Ministrul Oana Țoiu: Amenințările hibride ale Rusiei vor crește
Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la Helsingborg a fost dedicată pregătirii Summit-ului de la Ankara. Pe agendă: implementarea angajamentelor de la Haga, creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea industriei de apărare transatlantice și sprijinul continuu pentru Ucraina. Ministrul Oana Țoiu a susținut că Summit-ul de la Ankara trebuie să reconfirme unitatea și solidaritatea transatlantică. A pledat pentru o împărțire echitabilă a responsabilităților între statele membre și pentru consolidarea contribuției aliaților europeni la apărarea continentului. Ucraina și Marea Neagră, priorități ale României Oficialul român a reiterat necesitatea continuării sprijinului pentru Ucraina. „Securitatea Ucrainei este cel mai puternic indicator al menținerii și consolidării securității euro-atlantice”, a declarat Țoiu. A pledat pentru reluarea eforturilor de pace și pentru presiune sporită asupra Rusiei. A subliniat că situația de securitate din regiunea Mării Negre generează provocări și pentru Republica Moldova, care are nevoie de sprijin pentru a rezista efectelor războiului și amenințărilor hibride rusești. România, gazdă a simpozionului NATO pe amenințări hibride Ministrul Oana Țoiu a anunțat că România va organiza la București, în octombrie 2026, simpozionul aliat dedicat amenințărilor hibride. „Experți din toate statele aliate se vor reuni la București pentru a construi un răspuns comun”, a declarat ministrul. „Evaluăm că numărul și intensitatea amenințărilor hibride, în special venite dinspre Rusia, vor crește în spațiul aliat în viitor.” România a susținut la Helsingborg necesitatea unui răspuns NATO mai coordonat la acest tip de amenințări, alături de alți aliați.
Letonia emite o nouă alertă de amenințare aeriană. NATO ridică avioanele de vânătoare pentru a 3-a zi consecutiv
Așadar, avertizarea apare în Letonia pentru a treia zi consecutiv. Așa cum este obișnuit în astfel de cazuri, au fost activate avioane de vânătoare din cadrul Misiunii NATO de Patrulare a Spațiului Aerian Baltic. Forțele armate letone, împreună cu aliații NATO, monitorizează constant spațiul aerian pentru a asigura capacitatea de a răspunde imediat la potențialele amenințări, a declarat NAF. Armata și-a consolidat anterior capacitățile de apărare aeriană la frontiera de est prin trimiterea de unități suplimentare. În cazul unei amenințări aeriene, locuitorii, vizitatorii sau studenții nu trebuie automat evacuați din clădirile publice, a recunoscut anterior Centrul de Management al Crizelor (CMC) în cadrul LETA. Într-o astfel de situație, principalul lucru nu este să ieși afară, ci să găsești un loc mai sigur în clădire cât mai repede posibil. De asemenea, trebuie respectat principiul celor doi pereți – adică ar trebui să te afli într-un loc în care cel puțin doi pereți te separă de exteriorul clădirii. De asemenea, trebuie să închizi ferestrele și ușile, să te îndepărtezi de ferestre, suprafețe de sticlă și pereți exteriori și să urmezi instrucțiunile serviciilor responsabile, a declarat KVC. „Acțiunile în cazul unei amenințări aeriene sunt diferite de o alarmă de evacuare a clădirii. Nu trebuie să părăsiți clădirea decât dacă există instrucțiuni de la servicii responsabile separate sau există o amenințare imediată la adresa clădirii în sine, cum ar fi un incendiu, deteriorarea clădirii, riscul de explozie sau alte circumstanțe care fac ca șederea în clădire să nu mai fie sigură”, a subliniat centrul. Instalațiile de infrastructură critică și furnizorii de servicii esențiale continuă să funcționeze chiar și în cazul unei amenințări aeriene, dând dovadă de prudență și adaptându-și acțiunile la situația specifică, subliniază KVC. În același timp, sunt în curs de elaborare linii directoare de acțiune în cazul unui pericol aerian. Se preconizează că acestea vor fi publicate în viitorul apropiat și pot fi actualizate pe măsură ce riscurile se schimbă sau devin disponibile informații suplimentare. De asemenea, miercuri și marți, locuitorii mai multor regiuni letone din Latgale și Vidzeme au primit avertismente prin intermediul telefoanelor mobile cu privire la o posibilă amenințare la adresa spațiului aerian, iar în unele locuri din Latgale chiar de două ori marți – în jurul prânzului și seara. În niciunul dintre aceste cazuri nu a fost detectată o dronă în Letonia. În societate și printre oficiali a apărut o dezbatere cu privire la dacă și cum ar trebui îmbunătățiți algoritmii de acțiune în cazurile unor astfel de avertizări regulate, deoarece acestea perturbă semnificativ viața socială și economică din regiuni. Între timp, un avion de vânătoare cu piloți români, aflat într-o misiune NATO de patrulare a spațiului aerian din zona baltică, a doborât marți o dronă deasupra Estoniei, a anunțat ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur. Notificări similare prin transmisiuni mobile au fost primite de locuitorii din Latgale în ultimele luni, iar acestea erau cel mai probabil legate de drone implicate în războiul Rusia-Ucraina care se apropiau de sau intrau în spațiul aerian leton. Astfel de drone au explodat, de asemenea, de mai multe ori pe teritoriul leton, inclusiv pe 7 mai la o bază petrolieră puțin utilizată din Rēzekne. Până acum, nicio persoană nu a fost rănită în astfel de incidente, dar cel mai recent incident din Rezekne a dus mai întâi la căderea ministrului Apărării și apoi a întregului guvern Silina. În prezent, sunt în desfășurare negocieri pentru formarea unui nou guvern. Până la aprobarea acestuia, Cabinetul de Miniștri condus de Silina va continua să lucreze.
Radu Miruță, despre contractul SAFE cu Rheinmetall: Nu vrem să mai tocăm banii armatei fără să rămână nimic în România”
Contractul SAFE cu Rheinmetall, în valoare de aproximativ 5 miliarde de euro, continuă să stârnească controverse. Radu Miruță, ministrul Apărării, a ieșit să explice public ce s-a semnat, în ce condiții și de ce într-un interviu pentru Adevărul. Cel mai mare contract: mașina de luptă, făcută la Mediaș Inima contractului este mașina de luptă a infanteriei Lynx (vehicul blindat de ultimă generație, n. red.) – 3 miliarde de euro din totalul de 5. Miruță a ținut să sublinieze că vehiculul nu va fi importat, ci produs în România: „Nu se face Lynx-ul în Germania pentru noi. Se face în România, la fabrica din Mediaș, cu muncitori români, cu taxe plătite în România și cu licența adusă în țară. Restul sumei acoperă nave de patrulare – aproape un miliard de euro – și sisteme de apărare antiaeriană Skyranger și Skynex, produse parțial în România”, spune Miruță. Șantierul Naval de la Mangalia, scos din faliment prin contract Una dintre mizele mai puțin discutate ale acordului este Șantierul Naval de la Mangalia 2 Mai, aflat în pragul falimentului. Navele de patrulare vor fi construite acolo – o condiție impusă de România și asumată contractual: „Obligația pentru a construi aceste nave este ca Rheinmetall să le facă la Șantierul Naval de la Mangalia 2 Mai. Dacă nu o acceptă, nu se face.” Miruță a precizat că această condiție a trecut atât prin CSAT, cât și prin Parlament. „30 de ani am cumpărat armament și nu ne-a rămas nimic în România” Miruță a fost tranșant în privința filosofiei din spatele contractului: „Cumpărăm de sume mari de bani de 30 de ani. Problema este că tocăm aceste sume pentru a înzestra armata română și până acum nu rămâne nimic în România.” Ca dovadă a acestei realități, Miruță a invocat fabrica de pulberi de la Făgăraș, unde, în loc de tehnologie de ultimă generație, există copaci: „Faptul că Romarmul a interacționat atât de prost până acum, încât avem copaci în loc să avem tehnologie, este radiografia care dovedește că banii plătiți de armata română n-au trecut prin România.” Controversele legate de transparență și negociere Miruță a recunoscut că modul în care s-a gestionat comunicarea publică a lăsat loc pentru întrebări. A explicat că grupul de lucru care a primit ofertele și a stabilit prețul maximal aprobat de Parlament a fost coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului – la propunerea premierului Ciolacu – nu de Ministerul Apărării. Despre acuzațiile privind lipsa de transparență, fostul ministru a spus că a dispus publicarea tuturor detaliilor pe site-ul MAPN: „Eu am rugat să scoatem toate detaliile și am dispus ca ele să fie publicate. Puteți intra și să le vedeți.” Cât despre achiziția directă, fără licitație, Miruță a respins ideea că ar fi o excepție: „Avem contracte de miliarde cu Statele Unite pe acordare directă. Achizițiile de armament nu se fac cum se cumpără înghețată. Au și o componentă diplomatică.” Miza strategică: să poți produce în țară, în timp de criză Dincolo de cifre și controverse, Miruță a formulat argumentul central al întregului demers: „Dacă România intră într-un conflict și militarii cer tehnică, Ministerul Apărării nu se poate duce în fața lor cu o foaie care spune că într-o țară, în trei săptămâni, vine nu știu ce. Eu vreau să se facă asta în România și asta se face.”
Nicușor Dan, după participarea la expoziția BSDA: Investițiile în apărare devin o prioritate
Nicușor Dan a afirmat că investițiile în apărarea cetățenilor au devenit o prioritate în contextul global marcat de conflicte militare în mai multe regiuni ale lumii. „Investițiile în tot ce ține de apărarea cetățenilor noștri au devenit o prioritate, în actualul context global cu multiple conflicte militare. Avem responsabilitatea să mărim alocările în zona de apărare, pentru că atunci când crește riscul asupra siguranței oamenilor, ne dăm seama că doar asigurând pacea societățile noastre pot să rămână libere și să prospere în viitor”, se arată în mesajul publicat de președinte pe Facebook. Șeful statului a evidențiat amploarea și importanța expoziției Black Sea Defense, Aerospace and Security 2026 pentru promovarea industriei de apărare. „În acest context, expoziția internațională „Black Sea Defense, Aerospace and Security – BSDA 2026” desfășurată la București, pe care am vizitat-o astăzi, reprezintă un eveniment important, care pune în contact industria noastră de apărare cu potențialii investitori. BSDA este cea mai mare expoziție internațională din Europa de Est, dedicată industriilor de apărare și aeronautice, securității naționale, securității private și securității cibernetice, care are loc o dată la doi ani, în București. Ediția din acest an este cea mai mare de până acum, însumând o cifră de afaceri de aproximativ un trilion de dolari”, notează Dan. Nicușor Dan a spus că evenimentul a fost organizat în parteneriat cu mai multe instituții din România precum Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Economiei, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale, dar și cu Departamentul de Apărare al Statelor Unite și Ambasada SUA la București.
Apărarea lui Plahotniuc contestă condamnarea de 19 ani și acuză că verdictul a fost fabricat
Avocații lui Plahotniuc anunță că vor contesta decizia instanței, pe care o consideră „profund ilegală” și „vădit netemeinică”, potrivit zdg.md. Lucian Rogac, unul dintre avocații lui Plahotniuc, susține că verdictul a fost influențat de „presiune publică și conveniență instituțională”: „Această hotărâre nu se sprijină pe probe, ci pe o construcție acuzatorială fabricată, menținută prin ignorarea standardului legal al probei și prin abateri procedurale grave”, a declarat Rogac. El a susținut că verdictul ar fi fost influențat de „presiune publică, conveniență instituțională și o miză politică evidentă”. Apărarea intenționează să utilizeze toate căile legale Avocatul a mai afirmat că instanța ar fi fost constituită cu încălcarea legii, invocând incompatibilități în compunerea completului de judecată. În acest context, apărarea intenționează să utilizeze toate căile legale, inclusiv internaționale, pentru anularea sentinței. „Prezumția de nevinovăție și dreptul la un tribunal independent nu sunt lozinci, ci garanții fundamentale care nu pot fi sacrificate pentru un verdict prestabilit”, a mai transmis Rogac. Informații de context Vladimir Plahotniuc a fost condamnat miercuri, 22 aprilie 2026, la 19 ani de închisoare, în dosarul penal în care a fost acuzat de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Sentința a fost pronunțată de un complet de judecată prezidat de magistratul Sergiu Stratan, din care au făcut parte și judecătoarele Ana Cucerescu și Olga Bejenari. Instanța l-a găsit vinovat pe fostul lider politic pe toate capetele de acuzare, în cadrul unui cumul de infracțiuni. Totodată, a fost admisă integral acțiunea civilă înaintată de Ministerul Finanțelor, fiind dispusă recuperarea a peste 60 de milioane de dolari din conturile acestuia. Procurorii solicitaseră o pedeapsă mai severă, de 25 de ani de detenție Sentința a fost pronunțată în lipsa inculpatului, la aproximativ șapte luni de la extrădarea sa în Republica Moldova. Plahotniuc a refuzat să fie escortat în sala de judecată. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Centru. Cazul Plahotniuc rămâne unul dintre cele mai importante dosare de corupție și criminalitate organizată din Republica Moldova din ultimii ani, iar evoluția sa în instanțele superioare este așteptată cu interes atât pe plan intern, cât și internațional.
Comisia europeană investește 1,07 miliarde euro în 57 de proiecte de apărare
Aceste investiții vor sprijini obiectivele stabilite în Foaia de parcurs privind pregătirea pentru apărare 2030 și vor oferi o finanțare esențială pentru cele patru inițiative emblematice majore ale UE în domeniul apărării: Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor, Eastern Flank Watch, Scutul aerian european și Scutul spațial european. Cele 57 de proiecte selectate în cadrul FEA 2025 acoperă o gamă largă de sectoare critice, inclusiv inteligența artificială (IA), apărarea cibernetică, dronele și sistemele anti-drone. Peste 15 proiecte vor sprijini cele patru inițiative emblematice europene de pregătire. De exemplu, proiectul AETHER va dezvolta sisteme de propulsie și management termic pentru a sprijini Inițiativa de Apărare împotriva Dronelor. Toate inițiativele emblematice vor beneficia, de asemenea, de proiecte transversale axate pe senzori, transformare digitală sau tehnologii cibernetice. Cooperare cu industria de apărare din Ucraina, cu experiență pe câmpul de luptă UE își aprofundează, de asemenea, cooperarea cu industria de apărare ucraineană, sprijinită de Biroul UE pentru Inovare în Apărare de la Kiev. Acest parteneriat își propune să integreze mai bine Ucraina în baza industrială europeană. O inițiativă cheie, Proiectul STRATUS, va dezvolta un sistem de apărare cibernetică bazat pe inteligență artificială pentru roiurile de drone. Acesta include un subcontractant ucrainean, asigurându-se că proiectul beneficiază de experiență directă pe câmpul de luptă. Sub-apeluri pentru start-uri: pot aplica și entități ucrainene Pentru a atrage noi talente, mai multe proiecte axate pe producția de masă de muniții pentru drone la prețuri accesibile vor lansa „sub-apeluri” pentru start-up-uri și întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri). Aceste companii mai mici pot primi până la 60.000 de euro fiecare pentru a integra noi inovații, ajutând pe cei fără experiență anterioară în domeniul apărării să intre pe piață. Pot aplica și entități ucrainene. Proiectele selectate implică 634 de entități din 26 de state membre ale UE și Norvegia, reflectând un angajament puternic față de cooperarea europeană în domeniul apărării. IMM-urile sunt esențiale pentru această rundă, reprezentând peste 38% dintre participanți și primind peste 21% din finanțarea totală. Aceste investiții sunt menite să asigure faptul că UE rămâne lider în domeniul tehnologiilor avansate de apărare. În cadrul cererilor de propuneri, 675 de milioane de euro vor sprijini 32 de inițiative de dezvoltare a capabilităților, iar 332 de milioane euro vor fi direcționate către 25 de proiecte de cercetare. Ce urmează În urma selecției propunerilor câștigătoare, Comisia va intra acum în pregătirea acordurilor de grant cu consorțiile, cu scopul de a semna acorduri înainte de sfârșitul anului. FEA este principalul instrument al UE pentru sprijinirea cooperării în domeniul cercetării și dezvoltării în domeniul apărării, cu un buget de 7,3 miliarde euro pentru perioada 2021-2027. Acesta încurajează colaborarea între companii de toate dimensiunile și instituții de cercetare din UE și Norvegia. În plus, FEA stimulează transformarea și extinderea ecosistemului de apărare al UE, având în centrul său Schema UE de inovare în domeniul apărării (EUDIS). A cincea rundă de cereri de propuneri FEA a atras un număr record de 410 propuneri, reprezentând o creștere de 37% față de anul trecut.
Miruță, discuții cu adjunctul ministrului Apărării ucrainean despre posibilitatea producției de drone
Discuțiile celor doi oficiali s-au axat pe explorarea posibilităților de cooperare viitoare dintre ministerele apărării din România și Ucraina, în contextul Parteneriatului strategic semnat recent de președinții celor două țări și al implementării Instrumentului financiar „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE). În cadrul întâlnirii, oficialii au discutat despre posibilitatea dezvoltării/producției de aeronave fără pilot în colaborare directă cu Ucraina, fiind abordate și variantele de transfer tehnologic. „Proiectul beneficiază de 200 de milioane de euro prin programul SAFE, în coproducție, și ne dorim ca în această colaborare MApN să fie o piesă centrală, nu doar un beneficiar. De aceea, discutăm în aceste zile modalitatea de a alcătui o echipă care să se ocupe exclusiv de acest proiect, termenul de semnare al contractului fiind sfârșitul lunii mai”, a declarat ministrul Miruță. „Țara noastră va beneficia de experiența Ucrainei obținută pe câmpul de luptă și de faptul că va avea la dispoziție personal și infrastructură în care să producă tehnică de ultimă generație atunci când este nevoie de ea. Va fi, de asemenea, un avantaj și pentru Ucraina, respectiv faptul că prin participarea României la proiectul SAFE va fi finanțată producția de drone”, a concluzionat ministrul apărării naționale. Întâlnirile dintre specialiști și companii de profil din România și Ucraina – 15 companii ucrainene, care își prezintă portofoliile și capacitățile tehnice – vor continua și în zilele următoare. La activitatea de marți au participat șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, șeful Direcției generale pentru armamente, generalul-maior Ion-Cornel Pleșa, și șeful Comandamentului Apărării Cibernetice, generalul de brigadă Răzvan Marian Tudose.
Miruță, despre trupele SUA în România: Avem certitudinea că nu se va interpreta că România e țară cobeligerantă
Garanții privind utlizarea mijloacelor trimise în România Radu Miruță a spus că Statele Unite au solicitat sprijinul României pentru operațiuni logistice, o solicitare care a fost analizată și aprobată cu condiții stricte. Ministrul a solicitat clarificări punctuale părții americane privind modul în care avioanele desfășurate în România vor fi utilizate în conflict. „Atunci când am primit la Ministerul Apărării solicitarea din partea Statelor Unite, eu am pus o rezoluție pe acea solicitare și am revenit către ei cu o rugăminte de a clarifica. Este vreun scenariu în care avioanele care sunt permise la Otopeni și Kogălniceanu să plece încărcate cu armament de pe teritoriu național? Și răspunsul a fost nu. Deci avem certitudinea că aceste avioane nu vor pleca înarmate din România, ca să se poată cumva interpreta că România e țară cobeligerantă”, a spus Miruță luni la Euronews. Acesta a mai spus că reacțiile diplomatice din Iran s-au limitat la avertismente juridice, nu militare. Analiza parametrilor de risc Legat de evoluția gradului de risc după ce au fost primite trupe americane în România, Miruță a spus că acesta nu a crescut. „Pe nicio analiză făcută și după ce România a permis accesul, nu a apărut vreun parametru care să iasă în evidență și care se ne ducă cu gândul că a crescut gradul de pericol raportat la România”, anunță Miruță. Rolul militarilor americani De asemenea, ministrul a oferit detalii despre prezența militară americană suplimentară în România, subliniind că au roluri bine definite și ca nu vor fi implicați în operațiuni militare. „Militarii care au fost anunțați că vin aici sunt mapați capabilităților pe care Statele Unite le aduc aici. Nu sunt mapați altor activități. Adică informarea adusă nouă a fost cu privire la aceste aeronave, cu privire la sisteme de comunicații prin satelit. Operează echipamentele pentru care au primit aprobarea să o facă”, a spus Miruță, subliniind că nu există riscul ca ei să fie implicați în operațiuni militare.
Zelenski, după turneul din Orientul Mijlociu: Un demers foarte productiv
Vizita a avut scopul promovării expertizei ucrainene în contracararea atacurilor cu drone, în contextul atacurilor lansate de Iran asupra statelor din regiune. Președintele ucrainean a subliniat că experiența acumulată în războiul cu Rusia, unde Moscova a utilizat drone iraniene, poate fi valorificată în cooperarea cu statele din Orientul Mijlociu. „A fost o vizită foarte fructuoasă în Orientul Mijlociu și regiunea Golfului. Avem deja acorduri importante cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar. De asemenea, colaborăm cu Iordania și Kuweit”, se arată în mesajul publicat pe X de Zelenski. Liderul de la Kiev a anunțat că Bahrain și Oman sunt interesate de dezvoltarea unor parteneriate similare. „Pentru Ucraina, nu este vorba doar de prestigiu și respect pentru poporul nostru. Este o chestiune foarte concretă și practică. Exportăm sistemele noastre de apărare, abilitățile luptătorilor noștri și cunoștințele pe care le posedă statul nostru”, mai spune Zelenski. Acesta a adăugat că discuțiile au vizat inclusiv cooperarea în domeniul apărării aeriene, dezvoltarea producției de armament și sectorul energetic. Totodată, au fost abordate și livrările de motorină, esențiale pentru nevoile de apărare și agricultură ale Ucrainei, informează Reuters.
BNS transmite premierului Bolojan propuneri pentru SAFE
BNS a transmis către Ilie Bolojan o serie de propuneri referitoare la proiectul de ordonanţă pentru implementarea SAFE. Blocul Național Sindical a trimis acelaşi document şi către Guvernul României, Ministerul Finanțelor, Ministerul Apărării Naționale etc. Blindate Pirahna 5 Cobra / FOTO – Caracter ilustrativ Propunerile sunt amendamente la proiectul de ordonanță de urgență privind implementarea Instrumentului SAFE. BNS îşi motivează demersul prin faptul că are rolul să întărească mecanismele naționale de analiză strategică și modernizarea criteriilor de evaluare a ofertelor în achizițiile pe apărare. ECONOMIE INS: Managerii din construcții și comerțul cu amănuntul anticipează creșteri de prețuri în următoarele trei luni 13:17 VIDEO EXCLUSIV Mihaela Sofronea, GreenGroup, la Gândul Recycle Now: „Industria reciclării are nevoie de stabilitate și viziune strategică” 13:09 Astfel, sunt identificate soluțiile care oferă cea mai bună valoare pe durata ciclului de viață, fără a afecta interesele industriale naționale. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dumitru Costin (BNS), despre consultările de la Cotroceni: Vi se pare normal să discute doar cu mediul de afaceri? Președintele BNS, ACUZAȚII dure după întâlnirea cu Dragoș Anastasiu de la Palatul Victoria: „Statul se comportă ca un stat golan”