Radu Miruță, despre contractul SAFE cu Rheinmetall: Nu vrem să mai tocăm banii armatei fără să rămână nimic în România”
Contractul SAFE cu Rheinmetall, în valoare de aproximativ 5 miliarde de euro, continuă să stârnească controverse. Radu Miruță, ministrul Apărării, a ieșit să explice public ce s-a semnat, în ce condiții și de ce într-un interviu pentru Adevărul. Cel mai mare contract: mașina de luptă, făcută la Mediaș Inima contractului este mașina de luptă a infanteriei Lynx (vehicul blindat de ultimă generație, n. red.) – 3 miliarde de euro din totalul de 5. Miruță a ținut să sublinieze că vehiculul nu va fi importat, ci produs în România: „Nu se face Lynx-ul în Germania pentru noi. Se face în România, la fabrica din Mediaș, cu muncitori români, cu taxe plătite în România și cu licența adusă în țară. Restul sumei acoperă nave de patrulare – aproape un miliard de euro – și sisteme de apărare antiaeriană Skyranger și Skynex, produse parțial în România”, spune Miruță. Șantierul Naval de la Mangalia, scos din faliment prin contract Una dintre mizele mai puțin discutate ale acordului este Șantierul Naval de la Mangalia 2 Mai, aflat în pragul falimentului. Navele de patrulare vor fi construite acolo – o condiție impusă de România și asumată contractual: „Obligația pentru a construi aceste nave este ca Rheinmetall să le facă la Șantierul Naval de la Mangalia 2 Mai. Dacă nu o acceptă, nu se face.” Miruță a precizat că această condiție a trecut atât prin CSAT, cât și prin Parlament. „30 de ani am cumpărat armament și nu ne-a rămas nimic în România” Miruță a fost tranșant în privința filosofiei din spatele contractului: „Cumpărăm de sume mari de bani de 30 de ani. Problema este că tocăm aceste sume pentru a înzestra armata română și până acum nu rămâne nimic în România.” Ca dovadă a acestei realități, Miruță a invocat fabrica de pulberi de la Făgăraș, unde, în loc de tehnologie de ultimă generație, există copaci: „Faptul că Romarmul a interacționat atât de prost până acum, încât avem copaci în loc să avem tehnologie, este radiografia care dovedește că banii plătiți de armata română n-au trecut prin România.” Controversele legate de transparență și negociere Miruță a recunoscut că modul în care s-a gestionat comunicarea publică a lăsat loc pentru întrebări. A explicat că grupul de lucru care a primit ofertele și a stabilit prețul maximal aprobat de Parlament a fost coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului – la propunerea premierului Ciolacu – nu de Ministerul Apărării. Despre acuzațiile privind lipsa de transparență, fostul ministru a spus că a dispus publicarea tuturor detaliilor pe site-ul MAPN: „Eu am rugat să scoatem toate detaliile și am dispus ca ele să fie publicate. Puteți intra și să le vedeți.” Cât despre achiziția directă, fără licitație, Miruță a respins ideea că ar fi o excepție: „Avem contracte de miliarde cu Statele Unite pe acordare directă. Achizițiile de armament nu se fac cum se cumpără înghețată. Au și o componentă diplomatică.” Miza strategică: să poți produce în țară, în timp de criză Dincolo de cifre și controverse, Miruță a formulat argumentul central al întregului demers: „Dacă România intră într-un conflict și militarii cer tehnică, Ministerul Apărării nu se poate duce în fața lor cu o foaie care spune că într-o țară, în trei săptămâni, vine nu știu ce. Eu vreau să se facă asta în România și asta se face.”
Nicușor Dan, după participarea la expoziția BSDA: Investițiile în apărare devin o prioritate
Nicușor Dan a afirmat că investițiile în apărarea cetățenilor au devenit o prioritate în contextul global marcat de conflicte militare în mai multe regiuni ale lumii. „Investițiile în tot ce ține de apărarea cetățenilor noștri au devenit o prioritate, în actualul context global cu multiple conflicte militare. Avem responsabilitatea să mărim alocările în zona de apărare, pentru că atunci când crește riscul asupra siguranței oamenilor, ne dăm seama că doar asigurând pacea societățile noastre pot să rămână libere și să prospere în viitor”, se arată în mesajul publicat de președinte pe Facebook. Șeful statului a evidențiat amploarea și importanța expoziției Black Sea Defense, Aerospace and Security 2026 pentru promovarea industriei de apărare. „În acest context, expoziția internațională „Black Sea Defense, Aerospace and Security – BSDA 2026” desfășurată la București, pe care am vizitat-o astăzi, reprezintă un eveniment important, care pune în contact industria noastră de apărare cu potențialii investitori. BSDA este cea mai mare expoziție internațională din Europa de Est, dedicată industriilor de apărare și aeronautice, securității naționale, securității private și securității cibernetice, care are loc o dată la doi ani, în București. Ediția din acest an este cea mai mare de până acum, însumând o cifră de afaceri de aproximativ un trilion de dolari”, notează Dan. Nicușor Dan a spus că evenimentul a fost organizat în parteneriat cu mai multe instituții din România precum Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Economiei, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale, dar și cu Departamentul de Apărare al Statelor Unite și Ambasada SUA la București.
Apărarea lui Plahotniuc contestă condamnarea de 19 ani și acuză că verdictul a fost fabricat
Avocații lui Plahotniuc anunță că vor contesta decizia instanței, pe care o consideră „profund ilegală” și „vădit netemeinică”, potrivit zdg.md. Lucian Rogac, unul dintre avocații lui Plahotniuc, susține că verdictul a fost influențat de „presiune publică și conveniență instituțională”: „Această hotărâre nu se sprijină pe probe, ci pe o construcție acuzatorială fabricată, menținută prin ignorarea standardului legal al probei și prin abateri procedurale grave”, a declarat Rogac. El a susținut că verdictul ar fi fost influențat de „presiune publică, conveniență instituțională și o miză politică evidentă”. Apărarea intenționează să utilizeze toate căile legale Avocatul a mai afirmat că instanța ar fi fost constituită cu încălcarea legii, invocând incompatibilități în compunerea completului de judecată. În acest context, apărarea intenționează să utilizeze toate căile legale, inclusiv internaționale, pentru anularea sentinței. „Prezumția de nevinovăție și dreptul la un tribunal independent nu sunt lozinci, ci garanții fundamentale care nu pot fi sacrificate pentru un verdict prestabilit”, a mai transmis Rogac. Informații de context Vladimir Plahotniuc a fost condamnat miercuri, 22 aprilie 2026, la 19 ani de închisoare, în dosarul penal în care a fost acuzat de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Sentința a fost pronunțată de un complet de judecată prezidat de magistratul Sergiu Stratan, din care au făcut parte și judecătoarele Ana Cucerescu și Olga Bejenari. Instanța l-a găsit vinovat pe fostul lider politic pe toate capetele de acuzare, în cadrul unui cumul de infracțiuni. Totodată, a fost admisă integral acțiunea civilă înaintată de Ministerul Finanțelor, fiind dispusă recuperarea a peste 60 de milioane de dolari din conturile acestuia. Procurorii solicitaseră o pedeapsă mai severă, de 25 de ani de detenție Sentința a fost pronunțată în lipsa inculpatului, la aproximativ șapte luni de la extrădarea sa în Republica Moldova. Plahotniuc a refuzat să fie escortat în sala de judecată. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Centru. Cazul Plahotniuc rămâne unul dintre cele mai importante dosare de corupție și criminalitate organizată din Republica Moldova din ultimii ani, iar evoluția sa în instanțele superioare este așteptată cu interes atât pe plan intern, cât și internațional.
Comisia europeană investește 1,07 miliarde euro în 57 de proiecte de apărare
Aceste investiții vor sprijini obiectivele stabilite în Foaia de parcurs privind pregătirea pentru apărare 2030 și vor oferi o finanțare esențială pentru cele patru inițiative emblematice majore ale UE în domeniul apărării: Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor, Eastern Flank Watch, Scutul aerian european și Scutul spațial european. Cele 57 de proiecte selectate în cadrul FEA 2025 acoperă o gamă largă de sectoare critice, inclusiv inteligența artificială (IA), apărarea cibernetică, dronele și sistemele anti-drone. Peste 15 proiecte vor sprijini cele patru inițiative emblematice europene de pregătire. De exemplu, proiectul AETHER va dezvolta sisteme de propulsie și management termic pentru a sprijini Inițiativa de Apărare împotriva Dronelor. Toate inițiativele emblematice vor beneficia, de asemenea, de proiecte transversale axate pe senzori, transformare digitală sau tehnologii cibernetice. Cooperare cu industria de apărare din Ucraina, cu experiență pe câmpul de luptă UE își aprofundează, de asemenea, cooperarea cu industria de apărare ucraineană, sprijinită de Biroul UE pentru Inovare în Apărare de la Kiev. Acest parteneriat își propune să integreze mai bine Ucraina în baza industrială europeană. O inițiativă cheie, Proiectul STRATUS, va dezvolta un sistem de apărare cibernetică bazat pe inteligență artificială pentru roiurile de drone. Acesta include un subcontractant ucrainean, asigurându-se că proiectul beneficiază de experiență directă pe câmpul de luptă. Sub-apeluri pentru start-uri: pot aplica și entități ucrainene Pentru a atrage noi talente, mai multe proiecte axate pe producția de masă de muniții pentru drone la prețuri accesibile vor lansa „sub-apeluri” pentru start-up-uri și întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri). Aceste companii mai mici pot primi până la 60.000 de euro fiecare pentru a integra noi inovații, ajutând pe cei fără experiență anterioară în domeniul apărării să intre pe piață. Pot aplica și entități ucrainene. Proiectele selectate implică 634 de entități din 26 de state membre ale UE și Norvegia, reflectând un angajament puternic față de cooperarea europeană în domeniul apărării. IMM-urile sunt esențiale pentru această rundă, reprezentând peste 38% dintre participanți și primind peste 21% din finanțarea totală. Aceste investiții sunt menite să asigure faptul că UE rămâne lider în domeniul tehnologiilor avansate de apărare. În cadrul cererilor de propuneri, 675 de milioane de euro vor sprijini 32 de inițiative de dezvoltare a capabilităților, iar 332 de milioane euro vor fi direcționate către 25 de proiecte de cercetare. Ce urmează În urma selecției propunerilor câștigătoare, Comisia va intra acum în pregătirea acordurilor de grant cu consorțiile, cu scopul de a semna acorduri înainte de sfârșitul anului. FEA este principalul instrument al UE pentru sprijinirea cooperării în domeniul cercetării și dezvoltării în domeniul apărării, cu un buget de 7,3 miliarde euro pentru perioada 2021-2027. Acesta încurajează colaborarea între companii de toate dimensiunile și instituții de cercetare din UE și Norvegia. În plus, FEA stimulează transformarea și extinderea ecosistemului de apărare al UE, având în centrul său Schema UE de inovare în domeniul apărării (EUDIS). A cincea rundă de cereri de propuneri FEA a atras un număr record de 410 propuneri, reprezentând o creștere de 37% față de anul trecut.
Miruță, discuții cu adjunctul ministrului Apărării ucrainean despre posibilitatea producției de drone
Discuțiile celor doi oficiali s-au axat pe explorarea posibilităților de cooperare viitoare dintre ministerele apărării din România și Ucraina, în contextul Parteneriatului strategic semnat recent de președinții celor două țări și al implementării Instrumentului financiar „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE). În cadrul întâlnirii, oficialii au discutat despre posibilitatea dezvoltării/producției de aeronave fără pilot în colaborare directă cu Ucraina, fiind abordate și variantele de transfer tehnologic. „Proiectul beneficiază de 200 de milioane de euro prin programul SAFE, în coproducție, și ne dorim ca în această colaborare MApN să fie o piesă centrală, nu doar un beneficiar. De aceea, discutăm în aceste zile modalitatea de a alcătui o echipă care să se ocupe exclusiv de acest proiect, termenul de semnare al contractului fiind sfârșitul lunii mai”, a declarat ministrul Miruță. „Țara noastră va beneficia de experiența Ucrainei obținută pe câmpul de luptă și de faptul că va avea la dispoziție personal și infrastructură în care să producă tehnică de ultimă generație atunci când este nevoie de ea. Va fi, de asemenea, un avantaj și pentru Ucraina, respectiv faptul că prin participarea României la proiectul SAFE va fi finanțată producția de drone”, a concluzionat ministrul apărării naționale. Întâlnirile dintre specialiști și companii de profil din România și Ucraina – 15 companii ucrainene, care își prezintă portofoliile și capacitățile tehnice – vor continua și în zilele următoare. La activitatea de marți au participat șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, șeful Direcției generale pentru armamente, generalul-maior Ion-Cornel Pleșa, și șeful Comandamentului Apărării Cibernetice, generalul de brigadă Răzvan Marian Tudose.
Miruță, despre trupele SUA în România: Avem certitudinea că nu se va interpreta că România e țară cobeligerantă
Garanții privind utlizarea mijloacelor trimise în România Radu Miruță a spus că Statele Unite au solicitat sprijinul României pentru operațiuni logistice, o solicitare care a fost analizată și aprobată cu condiții stricte. Ministrul a solicitat clarificări punctuale părții americane privind modul în care avioanele desfășurate în România vor fi utilizate în conflict. „Atunci când am primit la Ministerul Apărării solicitarea din partea Statelor Unite, eu am pus o rezoluție pe acea solicitare și am revenit către ei cu o rugăminte de a clarifica. Este vreun scenariu în care avioanele care sunt permise la Otopeni și Kogălniceanu să plece încărcate cu armament de pe teritoriu național? Și răspunsul a fost nu. Deci avem certitudinea că aceste avioane nu vor pleca înarmate din România, ca să se poată cumva interpreta că România e țară cobeligerantă”, a spus Miruță luni la Euronews. Acesta a mai spus că reacțiile diplomatice din Iran s-au limitat la avertismente juridice, nu militare. Analiza parametrilor de risc Legat de evoluția gradului de risc după ce au fost primite trupe americane în România, Miruță a spus că acesta nu a crescut. „Pe nicio analiză făcută și după ce România a permis accesul, nu a apărut vreun parametru care să iasă în evidență și care se ne ducă cu gândul că a crescut gradul de pericol raportat la România”, anunță Miruță. Rolul militarilor americani De asemenea, ministrul a oferit detalii despre prezența militară americană suplimentară în România, subliniind că au roluri bine definite și ca nu vor fi implicați în operațiuni militare. „Militarii care au fost anunțați că vin aici sunt mapați capabilităților pe care Statele Unite le aduc aici. Nu sunt mapați altor activități. Adică informarea adusă nouă a fost cu privire la aceste aeronave, cu privire la sisteme de comunicații prin satelit. Operează echipamentele pentru care au primit aprobarea să o facă”, a spus Miruță, subliniind că nu există riscul ca ei să fie implicați în operațiuni militare.
Zelenski, după turneul din Orientul Mijlociu: Un demers foarte productiv
Vizita a avut scopul promovării expertizei ucrainene în contracararea atacurilor cu drone, în contextul atacurilor lansate de Iran asupra statelor din regiune. Președintele ucrainean a subliniat că experiența acumulată în războiul cu Rusia, unde Moscova a utilizat drone iraniene, poate fi valorificată în cooperarea cu statele din Orientul Mijlociu. „A fost o vizită foarte fructuoasă în Orientul Mijlociu și regiunea Golfului. Avem deja acorduri importante cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar. De asemenea, colaborăm cu Iordania și Kuweit”, se arată în mesajul publicat pe X de Zelenski. Liderul de la Kiev a anunțat că Bahrain și Oman sunt interesate de dezvoltarea unor parteneriate similare. „Pentru Ucraina, nu este vorba doar de prestigiu și respect pentru poporul nostru. Este o chestiune foarte concretă și practică. Exportăm sistemele noastre de apărare, abilitățile luptătorilor noștri și cunoștințele pe care le posedă statul nostru”, mai spune Zelenski. Acesta a adăugat că discuțiile au vizat inclusiv cooperarea în domeniul apărării aeriene, dezvoltarea producției de armament și sectorul energetic. Totodată, au fost abordate și livrările de motorină, esențiale pentru nevoile de apărare și agricultură ale Ucrainei, informează Reuters.
BNS transmite premierului Bolojan propuneri pentru SAFE
BNS a transmis către Ilie Bolojan o serie de propuneri referitoare la proiectul de ordonanţă pentru implementarea SAFE. Blocul Național Sindical a trimis acelaşi document şi către Guvernul României, Ministerul Finanțelor, Ministerul Apărării Naționale etc. Blindate Pirahna 5 Cobra / FOTO – Caracter ilustrativ Propunerile sunt amendamente la proiectul de ordonanță de urgență privind implementarea Instrumentului SAFE. BNS îşi motivează demersul prin faptul că are rolul să întărească mecanismele naționale de analiză strategică și modernizarea criteriilor de evaluare a ofertelor în achizițiile pe apărare. ECONOMIE INS: Managerii din construcții și comerțul cu amănuntul anticipează creșteri de prețuri în următoarele trei luni 13:17 VIDEO EXCLUSIV Mihaela Sofronea, GreenGroup, la Gândul Recycle Now: „Industria reciclării are nevoie de stabilitate și viziune strategică” 13:09 Astfel, sunt identificate soluțiile care oferă cea mai bună valoare pe durata ciclului de viață, fără a afecta interesele industriale naționale. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dumitru Costin (BNS), despre consultările de la Cotroceni: Vi se pare normal să discute doar cu mediul de afaceri? Președintele BNS, ACUZAȚII dure după întâlnirea cu Dragoș Anastasiu de la Palatul Victoria: „Statul se comportă ca un stat golan”
Germania: amenințarea Rusiei crește, economia trebuie pregătită pentru război
Germania se confruntă cu o amenințare tot mai mare din partea Rusiei și trebuie să accelereze consolidarea capacităților militare, a avertizat miercuri colonelul André Wüstner, șeful Asociației Bundeswehr, care reprezintă interesele militarilor germani. Economie de război Wüstner spune că industria de apărare germană trebuie să-și crească rapid capacitatea de producție și să treacă la lucru în schimburi, pentru a putea susține un eventual conflict. „Industria de armament trebuie să își extindă capacitatea și, în cele din urmă, să treacă la muncă în schimburi pentru a intra într-un fel de economie de război, în cazul unei escaladări suplimentare”, a declarat acesta pentru Rheinische Post, potrivit DPA. Pericol imediat Șeful Asociației Bundeswehr respinge scenariile potrivit cărora Rusia nu ar fi pregătită pentru o confruntare cu NATO înainte de 2029. „Pericolul există deja acum – și crește în fiecare zi”, a spus Wüstner, referindu-se la Rusia condusă de Vladimir Putin, care a ordonat invazia Ucrainei. Europa, vulnerabilă Wüstner a atras atenția că slăbiciunea militară a Europei, combinată cu incertitudinile legate de sprijinul Statelor Unite, a creat un „gol de descurajare”. În opinia sa, acest dezechilibru trebuie corectat rapid pentru a preveni o escaladare. „Nu doar țările din Europa de Est vorbesc deja despre o fază premergătoare războiului și își consolidează rapid capacitățile de apărare. Trebuie să facem același lucru acum”, a subliniat el. Războiul din Iran, favorabil Rusiei Potrivit lui colonelului german, conflictul declanșat recent de Statele Unite și Israel împotriva Iranului creează un context favorabil pentru Rusia. „Întărit de noile venituri din vânzările de petrol și încurajat de scăderea livrărilor de sisteme de apărare antiaeriană către Ucraina, Putin poate intensifica atacurile asupra infrastructurii și populației civile”, a explicat acesta. Oficialul spune că dacă Europa pare nesigură, Rusia ar putea profita: „Impresia unor aliați nesiguri ar putea încuraja intensificarea atacurilor hibride”, a spus acesta, adăugând că nu pot fi excluse inclusiv încălcări ale frontierelor pe flancul estic al NATO.
Armata germană vrea să înceapă utilizarea inteligenței artificiale pentru accelerarea procesului decizional
„Ucrainenii exploatează datele pe care le-au colectat de-a lungul a patru ani de război. Pe baza acestor date, inteligența artificială poate deduce cum a acționat inamicul în situații similare în trecut și poate recomanda contramăsuri”, a explicat generalul Christian Freuding, comandantul armatei germane. Freuding a subliniat că procesele de analiza ar putea fi realizate mult mai rapid prin inteligență artificială, punctând că în prezent aceste acțiuni necesită sute de persoane și zile întregi de muncă, potrivit Reuters. Comandantul a precizat că utilizarea datelor provenite atât din conflictul din Ucraina, cât și din exercițiile militare germane, pentru antrenarea acestor sisteme, în concordanță cu principiile operaționale ale Germaniei. Freuding a susținut că sistemele I.A. vor avea strict un rol consultativ: „Sarcina de a lua decizii analitice și echilibrate va rămâne întotdeauna a omului, a soldatului”. Deși un produs specific nu a fost încă selectat, implementarea tehnologiei este o prioritate pentru Berlin. Germania ia în calcul atât soluții dezvoltate în Europa, cât și tehnologii americane, însă a avertizat: „suveranitatea și securitatea datelor trebuie luate în considerare”. În acest context, armata Statelor Unite utilizează deja instrumentul AI Maven, dezvoltat de compania Palantir, pentru procesarea datelor de pe câmpul de luptă.