Președintele Lula, apel către Africa de Sud: Dacă nu ne consolidăm apărarea, într-o zi cineva ne va invada
Președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva a declarat luni în timpul unei vizite oficiale a președintelui Cyril Ramaphosa la Brasilia, că cele două state trebuie să își consolideze cooperarea în domeniul apărării pentru a preveni eventuale amenințări externe. „Nu știu dacă Ramaphosa își dă seama că, dacă nu ne pregătim apărarea, într-o zi cineva ne va invada. În această privință, Brazilia are aceleași nevoi ca și Africa de Sud. Trebuie să ne combinăm potențialul de a produce arme împreună”, a spus președintele brazilian, potrivit AFP. Lula a menționat că un acord de cooperare în domeniul apărării este în curs de elaborare și ar putea deschide calea unor noi proiecte comune. „Aici, în America de Sud, suntem o regiune a păcii. Nimeni nu are o bombă nucleară și considerăm apărarea ca un factor de descurajare”, mai spune președintele brazilian. La rândul său, președintele sud-african Cyril Ramaphosa a declarat că cele două țări au „multe de învățat una de la cealaltă”, recunoscând totodată că Brazilia este „mult mai avansată” decât Africa de Sud în sectorul apărării. Brazilia și Africa de Sud sunt membre ale grupului BRICS, alături de China, Rusia și Iran, un grup descris drept anti american de președintele Donald Trump.
Planul Uniunii Europene pentru flancul estic: investiții, infrastructură și apărare antidronă
Vicepreședintele Comisiei Europene Raffaele Fitto a prezentat joi, în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European, strategia prin care Uniunea Europeană intenționează să sprijine aceste regiuni. „România este țara din UE care are cea mai lungă graniță cu Ucraina. De aceea, am solicitat în mod repetat o susținere mai puternică pentru regiunile UE aflate la granița estică, inclusiv prin crearea unui fond special destinat sprijinirii acestor regiuni”, a explicat europarlamentarul Dan Motreanu. Cum vrea UE să protejeze frontiera estică Strategia include dezvoltarea unor proiecte europene de securitate și apărare pentru consolidarea protecției la granița estică a Uniunii. Printre inițiativele menționate se numără supravegherea zonei, o inițiativă europeană de apărare împotriva dronelor, precum și dezvoltarea unor sisteme comune de apărare aeriană și de supraveghere din spațiu, incluse în proiecte precum Scutul Aerian European și Scutul Spațial European. 28 de miliarde de euro pentru investiții În paralel, Comisia Europeană a lansat instrumentul EastInvest, prin care vor fi sprijinite investiții în valoare de aproximativ 28 de miliarde de euro în regiunile europene care se învecinează cu Rusia, Ucraina și Belarus. Mecanismul este conceput pentru a facilita accesul inițiatorilor de proiecte la finanțare, prin împrumuturi și asistență de specialitate, astfel încât economiile locale să fie stimulate, schimburile comerciale să fie extinse, iar securitatea regiunilor să fie consolidată. Trei regiuni din România, eligibile De aceste finanțări ar urma să beneficieze și România. Trei regiuni – Nord-Vest, Nord-Est și Sud-Est – ar putea accesa fonduri pentru proiecte dedicate IMM-urilor, antreprenoriatului, agriculturii, transporturilor și conectivității. Proiectele vor fi finanțate prin acest nou program și granturi provenite din fondurile de coeziune. Strategia prevede, de asemenea, finanțarea unor proiecte prioritare în infrastructura energetică transfrontalieră și modernizarea rețelelor de transport, inclusiv infrastructura rutieră, feroviară și portuară, unele dintre acestea urmând să aibă utilizare duală, civilă și militară. Tinerii, sprijiniți să rămână acasă Un alt obiectiv al programului este sprijinirea comunităților din zonele de frontieră pentru a limita migrația tinerilor către alte regiuni ale Uniunii. Potrivit europarlamentarului român, Comisia Europeană ia în calcul și măsuri pentru menținerea tinerilor în regiunile de frontieră, inclusiv dezvoltarea unor trasee de la educație către piața muncii și introducerea unor scheme de sprijin pentru achiziția primei locuințe, prin împrumuturi cu dobândă redusă destinate tinerilor profesioniști.
Radu Miruță, despre o potențială reducere a pensiilor militare: Nu putem vorbi nici de economie, nici de sănătate, nici de educație, dacă nu avem securitate
Radu Miruță a subliniat că discuțiile privind reducerea cheltuielilor publice au pornit de la principiul că toate ministerele trebuie să contribuie, însă în cazul apărării există limite clare. „Nu putem vorbi nici de economie, nici de sănătate, nici de educație, dacă nu avem securitate. Și atunci pentru apărare s-a acceptat ideea că un război la graniță nu este un context în care poți, 1. să reduci pensiile, 2. să dai militari afară, 3. să scazi veniturile acestor militar”, a declarat Miruță, duminică, la Digi24. Cu toatea acestea, el a anunțat că se aliniază integral poziției asumate de guvern de a reduce cheltuielile cu 10%. „Ministerul Apărării va contribui și el la acest efort, însă va contribui nu tăind de la nucleul apărării de la oameni, adică sunt multe cheltuieli colaterale care pot fi reduse pentru ca, la final, cheltuială să fie mai mică fără a afecta nucleul”, susține Miruță. Clarificări privind pensiile militare și vârsta de retragere Referindu-se la pensiile militare, ministrul a respins ferm ideea vehiculată în spațiul public potrivit căreia toți militarii s-ar pensiona mai devreme, însă a specificat că există activiăți din Apărare care pot aduce o reducere a vârstei de pensionare: „Am verificat anul trecut. Pe tot anul 2025, o singură persoană, un singur om s-a pensionat cu reducerea vârstei de 13 ani. Sunt situații în care, în funcție de zona în care ai lucrat, ai o reducere a vârstei de pensionare. Scafandrii, parașutiștii, sunt niște puncte izolate care generează reducerea vârstei de pensionare cu 4, cu 5, cu 6, cu 2, cu 1, unii cu deloc”. Ministrul a mai precizat că, în 2025, vârsta minimă de pensionare în sistemul militar a început să crească: „nul trecut, vârsta minimă de pensionare era de 48 de ani, vârsta medie a pensionarilor a fost 52 de ani în zona militară. Și ea crește în fiecare an. Pentru că este o chestiune progresivă pe legea de astăzi care spune că în 2035, vârsta standard va fi 65 de ani și de acolo va putea scădea, cum a fost pentru un caz anul trecut, cu maxim 13 ani”.
Toate cele trei moțiuni depuse de Opoziție, respinse. Bolojan: Educația universitară înseamnă mai mult: calitatea, competențele, șansele reale pe piața muncii” / Radu Miruță: Moțiunea de azi este despre un subiect inventat, livrat ca un spectacol de propa
UPDATE 19:32 A treia moțiune, ce îl vizează pe Ministrul Apărării, respinsă A treia moțiune simplă, vizându-l pe Radu Miruță, a fost respinsă, 44 de senatori votând „pentru” și 73 „împotriva”. UPDATE 18:48 „Moțiunea de astăzi este despre un subiect inventat”, spune Radu Miruță despre atacul opoziției Ministrul Apărării, Radu Miruță, a luat cuvântul luni în plenul Senatului, răspunzând moțiunii de cenzură depusă împotriva sa de opoziție. El a spus că moțiunea este „un subiect inventat, ambalat politic și livrat ca un spectacol de propagandă”, adăugând că nu reflectă realitatea activității sale sau a ministerului. El a explicat că motivul moțiunii este o declarație tehnică despre Groenlanda, „scoasă complet din context și rostogolită cu titluri mincinoase de o întreagă mașinărie de propagandă”. Miruță a insistat că folosirea unei minciuni ca pretext pentru moțiune „nu este doar o pierdere de timp, ci este o jignire atât la adresa Senatului României, cât și la adresa oamenilor pe care cei care au inițiat moțiunea îi reprezintă în Parlament.” Ministrul Radu Miruță a criticat opoziția. „Să transforme o minciună într-o moțiune, să scrie o singură foaie despre ceva mincinos împotriva unui ministru este maximul pe care îl puteți face dumneavoastră? Ignorați în același timp subiecte importante. Cum să dotăm armata, cum să arătăm mai bine respectul față de cei care protejează România, cum să sprijinim rezerviștii și veteranii, cum să gestionăm problemele de securitate din regiune și faceți asta doar pentru câteva titluri bombastice.” „Aveți zero șanse. Mergeți înapoi la cei care vă folosesc și spuneți-le că miliardele din SAFE merg pentru dotarea armatei române, fără firme prietene, fără fire scurte, într-un mod transparent, care vor ajunge să asigure securitatea națională a României, nu buzunarele unora și ale altora.” Miruță a mai spus că România traversează o perioadă grea, dar că soluțiile nu vin prin „sloganuri, nici cu filmulețe făcute de inteligență artificială”, ci prin responsabilitate. „Cu puterea care ne-a fost dată prin votul alegătorilor noștri, avem posibilitatea să alegem ce facem. Să facem bine sau rău, spectacol sau muncă, gargară sau fapte. Eu aleg binele, munca și faptele, care le lasă României copiilor mei măcar un centimetru mai bine decât cea pe care am găsit-o atunci când am preluat mandatul”, a afirmat Miruță. Despre activitatea Ministerului Apărării, el a punctat că face „curățenie unde este cazul pentru a ne asigura că investițiile majore care urmează să vină în România vin într-o casă curată. Proiecte majore de înzestrare a armatei române prin SAFE, cu achiziții comune pentru prețuri mai mici și producții în România pentru a dezmorții industria națională de armament. Suntem permanent în contact cu aliații noștri din NATO pentru cele mai bune decizii înspre întărirea securității Mării Negre și a flancului estic.” „Moțiunea asta nu spune nimic despre mine pentru că nu e nimic real în ea, dar spune multe despre dumneavoastră. Că aveți zero proiecte legislative pe care le-ați propus, dezbătut și le-ați trecut în interesul cetățenilor.”, a spus Miruță. „Ce alegeți dumneavoastră, dragi colegi de la AUR, care nu reușiți să livrați nimic în afară de gargară, e ceea ce vă aparține. Asta e și frumusețea democrației. Să fim de acord, dar să ne contrazicem pe argumente și să ne măsurăm competența politică pe ceea ce am făcut, nu pe ceea ce spun alții că am și-o făcut.”, a spus Miruță despre opoziție. UPDATE 18:40 A treia moțiune, cea împotriva lui Radu Miruță, dezbătută acum în Senat La scurt timp după încheierea votului pentru a doua moțiune simplă, senatorii au demarat dezbaterile asupra celei de-a treia moțiuni, îndreptată împotriva ministrului USR al Apărării, Radu Miruță. Moţiunea „Ministrul progresist Radu Miruţă compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declaraţii iresponsabile şi lipsă de analiză strategică”, anunţată în vacanţa parlamentară, a fost depusă săptămâna trecută în plenul Senatului şi semnată de 41 de parlamentari (28 senatori AUR şi 13 PACE – Întâi România). UPDATE 18:37 A doua moțiune a fost respinsă După o dispută legată de procedura de vot, moțiunea împotriva lui Ilie Bolojan, în calitate de ministru interimar al Educației, a fost respinsă. 44 senatori au votat „pentru”, 74 „împotrivă” și 2 s-au abținut. UPDATE 18:35 Moțiunea este supusă la vot Moțiunea de cenzură împotriva ministrului interimar al Educației, Ilie Bolojan, este supusă acum la vot secret în Senatul României. UPDATE 18:27 Senatoarea Olga Onea: „Elev Ilie Bolojan, la educație sunteți repetent” Senatoarea Olga Onea, acum membră a grupului Pace – Întâi România, a adresat premierului Ilie Bolojan o serie de cinci întrebări, legat de problemele din sistemul educațional. „Elev Ilie Bolojan, astăzi dați test. Prima întrebare: ce faceți când un profesor moare sau se pensionează și copiii rămân fără predare? Nota 4. A doua întrebare: cum explicați că la matematică, fizică și chimie predarea este asigurată de profesori necalificați sau deloc? Nota 4. A treia întrebare: cum explicați plecarea numeroasă a cadrelor didactice din sistem? Nota 4. A patra întrebare: ați închis școli sub pretextul optimizării, iar acum elevii fac naveta zeci de kilometri. Nota 1. A cincea întrebare: de ce ați redus bursele studenților și apoi vă mirați de creșterea abandonului universitar? Nota 1”. „Elev Ilie Bolojan, ați avut cinci întrebări și ați răspuns greșit la toate. La educație sunteți repetent. Opriți-vă, ați dus țara în gard”, a mai spus senatoarea. UPDATE 18:15 PSD, tăcut la moțiunea împotriva lui Bolojan, deși a criticat acordul UE-Mercosur Deși la prima moțiune simplă referitoare la acordul UE-Mercosur reprezentanții PSD au intervenit pentru a critica decizia, la această moțiune ce-l vizează pe Bolojan au refuzat să ia cuvântul. „Pentru autorii moțiunii de azi, toate acestea nu contează”, spune Ilie Bolojan despre educația universitară Ministrul interimar al Educației, premierul Ilie Bolojan, a luat cuvântul luni în plenul Senatului pentru a răspunde moțiunii de cenzură depusă împotriva sa de opoziție. Bolojan a spus că educația universitară nu se reduce doar la burse sau transport, ci trebuie să se concentreze pe calitate, competențe și șanse reale pe piața muncii. „Burse, transport, condiții de trai. Sunt subiecte importante, dar educația universitară înseamnă cu mult mai
Cele trei moțiuni depuse de Opoziție, dezbătute chiar acum în Senatul României. Mesajul președintelui Senatului: Cine votează se aliniază cu AUR”
UPDATE 16:03 Cele trei moțiuni depuse de partidele de Opoziție împotriva acordului UE-Mercosur, premierului Ilie Bolojan ca ministru interimar la Ministerul Educației și ministrului Apărării, Radu Miruță, vor fi dezbătute în foarte scurt timp în plenul Senatului României. Mircea Abrudean cere unitate în Coaliție și respingerea moțiunilor Opoziției: „Toate cele trei moțiuni simple trebuie respinse” Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a transmis luni un mesaj, pe Facebook, către partidele din Coaliția de guvernare, înainte de votul asupra celor trei moțiuni simple depuse de Opoziție. Abrudean a cerut ca aceste moțiuni să fie respinse și a declarat că este foarte important sprijinul politic pentru Guvernul actual. „Astăzi, în Senatul României, toate cele trei moțiuni simple depuse de opoziție trebuie respinse fără echivoc. Partidele coaliției au datoria de a demonstra solidaritate cu Guvernul, așa cum este firesc într-o majoritate politică și de guvernare responsabilă. Stabilitatea și coerența actului de guvernare depind de această unitate”, a scris Mircea Abrudean pe Facebook. Știrea inițială Potrivit ordinii de zi a Senatului, moțiunile depuse săptămâna trecută de Opoziție vor fi dezbătute și votate începând cu 16.00. Cele trei moțiuni simple au fost depuse de senatorii AUR, POT și PACE – Întâi România. Prima dintre ele vizează modul în care Guvernul a gestionat Acordul UE-Mercosur. Inițiatorii susțin că România a acceptat înțelegeri importante fără o dezbatere publică reală și fără o analiză a efectelor asupra economiei. În text se arată că România „se angajează într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză și împotriva propriilor interese”. A doua moțiune îl vizează pe ministrul Apărării, Radu Miruță, și poartă titlul „Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică”. În textul moțiunii sunt criticate afirmațiile publice despre posibile misiuni militare în Groenlanda. A treia moțiune îl vizează pe premierul Ilie Bolojan, în prezent ministru interimar al Educației, și se referă la situația elevilor și studenților. Inițiatorii au afirmat că politicile recente au afectat direct sprijinul financiar acordat tinerilor.
Producătorii de armament nu au nicio idee despre cum intenționează țările să utilizeze împrumuturile UE de 150 de miliarde de euro
Uniunea Europeană a anunțat înființarea programului Acțiune de Securitate pentru Europa (SAFE) în luna mai a anului trecut. De atunci, 19 state membre au transmis Comisiei Europene planuri naționale în care detaliază modul în care intenționează să folosească fondurile alocate, inclusiv liste cu armament și echipamentele pe care vor să le achiziționeze, scrie Euractiv.com. Cu toate acestea, reprezentanții industriei de apărare spun că informațiile nu ajung la producători. Directorul general al producătorului de armament de stat polonez PGZ, Jan Grabowski, a declarat pentru Euractiv că nu știe nici acum ce intenționează să cumpere autoritățile de la Varșovia. „Nu știu ce este prevăzut în planul de investiții polonez”, a spus Grabowski, adăugând că PGZ nu este sigură ce proiecte și ce tipuri de echipamente ar putea fi finanțate prin împrumuturile SAFE. Polonia este cel mai mare beneficiar al programului, cu o alocare de 43,7 miliarde de euro, aproape o treime din întregul pachet. Comisia Europeană a aprobat planurile Poloniei în luna ianuarie, împreună cu cele ale altor 15 state membre. Totuși, Polonia nu este singura țară în care industria de apărare așteaptă clarificări. Patru surse din industrie, familiarizate cu discuțiile la nivel național și care au solicitat anonimatul din cauza caracterului sensibil al planurilor, au confirmat că producătorii de armament întâmpină dificultăți în a afla ce intenționează statele să cumpere în această etapă. O a cincea sursă a adăugat că firmele din domeniu se bazează tot mai mult pe contacte informale din cadrul ministerelor apărării pentru a obține din timp informații despre nevoile capitalelor. Presiuni pentru mai multă vizibilitate și planificare pe termen lung Deși planificarea în domeniul apărării este în mod tradițional opacă, producătorii europeni de arme cer acum o mai mare transparență, care să le permită să se pregătească pentru volume mari de producție. Până în prezent, capitalele UE au făcut doar anunțuri limitate, insuficiente pentru ca industria să poată evalua ce contracte ar putea rezulta din programul SAFE. Prim-ministrul polonez Donald Tusk a anunțat recent că Polonia intenționează să folosească o parte din fonduri pentru finanțarea unui nou sistem anti-drone, denumit SAN, un proiect național destinat prevenirii incursiunilor aeriene. În paralel, compania de stat bulgară VMZ a semnat în toamna trecută un acord cu producătorul german Rheinmetall pentru construirea unei fabrici de praf de pușcă la Sopot, finanțată din partea Bulgariei din împrumuturile SAFE. Nu este clar în ce măsură astfel de anunțuri răspund îngrijorărilor industriei, având în vedere că producătorii se pregătesc pentru ani întregi de producție. Companiile vor trebui să își extindă capacitățile industriale și să livreze echipamente într-un calendar strict, ceea ce presupune îndrumări clare din partea guvernelor. „Companiile de apărare vor trebui să transforme rapid sume mari de împrumuturi în capacități militare, sub monitorizarea Comisiei”, a explicat Grabowski. În plus, producătorii se confruntă cu cerințe stricte de conformitate tehnică în cadrul programului SAFE. Statele membre trebuie să transmită Comisiei descrieri detaliate ale produselor de apărare pe care intenționează să le achiziționeze, iar companiile trebuie să demonstreze, pe întreg lanțul valoric, că proiectele respectă criteriile de eligibilitate. Între timp, Comisia Europeană trebuie să aprobe și planurile naționale depuse de Franța, Cehia și Ungaria, care sunt încă în discuție cu autoritățile naționale. Executivul UE a declarat săptămâna trecută că își finalizează evaluarea, deși inițial își propusese să aprobe toate cele 19 planuri până la sfârșitul lunii ianuarie. După aprobarea Comisiei, Consiliul UE trebuie să valideze planurile înainte ca primele fonduri să poată fi debursate, un pas așteptat în luna aprilie.
Cele trei moțiuni depuse de Opoziție vor fi dezbătute luni în Senat
Potrivit ordinii de zi a Senatului, moțiunile depuse săptămâna tdecută de Opoziție vor fi dezbătute și votate începând cu 16.00. Cele trei moțiuni simple au fost depuse de senatorii AUR, POT și PACE – Întâi România. Prima dintre ele vizează modul în care Guvernul a gestionat Acordul UE-Mercosur. Inițiatorii susțin că România a acceptat înțelegeri importante fără o dezbatere publică reală și fără o analiză a efectelor asupra economiei. În text se arată că România „se angajează într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză și împotriva propriilor interese”. A doua moțiune îl vizează pe ministrul Apărării, Radu Miruță, și poartă titlul „Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică”. În textul moțiunii sunt criticate afirmațiile publice despre posibile misiuni militare în Groenlanda. A treia moțiune îl vizează pe premierul Ilie Bolojan, în prezent ministru interimar al Educației, și se referă la situația elevilor și studenților. Inițiatorii au afirmat că politicile recente au afectat direct sprijinul financiar acordat tinerilor.
Zelenski cere măsuri rapide în ceea ce privește apărarea aeriană și repararea rețelei electrice
Forțele ruse au lansat o serie de atacuri nocturne în ultima lună, folosind drone și rachete care au eludat apărarea aeriană și au întrerupt alimentarea cu energie electrică și, în special, încălzirea, a sute de clădiri de apartamente, scrie Reuters. Zelenski a îndemnat în repetate rânduri partenerii occidentali ai Ucrainei să furnizeze mai multe capacități de apărare aeriană pentru a proteja orașele ucrainene și a declarat vineri că vor fi efectuate schimbări de personal în zonele în care apărarea aeriană a avut rezultate mai puțin satisfăcătoare. Capitala Ucrainei, Kiev, a fost lovită în mod deosebit de puternic. Zelenski a declarat că peste 1.110 blocuri de apartamente au rămas fără încălzire în urma ultimului atac de marți trecută. Temperaturile nocturne s-au mai domolit puțin, dar totuși se preconiza că vor ajunge la -8 grade Celsius. „Componenta de apărare aeriană la scară mică, destinată în mod specific contracarării atacurilor cu drone, trebuie să funcționeze mai eficient și să prevină problemele care există în prezent”, a declarat Zelenski în discursul său video nocturn.
Miruță, despre moțiunea depusă de Opoziție: Nu am să îndulcesc realitate
AUR și alți parlamentari din opoziție au depus o moțiune simplă împotriva ministrului Apărării, Radu Miruță, după declarația privind trupele trimis eîn Groenlanda. Miruță spune că acea declarație a fost „scoasă complet din context și rostogolită cu titluri mincinoase de o întreagă mașinărie de propagandă”. „Voi merge în Parlament, așa cum este firesc, din respect pentru instituție și pentru cetățenii care și-au trimis acolo reprezentanții prin vot. Dar le reamintesc inițiatorilor: moțiunea simplă e un instrument democratic important, nu o jucărie de PR ieftin. Să o folosești pe un subiect inventat nu e doar o pierdere de timp, e o formă de dispreț pentru oamenii pe care spui că îi reprezinți. Da, poate sunt prea direct uneori. Poate că, în anumite momente, mi-a lipsit claritatea. Dar știu sigur un lucru: nu am să îndulcesc realitatea și nu am să ambalez adevărul în jumătăți de propoziții care să sune bine la televizor. Rolul unui ministru este să spună lucrurilor pe nume, nu să le ascundă în ambalaje poleite”, spune ministrul. Acesta afirmă că are respect pentru cetățenii care i-au votat pe parlamentarii AUR și le recomandă să îi întrebe „dacă asta e tot ce pot face pentru voi. Să transforme o minciună în moțiune? Să ignore subiectele serioase – cum ne dotăm armata, cum sprijinim rezerviștii, cum gestionăm provocările de securitate din regiune – doar pentru câteva titluri bombastice?” Miruță afirmă că va răspunde în Parlament „cu respect și cu date”, dar speră că, „măcar în al doisprezecelea ceas, toți ne vom aminti că politica nu e doar spectacol. E, în primul rând, responsabilitate”. Moțiunea care îl vizează pe ministrul Apărării, Radu Miruță, este intitulată „Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică” și a fost depusă, miercuri, în Parlament.
Marea Britanie vrea consolidarea relațiilor de securitate cu Uniunea Europeană
Șeful guvernului de la Londra speră să înregistreze „progrese” în ceea ce privește cheltuielile de apărare, capacitățile militare și cooperarea dintre statele europene și Marea Britanie „Am susținut că acest lucru ar trebui să ne oblige să analizăm scheme precum SAFE și altele pentru a vedea dacă există o modalitate prin care putem colabora mai strâns”, a declarat premierul britanic, citat de Politico. Negocierile pentru participarea deplină a Regatului Unit la programul SAFE, care oferă împrumuturi pentru achiziții comune în domeniul apărării, au eșuat în noiembrie, în urma unui dezacord legat de contribuția pe care Marea Britanie trebuia să o plătească. În prezent, Regatul Unit poate accesa SAFE doar ca stat terț, fără a beneficia de participarea extinsă avută în vedere inițial. Deși ambasadorul UE la Londra, Pedro Serrano, și oficiali britanici au sugerat anterior posibilitatea unei noi runde de negocieri, Comisia Europeană a precizat că nu ia în calcul, deocamdată, lansarea unui al doilea fond SAFE. O altă opțiune de cooperare ar putea fi implicarea Marii Britanii în împrumutul de 90 de miliarde de euro al Uniunii Europene pentru sprijinirea Ucrainei. În acest context, comisarii europeni Maroš Šefčovič și Valdis Dombrovskis se vor afla luni la Londra pentru întâlniri cu miniștri britanici, în perspectiva celui de-al doilea summit UE-UK, programat pentru anul curent.