marți a avut loc sesiunea extinsă de consultări strategice a HLDG, la nivelul secretarului de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Sorin-Dan Moldovan. Discuțiile s-au concentrat pe evoluțiile mediului strategic global, postura forțelor americane în România, pe investițiile semnificative în apărare asumate de țara noastră, precum și pe rolul de furnizor de securitate pe flancul estic și pe cel sud-estic al NATO, în concordanță cu direcțiile și obiectivele propuse prin Strategia Națională de Apărare a Țării 2025 – 2030, fiind reliefat faptul că România rămâne un punct central al arhitecturii de securitate euroatlantice și un partener de încredere al SUA. „Au fost abordate subiecte legate de contribuția activă a României la consolidarea posturii aliate în regiunea Mării Negre, cooperarea în domeniul instruirii și al exercițiilor comune, precum și de proiectele majore de modernizare a forțelor armate, cu accent pe dezvoltarea infrastructurii și mobilității militare necesare sprijinirii prezenței aliate pe teritoriul național. Discuțiile au reconfirmat soliditatea Parteneriatului Strategic România–SUA și angajamentul comun pentru consolidarea securității în spațiul euroatlantic”, transmite MApN, marți seara. Luni, programul vizitei delegației americane a inclus vizite în Baza 86 Aeriană Borcea, unde au fost prezentate progresele dezvoltării Centrului European de Instruire F-16, proiect derulat în cooperare cu partenerul american, precum și la Facilitatea Aegis Ashore de la Deveselu, parte esențială a arhitecturii NATO de apărare împotriva rachetelor balistice. Delegațiile au analizat capabilitățile operaționale existente, proiectele de modernizare și perspectivele extinderii cooperării bilaterale în domeniul infrastructurii strategice.
Nicușor Dan afirmă că investițiile și o abordare nouă pot să revitalizeze foarte repede oportunitățile industriei românești de apărare
Președintele României, Nicușor Dan, a afirmat luni, la Conferința privind Cooperarea Industrială în Domeniul Apărării dintre Germania și România, că țara noastră are șansa de a-și revitaliza industria de apărare prin parteneriate și investiții comune. „Avem o oportunitate de colaborare, și de asta mă bucur că acest eveniment are loc, în condițiile în care know-how, o investiție și o abordare nouă managerială pot să revitalizeze foarte repede oportunitățile industriei românești de apărare”, a declarat președintele. Nicușor Dan a afirmat că România are baza necesară pentru dezvoltarea rapidă a industriei de apărare, întrucât „nu este nevoie să pornim de la zero”. El a subliniat că România dispune și de resursele financiare necesare pentru a susține dezvoltarea acestui sector. „Și avem și banii, Programul SAFE și toate cele care vor urma vor stimula acest tip de producție”, a spus Nicușor Dan, urând participanților „contacte și contracte cât mai fructuoase”. Nicușor Dan a subliniat potențialul uriaș al colaborării dintre România și Germania „Este o onoare pentru mine să ofer Patronajul acestui eveniment și să fiu cu dumneavoastră în această dimineață”, a spus Nicușor Dan, precizând că parteneriatul româno-german are o componentă solidă în economie: Germania este principalul investitor străin din România, cu investiții de 17 miliarde de euro și peste 235.000 de români angajați în companii germane. Președintele a vorbit despre contextul european actual, în care industria de apărare trebuie accelerată, transformând o situație nedorită într-o oportunitate majoră pentru România. A dat exemplul investiției Rheinmetall în fabrica de pulberi, despre care a spus că va genera lanțuri locale de aprovizionare și transfer de tehnologie.