Ponta despre Miruță: A plătit dublu pe o navă militară nemțească, avea o opțiune mai bună la turci
Fostul premier Victor Ponta a spus, luni seara, la emisiunea „Marius Tucă Show” de la Gândul, că Rheinmetall nu a mai făcut până acum nave militare, iar navele pentru care a semnat Miruță sunt duble la preț față de ce a văzut Nicușor Dan la Istanbul. „A fost domnul președinte Nicușor Dan la Istanbul să asiste că au luat românii o corvetă de la turci identică cu alea pe care le face Rheinmetall. Cică o să le facă, le-a semnat Miruță. Problema e următoarea: aia de la turci, care e identică, NATO, tot… echipament, făcută de o firmă care cu asta se ocupă, face corvete, a mai făcut o mulțime, a costat 220 de milioane de euro. Alea două pe care cică o să le facă Rheinmetall și Miruță, costă 850 de milioane. Băi, oare trebuie să fii olimpic la matematică, ca să înțelegi că iei două cu 850, după ce tu ai fost prezent la una cu 220?”, acuză Ponta. Ponta spune că a relatat în scris pe Facebook despre acest subiect, dar „nu interesează pe nimeni. Nu interesează. Focile-s fericite”.
Nicușor Dan, după ședința CSAT: Vom cere NATO o prezență corespunzătoare pe teritoriul României
CSAT a comunicat că „principala temă abordată în cadrul ședinței a constituit-o analiza obiectivelor României la Summitul NATO, care se va desfășura în perioada 7-8 iulie 2026, la Ankara”: „Este o reuniune deosebit de importantă pentru viitorul Alianței, axată pe decizii și inițiative menite să reconfirme soliditatea și unitatea relației transatlantice și angajamentul Aliaților de a-și îndeplini responsabilitățile, într-un context de securitate marcat de continuarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei și de apariția unor noi zone de conflict la nivel global. Pentru România, mizele sunt clare și țin inclusiv de reconfirmarea și consolidarea profilului țării noastre de aliat de încredere al NATO care contribuie semnificativ la securitatea euroatlantică. Din această perspectivă, Summitul reprezintă un prilej pentru a prezenta progresele României în îndeplinirea angajamentelor financiare asumate la Haga, precum și în domeniul industriei de apărare, inclusiv prin valorificarea adecvată a inițiativelor pentru industria de apărare, derulate atât la nivel NATO, cât și UE, precum și eforturile noastre în sprijinul Ucrainei, al Republicii Moldova și al securității în zona Mării Negre. În același timp, reuniunea de la Ankara reprezintă o ocazie de readucere în atenția Aliaților la cel mai înalt nivel a situației complicate din regiunea Mării Negre și a consecințelor pe care agresiunea rusă le are la nivel regional și asupra României, prin incidente precum cele cu drone. Vom solicita ca NATO să continue să trateze cu maximă atenție aceste amenințări, prin asigurarea unei posturi de descurajare și apărare puternice și a unei prezențe militare corespunzătoare în zonă și pe teritoriul României. La finalul discuțiilor pe această temă, membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării au aprobat obiectivele României la Summitul NATO de la Ankara. În continuarea ședinței, membrii Consiliului au analizat și aprobat forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2027. Astfel, Armata României va asigura, pentru forțele și mijloacele care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2027, un efectiv de 5.358 militari și civili. Dintre aceștia, 2.786 vor participa la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, 1.801 de militari se vor afla în așteptare, pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin, iar 771 de militari vor fi în cadrul forțelor propuse pentru misiuni și operații posibil a fi asumate. Ministerul Afacerilor Interne va putea participa în anul 2027 la misiuni și operații cu un efectiv de 2.604 militari și polițiști, dintre care 39 vor participa la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, iar 2.565 de militari se vor afla în așteptare, pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin. Ministerul Apărării Naționale a solicitat suplimentarea contribuției la Mine Countermeasures Black Sea Task Group (MCM BLACK SEA), o inițiativă strategică vitală pentru garantarea libertății de navigație și securității economice și militare din Marea Neagră, în vederea asigurării comenzii pentru aceasta în anul 2027. Constituirea MCM BLACK SEA, în ianuarie 2024, de către România, Turcia și Bulgaria, reprezintă o premieră în istoria recentă a securității Mării Negre și un proiect de importanță strategică pentru țara noastră, menit să mențină siguranța traficului maritim în Marea Neagră, inclusiv protecția infrastructurii submarine critice, prin extinderea funcțiilor operației de deminare maritimă MCM BLACK SEA. În finalul ședinței de astăzi, membrii Consiliului au analizat situația ROMATSA, ca furnizor unic de servicii de navigație aeriană în spațiul aerian național. În luna februarie 2026, Curtea de Apel București a decis suspendarea pentru 30 de zile a Certificatului prin care ROMATSA este furnizor de servicii de navigație aeriană, ca urmare a unui proces intentat de doisprezece controlori de trafic aerian care acuză compania de discriminare la angajare. O posibilă suspendare a activității ROMATSA ar genera o vulnerabilitate sistemică majoră la adresa securității naționale, determinând degradarea imediată a supravegherii spațiului aerian integrat și perturbarea misiunilor tactice sau logistice ale NATO pe Flancul Estic. Decizia Curții de Apel nu este definitivă sau executorie. Acest blocaj operațional ar atrage o izolare geopolitică prin forțarea rerutării coridoarelor de tranzit europene, critice în contextul conflictelor din Vecinătatea Estică, erodând sever credibilitatea României de furnizor de securitate regională în raport cu EUROCONTROL. În plan intern, blocajul managementului traficului aerian ar afecta infrastructura de transport comercial, cargo și de urgență, provocând prejudicii economice asimetrice și blocarea lanțurilor strategice de aprovizionare. În acest sens, membrii Consiliului au hotărât ca Guvernul României, prin autoritățile publice cu competențe în domeniu, să ia măsurile necesare pentru identificarea soluțiilor privind continuarea serviciilor de navigație aeriană și securitate a spațiului aerian. De asemenea, în cadrul ședinței CSAT au fost dezbătute și alte teme de actualitate din domeniul securității naționale”, arată CSAT. În ședința CSAT au fost prezenți premierul demis, Ilie Bolojan, o parte din liderii USR ( Irineu Darău, Radu Miruță, Oana Țoiu), Alexandru Nazare, Cătălin Predoiu – din tabăra anti – Ilie Bolojan, șefii serviciilor secrete – SRI și SIE – Răzvan Ionescu și Gabriel Vlase, directorul general ROMATSA, dar și Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Armatei, pus sub acuzare de DNA. Potrivit agendei, CSAT a discutat: Obiectivele României la Summitul NATO de la Ankara din 2026; Forțele și mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2027; Implicații pentru continuitatea serviciilor de navigație aeriană și pentru securitatea spațiului aerian în contextul suspendării Certificatului ROMATSA de furnizor de servicii de navigație aeriană prin Sentința nr. 360 din 27.02.2026. Imagini CSAT/ Palatul Cotroceni Imagini CSAT/ Palatul Cotroceni Imagini CSAT/ Palatul Cotroceni În cadrul ședinței Consiliului, au fost analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale.
Generalul Gheorghiță Vlad, discuții cu omologul ucrainean pe tema securității la Marea Neagră
Securitatea la Marea Neagră „Am avut o convorbire în sistem videoconferință cu șeful Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul Oleksandr Syrskyi. În cadrul discuțiilor am analizat evoluțiile recente ale situației de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile acestora asupra stabilității regionale”, se arată în mesajul publicat luni pe Facebook de Gheorghiță Vlad. Pe agenda întâlnirii s-au aflat subiecte precum mediul actual de securitate, cei doi militari discutând soluții concrete pentru creșterea capacităților de monitorizare și avertizare în Marea Neagră și modalități de consolidare a coordonării între structurile militare. În cadrul convorbirii, oficialul român a subliniat importanța menținerii unor canale permanente de comunicare și a schimbului de informații relevante, pentru o înțelegere cât mai clară a situației operative și pentru adoptarea unor măsuri adecvate evoluțiilor din teren. „Această convorbire se înscrie în seria contactelor periodice pe care le menținem la nivel militar, în contextul provocărilor de securitate generate de războiul din Ucraina și al necesității unei coordonări eficiente în regiunea Mării Negre”, conchide generalul român. Incidentul de la Constanța Discuția are loc la aproximativ două săptămâni după ce o dronă maritimă ucraineană a ajuns în Portul Constanța, în apropierea terminalelor petroliere, unde s-a autodetonat. Forțele Navale ale Ucrainei au anunțat că drona le aparținea lor și că era folosită în operațiuni din Marea Neagră, precizând că dispozitivul și-a pierdut controlul după ce a fost afectată de bruiajul rusesc. Potrivit autorităților de la Kiev, partea ucraineană a transmis informațiile necesare Forțelor Navale Române pentru a preveni eventuale victime în rândul populației civile, însă ministrul Radu Miruță a susținut că avertismentul de la Kiev a venit cu foarte puțin timp înainte de explozie.
A fost un accident. Șeful Comitetului Militar NATO vorbește despre atacul cu dronă din Galați. Anunță măsuri ale NATO pe Flancul Estic după incidentul din România
Președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, a vorbit astăzi, pentru Al Arabiya, despre modul în care Alianța își consolidează flancul estic pe fondul preocupărilor legate de securitate din Europa de Est, după atacul cu drona rusă din Galați. „Nu este o acțiune împotriva noastră, nu este un atac” „NATO deja ia măsuri. Întărește Flancul Estic al NATO. Luăm în considerare să întărim eforturile acolo pentru a înfrunta astfel de evenimente. Acesta (n.r drona din Galați) a fost un accident, bineînțeles. Nu este o acțiune împotriva noastră, nu este un atac. Ca atare, noi va trebui să luăm măsuri împotriva escaladării și dezescaladării. Și aceasta este cazul aici. Însă NATO ia măsuri, nu doar vorbește. Luăm măsuri acolo, întărim și ne așteptăm să fim mai eficienți”, a spus Dragone. „Da, vom muta mai multe capabilități în Flancul Estic” El susține că în perioada următoare NATO va muta capabilități pe Flancul Estic. „Da, vom muta mai multe capabilități în Flancul Estic. Vom organiza și vom coordona astfel încât totul va fi legat de zona Baltică și Marea Neagră și ne gândim care sunt cele mai bune capabilități de contracarare ale SUA pe care le putem folosi pentru a le trimite”. Giuseppe Cavo Dragone i-a răspuns și lui Pete Hegseth, după criticile aduse de acesta Europei: „Nu vom sta pe umerii nimănui. Avem angajamentele de la Haga de anul trecut și ne așteptăm să le respectăm astfel încât să fie concluzii bune la Summitul NATO de la Ankara. Noi, ca militari, ne așteptăm ca Summitul NATO de la Ankara să confirme ceea ce s-a promis și ceea ce s-a angajat la Haga anul trecut”.
Șeful armatei franceze avertizează că Germania ar putea deveni principala putere militară a Europei
„Nu am ajuns încă la nivelul necesar pentru a face față pe deplin provocărilor care ne așteaptă”, a spus Mandon despre dimensiunea armatei franceze, în cadrul unei audieri cu ușile închise în Senat, potrivit unor stenograme publicate recent și citate de Politico. Germania, noul reper militar al Europei? Șeful Statului Major al Apărării s-a întâlnit cu senatorii în aprilie și mai. În timpul audierilor, care în mod normal nu sunt publice, el a avertizat și că există riscul real ca Germania să depășească Franța și să devină principala putere militară de pe continent. Generalul a spus astfel, în mod direct, ceea ce în cercurile franceze de apărare se discută de luni întregi. „Am putea rămâne în urmă. Dacă Germania continuă în acest ritm, peste cinci ani argumentul că avem experiență operațională și o anumită cultură nu va mai fi suficient”, a spus generalul francez. „Pentru americani, Germania devine treptat reperul european”. Până în 2029, Germania ar urma să cheltuiască anual 153 de miliarde de euro pentru apărare. Aceasta reprezintă aproximativ 3,5% din PIB și cea mai ambițioasă extindere militară a țării de la reunificare. Prin comparație, Franța intenționează să ajungă la aproximativ 76,3 miliarde de euro până în 2030. Mandon a făcut aceste declarații în timpul audierilor privind actualizarea legii franceze de planificare militară. Documentul prevede încă 36 de miliarde de euro pentru apărare până în 2030, dar nu include achiziții suplimentare de avioane sau nave militare. Adunarea Națională, camera inferioară a Parlamentului francez, a susținut în mare parte textul guvernului. Senatul cere însă mai mulți bani și mai mult echipament militar. Senatorii urmează să voteze proiectul de lege în această săptămână. „Legea actualizată privind planificarea militară reprezintă un pas spre mai multă rigoare, profunzime și coerență, dar nu am ajuns încă la modelul potrivit”, a declarat șeful Statului Major al Apărării în fața Comisiei pentru afaceri externe și apărare din Senat. Producția de armament trebuie accelerată Mandon a prezentat provocările cu care se confruntă Franța. În urmă cu opt luni, el le-a spus deputaților că pregătește armata franceză pentru un „șoc” cu Rusia în următorii trei-patru ani. Generalul a lăudat capacitatea Franței de a desfășura rapid trupe și echipamente în zone foarte diferite, de la Groenlanda până în Orientul Mijlociu. Totuși, el a atras atenția și asupra unor probleme importante. Acesta a spus că forțele aeriene franceze sunt prea mici. Deși premierul Sébastien Lecornu și președintele Emmanuel Macron au promis inițial 30 de avioane Rafale suplimentare, planul militar actualizat nu prevede achiziția unor noi avioane de luptă. Șeful armatei franceze a criticat și ritmul producției de armament, la aproape patru ani după ce Macron a cerut companiilor franceze să treacă la o „economie de război”.
Donald Trump ajunge la o oră distanță de România. Ce se întâmplă peste 1 lună
Turcia se așteaptă ca președintele SUA, Donald Trump, să participe la summitul NATO de luna viitoare de la Ankara, unde membrii alianței se vor confrunta cu presiuni pentru a demonstra progrese în ceea ce privește o cerere de lungă durată a SUA de a crește cheltuielile pentru apărare. „Din câte știm, da, intenționează să participe”, a declarat ministrul turc de externe, Hakan Fidan, într-un interviu acordat marți pentru Bloomberg TV. Trump și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, au vorbit la telefon „de mai multe ori în ultima lună și, de fiecare dată, el a indicat că va participa”, a spus Fidan. Prezența lui Trump, confirmată în urma discuțiilor telefonice cu Recep Tayyip Erdogan, va pune presiune pe membrii alianței privind creșterea cheltuielilor pentru apărare. Summit NATO va avea loc în perioada 7-8 iulie 2026 în Ankara, Turcia, la o oră și jumătate distanță de România. Reuniunea oficială se va desfășura la Complexul Prezidențial Beștepe, (Külliye) din capitala Turciei. Evenimentul de nivel înalt va fi prezidat de noul Secretar General al NATO, Mark Rutte. Este cel de-al 36-lea summit oficial al Alianței și a doua oară când Turcia găzduiește un astfel de eveniment, după cel de la Istanbul din anul 2004. Liderii celor 32 de state membre vor discuta adaptarea apărării colective și securitatea transatlantică. Președintele României, Nicușor Dan, va reprezenta și el România, ca stat NATO, la eveniment, prezentând inclusiv poziția statelor membre ale B9 în cadrul Summitului Alianței Nord Altantice.
Radu Miruță, avertisment după incidentul cu drona din Galați: Se mai poate repeta și acum
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat duminică, la Digi24, că nu poate garanta că incidente precum prăbușirea unei drone pe un bloc din Galați nu se vor mai repeta, cel puțin până când România nu va primi noile sisteme anti-dronă solicitate. „Armata folosește în cel mai optim mod cu putință absolut toate resursele pe care le are la dispoziție, însă aceste resurse pentru apărare anti-dronă sunt mult mai puține decât am avea nevoie. Eu nu am garantat că nu se mai repetă. Se mai poate repeta și acum. Eu am garantat că vor fi introduse aceste sisteme noi în sistemul de apărare din zona Deltei Dunării. Înzestrarea Armatei Române nu se face peste noapte”, a afirmat Radu Miruță. Ministerul Apărării Naționale a transmis duminică seară și concluziile raportului tehnic privind drona care a căzut pe un bloc din Galați. Potrivit MApN, a fost vorba despre o dronă kamikaze de fabricație rusească, echipată cu o încărcătură explozivă de tip High-Explosive de 30 de kilograme, care a detonat la impact. Autoritățile au precizat că probele găsite sunt identice cu fragmentele de drone recuperate anterior în zone precum Ceatalchioi și Grindu din Tulcea, Galați sau Luncavița. Incidentul a avut loc în noaptea de joi spre vineri, când drona a lovit un bloc din Galați. În urma impactului, o femeie și fiul ei în vârstă de 14 ani au fost răniți.
O lideră AUR cere invocarea articolului 4 din Tratatul NATO: Am discutat cu generali și politicieni de peste tot
Lidera AUR este Ramona Bruynseels. Deputata susține că a discutat cu numeroși specialiști, generali și politicieni străini, care au considerat că România trebuie să invoce articolul 4. „Am avut discuții cu unii dintre cei mai reprezentativi oameni din Adunarea Parlamentară a NATO. Generali recunoscuți din Marea Britanie, Canada și din țări europene, politicieni de peste tot, cu competențe în apărare. Toată lumea este de acord că e cazul să invocăm articolul 4! Da, într-adevăr, primesc asigurări de peste tot că partenerii noștri sunt lângă noi! Deci, ce mai așteptați?! Polonia a făcut-o deja”; a transmis reprezentanta AUR. Ea le-a cerut autorităților române să reacționeze de urgență. „Drona de la Galați putea lăsa în urmă multe victime. Doar Dumnezeu i-a protejat pe acei oameni. De ce nu vă grăbiți?! Care este linia roșie de care mai e nevoie pentru a ieși din letargia în care parcă sunteți iremediabil prinși?! Este dreptul națiunii române. Sunteți obligați să uzați de el și să acționați în interesul general! Trebuie să cerem consultări de urgență și trebuie găsite soluții! Partenerii noștri sunt lângă noi, NATO este lângă noi, dar asta înseamnă și că noi trebuie să folosim tot ce ne stă la dispoziție”, a precizat Ramona Bruynseels. Ce prevede Articolul 4 din Tratatul NATO Articolul 4 al Tratatului Atlanticului de Nord permite oricărui stat membru NATO să ceară consultări cu aliații atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa este amenințată. Discuțiile au loc în Consiliul Nord-Atlantic, principalul organism politic de decizie al Alianței, și pot duce la o decizie comună sau la măsuri de sprijin. Articolul 4 nu înseamnă activarea apărării colective și nu obligă automat aliații la intervenție militară. El este diferit de Articolul 5, care prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. Articolul 4 a fost invocat de nouă ori de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, în 1949.
Letonia își intensifică apărarea antidronă la frontiera cu Rusia și Belarus
Echipe mobilizate la graniță Comandantul Centrului de Competență pentru Sisteme Autonome al armatei letone, Modris Kairiss, a anunțat miercuri că armata va desfășura în următoarele două săptămâni echipe de interceptare a dronelor la granițele cu Rusia și Belarus. Oficialul a explicat că echipele vor fi constituite din câte patru militari care vor opera sisteme capabile să distrugă dronele inamice pe o rază de până la 10 kilometri. „Trebuie să creștem numărul unor astfel de echipe, dar trebuie să găsim un echilibru între acest lucru și alte nevoi ale armatei. Dacă le plasăm la fiecare kilometru de graniță, vom epuiza rapid toate resursele armatei”, a spus Kairiss, citat de Reuters, punctând totuși că numărul de militari dislocați va rămâne clasificat. Amenințarea dronelor de mici dimensiuni Oficialul a subliniat și că dronele de mici dimensiuni reprezintă o provocare majoră pentru statele NATO, întrucât acestea sunt dificil de detectat și interceptat. „Nu este suficient să interacționăm cu orice observăm. Trebuie să identificăm mai întâi acel obiect pentru a evita lovirea unui avion civil. Detectarea și interceptarea țintelor mici este dificilă și este marea provocare cu care ne vom confrunta cu toții în curând”, a mai declarat Kairiss. Demersurile militare vin pe fondul mai multor incidente cu dronă care au afectat Letonia. La începutul lunii, două drone s-au prăbușit și au explodat într-o instalație de stocare a petrolului din Letonia, iar un alt incident similar a avut loc recent, când o dronă a căzut într-un lac după ce a intrat nedetectată în spațiul aerian al țării. Incidentele cu drone au afectat și celelalte state baltice. Un incidente din Lituania a forțat decidenții politici să se refugieze în adăposturi, iar în Estonia, un avion F-16 din România, aflat în misiune NATO de poliție aeriană, a doborât o dronă care a intrat în spațiul aerian.
Miruță laudă profesionalismul militarilor români după reușitele pe Flancul Estic
„Întărirea Flancului Estic nu este o formulă abstractă și nici un slogan. Este un efort concret, la care se lucrează în fiecare zi, prin decizii, investiții și misiuni reale. Militarii noștri au demonstrat deja, în numeroase situații, că își fac datoria cu profesionalism și curaj. Tocmai de aceea, responsabilitatea noastră, a celor care au oportunitatea de a lua decizii, este să le oferim sprijinul de care au nevoie, prin echipamente moderne și printr-o viziune strategică pe termen lung. Îi mulțumesc omologului meu lituanian, Robertas Kaunas, pentru discuția extrem de deschisă și aplicată pe care am avut-o cu privire la felul în care trebuie, de la nord la sud, să întărim capacitatea noastră de apărare pe Flancul Estic și pentru aprecierea exprimată față de modul în care militarii români își îndeplinesc misiunile în apărarea spațiului aerian baltic”; scrie ministrul Apărării, Radu Miruță, sâmbătă, pe Facebook. Contribuția românească pe Flancul Estic Potrivit ministrului român, reușita recentă a militarilor români, care au contribuit decisiv la neutralizarea unei drone, a transmis un mesaj clar: pe Flancul Estic, vigilența, profesionalismul și cooperarea aliată funcționează. „Este rezultatul unui efort comun, al unor experiențe împărtășite și al unei colaborări militare care produce efecte concrete. Le mulțumesc încă o dată militarilor români pentru modul în care și-au îndeplinit misiunea și pentru felul în care au reprezentat România!”, afirmă Miruță. Miruță: Securitatea nu înseamnă doar tehnică militară și capabilități de apărare În discuțiile pe care le-a avut cu partea lituaniană, Miruță a subliniat că securitatea nu înseamnă doar tehnică militară și capabilități de apărare. „Înseamnă și încrederea societății în propriile instituții și susținerea publică pentru efortul de apărare”. „Am apreciat că și domnia sa vede la fel ca mine cât de important este să ne concentrăm, în paralel, nu doar pe eforturile de a ne întări cu tehnică militară, ci și pe limitarea efectelor valului de dezinformare și propagandă, care are un singur scop: să ne dezbine, să slăbească încrederea dintre noi și să erodeze capacitatea noastră de a reacționa împreună. Lituania, la fel ca România și alte state de pe Flancul Estic, se confruntă zilnic cu acest tip de presiune. Tocmai de aceea, am propus ca la summitul de la Ankara să existe o discuție consistentă despre dezinformare ca risc major de securitate, iar statele din Est și din zona baltică să construiască un mesaj comun, bazat pe experiența lor directă, pentru a arăta cât de real și cât de periculos este acest fenomen. În paralel, am discutat și despre nevoia de a accelera dezvoltarea industriei de apărare europene și locale astfel încât aceasta să poată răspunde mai rapid cerințelor tot mai mari de securitate și să livreze capabilitățile necesare într-un timp compatibil cu realitățile de astăzi”, mai spune Radu Miruță. Potrivit ministrului Apărării, securitatea Flancului Estic se construiește prin oameni pregătiți, parteneriate solide, sprijin public, capabilități moderne și capacitatea de a răspunde rapid atât amenințărilor militare, cât și celor informaționale, iar România este parte activă a acestui efort.