Premierul, despre bugetul Apărării pe 2026: Nu avem cum să ne ducem la 5%
„Nu avem cum să ne ducem la 5%. Nu avem spații fiscale pentru treaba asta. Trebuie să discutăm foarte deschis, dar ne vor respecta angajamentele ca în fiecare an să creștem cu câteva procente, nu foarte mari, cota alocată apărării”, a spus Bolojan la G4Media. Șeful Guvernului a fost întrebat cu cât va crește bugetul Apărării în acest an. „Acum se lucrează la proiecția de buget. Avem o țintă de deficit pe care o urmărim de 6,2%. Urmărim de asemenea să scădem inflația la 4-4,5% și și bugetul Ministerului Apărării va fi puțin mai mare decât cel de anul trecut. Ar putea să fie, nu știu, 2,3-2,4%. Nu vreau să vin cu niște cifre pentru că acum sunt discuțiile cu Ministerul. (…) Nu cred că suntem în măsură să ajungem la 3%”, a precizat premierul. El susține că planul pe care România și l-a asumat în fața Alianței Nord-Atlantice de a face dotări pentru Armata Română a fost transferat pe programul SAFE. „Iar discuțiile care au fost purtate până în acest moment, în afară de faptul, deci, că această dotare care este absolut necesară pentru a avea siguranța granițelor noastre în parteneriat cu aliații noștri din NATO și cu responsabilitățile pe care le-am asumat, va fi urmată nu doar de achiziție de armament, ci de transferuri de investiții de tehnologie în România, în așa fel încât industria noastră de apărare să fie în situația de a intra în lanțurile valorice ale industriei europene de apărare”, a mai spus Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan despre relația cu SUA: Rolul SUA va rămâne determinant în această parte de Europa
Bolojan a subliniat că dezvoltarea României din ultimele decenii a fost posibilă în principal datorită unor condiții geopolitice favorabile. „Prima a fost aderarea la NATO, care a însemnat siguranță pentru noi. Și apoi a fost aderarea la Uniunea Europeană, care a însemnat acces la piețe, a însemnat fluxuri de investiții, a însemnat locuri de muncă și mai multă prosperitate”, a spus prim-ministrul într-un interviu acordat G4Media. Ilie Bolojan a afirmat că, în contextul Războiului din Ucraina, rolul NATO și al Statelor Unite rămâne determinant în estul Europei. „În această perioadă, chiar dacă sunt aceste dispute, chiar dacă sunt aceste abordări diferite, rolul NATO și al Statelor Unite va rămâne determinant în această parte de Europa, având un război la graniță”, a afirmat șeful Executivului. Acesta a mai subliniat și lipsa de credibilitate și predictibilitate a Rusiei: „atacarea Ucrainei de către Rusia nu mai poate să genereze o situație de încredere în abordările ruse în anii următori. Și practic toate țările europene, sau aproape toate țările europene, și-au pierdut încrederea în predictibilitatea acestor acțiuni”. Bolojan: Europa să fie o zonă mai sigură, inclusiv pe forțe proprii Premierul a spus că Statele Unite își orientează o parte tot mai mare a atenției strategice către zona indo-pacifică, și că acest demers al Washingtonului, „mută europenilor o responsabilitate mai mare de apărare, lucru pe care ni l-am asumat, inclusiv România”. Acesta a subliniat că demersul american nu înseamnă o retragere din Europa: „Asta nu înseamnă că Statele Unite se vor dezangaja din această parte de lume”. Acestea a mai subliniat că deși perioada de prosperitate și stabilitate din Europa s-a realizat prin relație cordială transatlantică, a pledat pentru consolidarea capacităților proprii de apărare ale Europei, astfel încât continentul să devină mai sigur inclusiv prin forțe proprii. „Cu toate dificultățile pe care le avem în perioada de față, cred că trebuie să facem ceea ce ține de noi pentru a o menține, pe de o parte, și pe de altă parte pentru a ne întări capacitatea de apărare, în așa fel încât Europa să poată să fie o zonă mai sigură, inclusiv pe forțe proprii”, a spus premierul.
Radu Miruță s-a întâlnit cu omologul său german. Cei doi au discutat consolidarea cooperării bilaterale
Întâlnirea miniștrilor „Ministrul apărării naționale, Radu Miruță, a avut miercuri, 28 ianuarie, o întâlnire bilaterală cu omologul său german, Boris Pistorius, în marja vizitei oficiale a delegației guvernamentale române, condusă de prim-ministrul României, la Berlin. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării româno-germane în domeniul apărării, aprofundarea dialogului strategic și întărirea rolului celor două state în asigurarea securității Flancului Estic al NATO, în contextul unui mediu de securitate complex și aflat într-o continuă transformare”, se arată în comunicatul emis de MApN. Cei doi miniștri au discutat despre implementarea deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Haga, din iunie 2025, inclusiv creșterea investițiilor în apărare la 5% din PIB și menținerea unui sprijin constant, predictibil și pe termen lung pentru Ucraina. Ministrul Miruță a subliniat că parteneriatul bilateral în domeniul apărării produce rezultate concrete, reflectate în cooperarea eficientă din cadrul misiunilor NATO. Întâlnirea șefilor de Stat Major În paralele cu discuțiile miniștrilor, a avut loc și un dialog între șefii de Stat Major, generalul Gheorghiță Vlad și generalul Carsten Breuer. Dialogul s-a concentrat pe cooperarea operațională și pe evoluțiile de securitate din regiune. De asemenea, s-a mulțumit părții germane pentru sprijinul acordat de forțelor aeriene germane la misiunile de Poliție Aeriană Întărită desfășurate în România. De asemenea, s-a discutat și colaborarea în industria de apărare în raport cu programul SAFE. Radu Miruță a spus: „Pentru parte din produsele pe care România le-a introdus ca achiziții în comun, Germania este țara lider care gestionează aceste achiziții. Va însemna un preț mai mic pe achiziție și ne așteptăm la termene mai scurte de livrare”. Semnarea Declarației Comune de Intenție În plus, a fost semnată Declarația Comună de Intenție între Ministerul Apărării Naționale din România și Ministerul Federal al Apărării din Republica Federală Germania care are scopul de a integra industria românească de apărare în ecosistemele europene. Despre aceasta Declarație Comună, Miurță a spus: „Este un pas concret spre integrarea industriei românești de apărare în ecosistemele europene. Parteneriatul se va concentra pe patru direcții esențiale: suport logistic întrunit, achiziții bilaterale de produse și servicii, co-dezvoltarea de echipamente militare, cercetare și dezvoltare în domeniul tehnologiilor de apărare”, adăugând pe Facebook: „Avem șansa de a construi un model de cooperare europeană eficient, care aduce beneficii reale atât pentru securitatea națională, cât și pentru industria românească”.
Elveția vrea să majoreze TVA pentru investiții în apărare
„Având în vedere deteriorarea situației geopolitice, Consiliul Federal dorește să consolideze substanțial capacitățile de securitate și apărare ale Elveției”, se arată în comunicatul guvernului elvețian, conform Politico. „În acest scop, sunt necesare resurse suplimentare în valoare de aproximativ 31 de miliarde de franci elvețieni”, a transmis Consiliul Federal. Planul prevede o creștere temporară a TVA cu 0,8 puncte procentuale față de cota actuală de 8,1%, pentru o perioadă de 10 ani, începând din 2028. Banii în plus ar urma să meargă într-un fond de înzestrare. Măsura însă necesită o modificare a Constituției, iar în primăvară va începe o consultare publică. Elveția își revizuiește politica de apărare după invazia Rusiei asupra Ucrainei. Autoritățile urmăresc o cooperare militară mai strânsă cu țările europene și accelerează reînarmarea, dar subliniază că nu intenționează să adere la NATO. În prezent, Elveția alocă aproximativ 0,7% din PIB pentru apărare, mult sub media europeană. Consiliul Federal spune că ținta de 1% până în 2032 nu mai este realistă. „Din cauza economiilor făcute în ultimele decenii, forțele armate sunt, de asemenea, insuficient echipate”, se mai arată în comunicat. Prioritățile pentru programul de înarmare al țării includ sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă și medie, securitate cibernetică și capacități electromagnetice.
Irineu Darău despre fabrica de la Victoria: În jurul acelei investiții ar trebui să înflorească multe
Irineu Darău a afirmat că numărul angajaților direcți ai investiției Rheinmetall de la Victoria se va apropia de 1.000 de persoane, precizând: „pentru că există acel angajament de producție locală și, cum spunem noi, localizare, adică apel la companii românești pentru a cumpăra și expertiză, și servicii, și produse, în jurul acelei investiții Rheinmetall ar trebui să înflorească multe, multe alte locuri de muncă secundare”. Ministrul a spus că investiția ar reprezenta: „salvarea zonei”. Ariile protejate Referitor la temerile legate de ariile protejate din zonă, ministrul a precizat: „Avem obligație europeană să revedem perimetrele de arii protejate. Sunt niște contracte care nu au nicio legătură cu actuala guvernare, de consultanță, prin care niște experți propun redesenarea acestor arii”. Acesta a precizat că ariile protejate vor fi supuse aprobării consiliilor locale și Consiliului Județean, garantând astfel suveranitatea comunităților afectate. „finalizarea acelor hărți va fi aprobată în consiliile locale, în Consiliul Județean. Asta înseamnă că fiecare comunitate, fiecare primar, fiecare Consiliu Local va avea cuvântul final, dar trebuie să accepte cei de acolo”, a declarat Darău, la Digi24. Producție prin programul SAFE În ceea ce privește producția de muniție și echipamente militare, ministrul a explicat că România urmărește, prin programul SAFE, să corecteze greșeli din trecut. „Noi facem tot ceea ce depinde de noi pentru ca în acest program SAFE până în 2030 să corectăm aceste lucruri. încă o dată încercăm, dacă vreți, să umplem anumite goluri și anumite goluri de echipamente și de licențe în interiorul programului SAFE”, a afirmat ministrul. Acesta a subliniat că parteneriatele cu investitori mari sunt esențiale, cu condiția fermă a localizării producției. „Să ne asigurăm că România nu va fi doar piață de asamblare de echipamente militare și chiar vom produce echipamente militare”, a spus acesta. Contractele finale privind producția de armament și muniție urmează să fie semnate cel târziu la finalul lunii mai 2026. Până atunci, ministrul Economiei a spus: „Noi negociem la sânge să ne asigurăm că un procent cât mai mare din producție în principiu 65-70-80% se va întâmpla pe teritoriul românesc cu români”.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, s-a întâlnit cu o delegația a Congresului Statelor Unite ale Americii
„Ministrul apărării naționale, Radu Miruță, a avut marți, 27 ianuarie, la sediul MApN, o întrevedere cu o delegație a Congresului Statelor Unite ale Americii, condusă de congresmanul Pat Fallon”, se arată în comunicatul de presă emis de Ministerul Apărării. În cadrul discuțiilor, a fost subliniată importanța Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii, dar și colaborarea din cadrul NATO, fiind evidențiat rolul acestor elemente asupra securității regionale. În plus, discuțiile au vizat și schimbările din peisajul de securitate, atât regional, cât și euroatlantic. Accentul a fost pus pe implicațiile războiului din Ucraina, securitatea Flancului Estic aliat și rolul strategic al regiunii Mării Negre. De asemenea, s-a evidențiat necesitatea menținerii unei posturi consolidate de descurajare și apărare. „Au fost abordate perspectivele cooperării româno-americane în domeniul apărării, cu accent pe dialogul politico-militar, interoperabilitate și dezvoltarea capabilităților, în sprijinul securității regionale și euroatlantice”, se mai arată în comunicatul de presă. În final, ministrul Miruță a evidențiat rolul Statelor Unite ale Americii în securitatea României, declarând: „Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii rămâne un pilon esențial al securității României, iar dialogul constant în domeniul apărării contribuie la consolidarea apărării colective în cadrul Alianței Nord-Atlantice”.
Scopul este de a opri înaintarea inamicului. Un general german oferă detalii despre noile planuri ale NATO de apărare a flancului estic
Thomas Lowin, de la Comandamentul Terestru al NATO din Izmir, este primul reprezentant de rang înalt al NATO care a detaliat noile planuri ale alianței de apărare a flancului estic. „Prima prioritate este protejarea țărilor care au graniță comună cu Rusia și Belarus pe așa-numitul flanc estic. Cu alte cuvinte, descurajarea Rusiei de la un atac și capacitatea de a se apăra în caz de urgență. În acest sens, EFDL (Linia de descurajare a flancului estic – n.r.) este un concept de optimizare a planurilor de apărare existente ale NATO. În principiu, însă, conceptul poate fi aplicat nu numai pe așa-numitul flanc estic, ci la nivel mondial”, a spus Lowin pentru Welt. Întrebat care este principiul de bază al acestui concept, generalul de brigadă al armatei germane a explicat că este vorba despre construirea unui „sistem de apărare complex, cu mai multe niveluri, de-a lungul frontierei cu Rusia și Belarus și nu numai de a utiliza trupe convenționale pentru apărare, ci de a crea o zonă robotizată sau automatizată în zona de frontieră apropiată de inamic, prin obstacole și utilizarea tehnologiei, pe care inamicul trebuie să o depășească mai întâi”. Cei cinci piloni ai liniei de descurajare a flancului estic EFDL constă în cinci piloni, iar implementarea acestora este planificată în etape, pe baza tehnologiei care este deja utilizată sau se află într-un stadiu avansat de dezvoltare. Potrivit lui Lowin, primul pilon prevede construirea unui sistem complex de senzori. Concret, este vorba despre „o rețea de senzori care sunt amplasați la sol, în spațiu, în domeniul cibernetic sau în aer”, care adună date despre mișcările sau armele utilizate de inamic, le conectează între ele și pun rezultatele recunoașterii la dispoziția cât mai multor țări NATO în timp real. Senzorii pot fi „staționari sau mobili, radar, acustici, optici, electronici, cuplați cu date de recunoaștere provenite de la sisteme cu echipaj uman, cum ar fi avioanele de recunoaștere și avertizare timpurie AWACS, dar și date provenite de la sateliți, drone sau roboți echipați cu unul dintre senzorii menționați mai sus”, a explicat Lowin. Acești senzori trimit datele colectate către un centru de control, unde sunt analizate, evaluate și introduse în raportul de situație cu ajutorul inteligenței artificiale, a mai spus Lowin pentru Welt. Cel de-al doilea pilon, respectiv construirea unei zone de apărare automatizate de-a lungul flancului estic, formează o zonă de efecte clar structurată, „pentru a lupta imediat și a exercita presiune asupra trupelor inamice”. Scopul acestei zone, considerată „fierbinte”, este de a opri înaintarea inamicului. „Îi canalizăm mișcările, îi luăm ritmul, îl forțăm să adopte poziții dezavantajoase și îl epuizăm pas cu pas. Fiecare măsură servește la reducerea constantă a eficacității sale în luptă – asigurând în același timp securitatea propriilor noastre trupe și menținând capacitatea lor operațională deplină”, a explicat generalul german. Lowin a explicat și ce se întâmplă mai exact în această zonă. Senzorii detectează inamicul, îl raportează imediat și pun în mișcare dispozitivele conectate în conformitate cu specificațiile. „Aceste sisteme interconectate sunt proiectate pentru a confrunta rapid inamicul, a-i anihila capacitatea de acțiune și a-l priva în mod fiabil de puterea de luptă și de inițiativă”, a mai spus acesta. Al treilea pilon îl constituie pre-staționarea materialului. „Vom vedea stocuri semnificativ mai mari decât înainte în statele NATO de la granița cu Rusia, inclusiv depozite de arme și muniții pentru reînarmarea sistemelor de apărare din zona automatizată, dar și pentru echiparea forțelor NATO”, a spus Lowin. Cel de-al patrulea pilon este reprezentat de staționarea trupelor de-a lungul flancului estic, lucru care deja se întâmplă. Totuși, Lowin subliniază că această staționare trebuie menținută la aceeași intensitate și că nu pot fi reduse trupe NATO pe flancul estic, întrucât forțele ruse sunt disponibile în număr mare în zona graniței. „Forțele armate ruse sunt disponibile în număr atât de mare în zona de frontieră, încât nu ne putem permite să reducem propriile forțe. Trebuie să continuăm să respectăm cerințele stabilite în așa-numitele planuri regionale ale NATO”, a precizat Lowin pentru Welt. Ultimul pilon vizează construirea unei rețele care se bazează pe cloud. Sistemele asistate de inteligența artificială sintetizează situația de recunoaștere în timp real și o transmit direct forțelor desfășurate.
Tăriceanu dă de pământ cu programul de înarmare SAFE: Este un cadou otrăvit
Fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu a criticat finanțarea pe care România urmează să o primească prin programul european SAFE, afirmând că cele peste 16 miliarde de euro alocate nu reprezintă un ajutor gratuit, ci un împrumut care va trebui returnat. Declarația sa vine în contextul în care Comisia Europeană a anunțat că România a primit undă verde pentru proiectele de apărare propuse și va începe să primească fondurile începând din luna martie. România va beneficia de aproximativ 16,68 miliarde de euro prin programul SAFE, destinat finanțării investițiilor în domeniul apărării. Anunțul a fost făcut de Comisia Europeană, care a precizat că proiectele propuse de autoritățile române au fost aprobate, iar primele tranșe de bani urmează să fie virate în perioada următoare. Tăriceanu: ”Sunt bani pe care România va trebui să îi restituie” În acest context, Călin Popescu-Tăriceanu a atras atenția asupra naturii reale a finanțării europene. „Primim prin programul SAFE 16 miliarde de euro, însă este un cadou otrăvit. Sunt bani pe care România va trebui să îi restituie”, a declarat fostul premier. Ce reprezintă SAFE Programul SAFE (Security Action for Europe) este un instrument financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget total de 150 de miliarde de euro, acordat sub formă de împrumuturi în condiții avantajoase statelor membre. Acesta nu presupune granturi nerambursabile, ci credite care trebuie returnate, chiar dacă dobânzile și termenele sunt mai favorabile decât cele de pe piețele financiare. AUTORUL RECOMANDĂ
Radu Miruță, după aprobarea planului SAFE: Patriotismul nu se urlă, ci se dovedește
„Proiectul SAFE, muncit în ultimele luni, în valoare de 16,68 miliarde euro, pentru înzestrarea modernă a Armatei Române și a infrastructurii asociate a fost aprobat de Comisia Europeană”, a transmis ministrul printr-un mesaj publicat pe Facebook. Miruță a subliniat că în procesul de înzestrare vor fi implicați producătorii locali. „planul inițial ca prin aceasta să dezmorțim și industria națională de armament, să facem culoar furnizorilor locali, e o realitate în România, după ani buni de visuri nerealizate. Vom produce o parte în România, vor fi implicați furnizori locali, vom produce pentru România”, adăugând: „patriotismul nu se urlă, ci se dovedește”. „21 de proiecte de înzestrare, de la mașini blindate, la drone, nave, elicoptere, arme, muniție, apărare antiaeriană, radare, vor fi contractate în ritm alert în următoarele luni. Cum? Transparent, prin criterii clare, urmărind cea mai bună variantă pentru statul român”, mai notează ministrul Apărării. În încheiere, Miruță a subliniat colaborarea dintre Administrația Prezidențială, Cancelaria Prim-Ministrului și ministerele Apărării Naționale, Afacerilor Externe și Economiei.
Miruță, despre tăierile de venituri de la bugetari: Avem o burtă mai mare decât cuprinde paltonul
Întrebat, marți, ce îi va face pe șefii de instituții publice, care nu s-au atins deloc de banii bugetarilor, să facă asta de aici înainte, Radu Miruță a spus că „pentru că trebuie să închidă fermarul la palton, că nu-i mai încape”. „Avem o burtă mai mare decât poate cuprinde laterala paltonului. Trebuie să tragi un pic de burtă ca să închizi, altfel vei îngheța de frig. Nu vrea nimeni să reducă din cheltuielile cu salariile. Poate că ar trebui să le dublăm. Poate că sunt oameni care merită salarii de trei ori mai mari. Dar nu suntem într-o lume perfectă. Suntem într-o lume în care trebuie să ne încadrăm cu ce avem pe masă. Eu nu întreb de ce avem atât de puțin pe masă astăzi. Eu nu întreb cine a spart farfuriile anii trecuți, încât acum plătim să adunăm cioburile. Eu spun că sunt un ministru disciplinat, care nu vin în fața românilor să spun că avem o soluție miraculoasă și că problema nu există”, afirmă Radu Miruță la B1TV. Ministrul Apărării afirmă că singura judecată rațională este fie reduse și din cheltuielile pe care guvernul le face, „pentru că până acum am rezolvat parțial problema punând taxe pe alții”.