Miruță, despre atacurile rusești cu drone de lângă granița României: Războiul și teroarea nu țin cont nici de Revelion, nici de Sfântul Vasile
„În prima zi a anului au avut loc noi atacuri cu drone efectuate de forțele ruse asupra infrastructurii portuare ucrainene din imediata vecinatate a frontierei cu România”, a scris ministrul, într-o postare pe Facebook. Miruță a precizat că sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au identificat „vehicule aeriene lansate de Federația Rusă către porturile ucrainene de la Dunăre, pe direcția Ismail”. În acest context, în jurul orei 10:00, două aeronave de luptă F-16 din Baza 86 Aeriană de la Fetești au fost ridicate în aer pentru monitorizarea preventivă a zonei de frontieră cu Ucraina, în nordul județului Tulcea. Totodată, la ora 10:17, populația din nordul județului Tulcea a fost avertizată prin mesaj RO-Alert, starea de alertă fiind ridicată la ora 11:00. Ministrul Apărării a subliniat că, pe durata misiunii, „nu au fost înregistrate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național”, iar cele două avioane F-16 „s-au întors la bază în siguranță”. „Forțele Armatei Române monitorizează permanent situația și acționează preventiv pentru siguranța cetățenilor și a teritoriului național”, a mai transmis Miruță.
Japonia aprobă un buget de apărare record pe fondul tensiunilor cu China
Guvernul de la Tokyo, condus de Sanae Takaichi, și-a dat acordul pentru un buget record destinat apărării. Bugetul de apărare pentru anul viitor ar urma să ajungă la 58 de miliarde de dolari, marcând o creștere de 9.4% față de 2025. Este al patrulea an din programul pe cinci ani prin care Japonia urmărește să-și dubleze cheltuielile militare până la 2% din produsul intern brut. Strategia de securitate adoptată de Tokyo în 2022 identifică China drept cea mai mare provocare strategică. În plus, în document este susținut un rol mai activ al Forțelor de Autoapărare, în cadrul alianței cu Statele Unite. Bugetul prevede întărirea capacității de contraatac, a apărării de coastă și investiții în rachete de croazieră cu rază lungă, sisteme fără pilot și alte echipamente moderne. Creșterea bugetului de apărare are loc pe fondul tensiunilor crescânde cu China. La începutul lunii noiembrie, premierul Takaichi a declarat că o acțiunea militară a Chinei împotriva Taiwanului ar genera o ripostă din partea Japoniei. Declarația a pornit un conflict diplomatic între cele două state, care s-a manifestat prin declarații violente sau restricții comerciale. În plus, în decursul lunii, portavioanele chineze au efectuat exerciții în sud-vestului Japoniei. Bugetul propus de executivul japonez trebuie să fie votat de parlament până în luna martie a anului viitor.
Guvernul suplimentează bugetul Apărării cu peste un miliard de lei în vederea înzestrării Armatei
„Bugetul Ministerului Apărării Naționale pentru anul 2025 a fost suplimentat cu suma de 1,3 miliarde de lei, în vederea continuării procesului de înzestrare a Armatei României, prin asigurarea fondurilor necesare pentru plata obligațiilor rezultate din contractele de achiziție de echipamente militare, precum și pentru finanțarea proiectelor de infrastructură militară”, se arată într-un comunicat de presă emis de Guvern. Suplimentarea bugetară se înscrie în cadrul Programului privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României, document strategic aprobat de CSAT. Printre obiectivele care vor fi asigurate de finanțare se numără modernizarea sistemului de artilerie antiaeriană Oerlikon Model GDF 103 la standardul AA cu capabilități C-RAM, precum și dezvoltarea infrastructurii Bazei Mihail Kogălniceanu. De asemenea, vor fi achiziționate elicoptere H215M cu capabilități de luptă la suprafață, autospeciale cu capacitate mărită pentru intervenții la incendii aeroportuare, o autospecială de acces radio pentru sisteme radar și ISR, precum și un sistem dislocabil necesar funcționării unei structuri de nivel B-850 PAX. Finanțarea va acoperi și obligațiile rezultate din acordurile-cadru din domeniile IT și comunicații, securitate și apărare cibernetică.
Ședință la USR pentru nominalizarea lui Miruță la Apărare și a lui Darău la Economie
Potrivit USR, Comitetului Politic va vota propunerea ca actualul ministru al Economiei, Radu Miruță, să preia funcția de ministru al Apărării, acesta urmând să ocupe și poziția de vicepremier. Pentru conducerea Ministerului Economiei, este propus senatorul Irineu Darău. Reprezentanții formațiunii susțin că propunerea lui Radu Miruță pentru Ministerul Apărării este una firească „având în vedere rigoarea de care a dat dovadă în activitatea guvernamentală, dar și în contextul implicării sale directe și consistente în implementarea Programul SAFE în România, program de înzestrare a Armatei cu interacțiune între Ministerul Apărării și industria națională de apărare de la Ministerul Economiei”. „În cele șase luni de mandat la Ministerul Economiei, am demonstrat că pot pune o instituție pe direcția corectă, că pot elimina nedreptăți și că știu cum să valorific resursele naturale ale României. Am încredere deplină că succesorul meu va menține această linie, iar eu voi rămâne un sprijin constant în Guvern pentru continuitatea acestor proiecte. În același timp, consider esențial să consolidăm sectorul Apărării, să întărim capacitățile industriale și să modernizăm producția, astfel încât România să fie mai bine pregătită pentru provocările actuale de securitate. Ca vicepremier, mă voi asigura că proiectele pe care le-am început la Ministerul Economiei își urmează foaia de parcurs pe care am gândit-o. Mă simt onorat de această nominalizare și sper să pot arăta că fac treabă bună pentru România, indiferent de sigla instituției pe a cărei poartă intru”, a declarat Radu Miruță. Irineu Darău, propus pentru funcția de ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, are o experiență profesională de peste 15 ani acumulată în mediul privat, inclusiv în contexte internaționale, lucrând pentru companii și proiecte complexe din domeniul industrial, financiar și tehnologic. Activitatea sa a inclus arhitectură software, coordonare de proiecte și echipe, precum și colaborarea cu clienți internaționali de anvergură. Din 2020, este senator de Brașov, arată USR. „Sunt onorat și responsabilizat de încrederea pe care colegii din USR mi-o acordă. Îmi asum deplin misiunea de a coordona domeniile complexe de care răspunde acest minister și de a căuta soluții raționale și constructive. Voi continua reformele începute de colegul meu Radu Miruță, voi căuta proactiv soluții pentru industria românească și voi promova o mai bună gestiune a companiilor de stat. Bazându-mă pe experiența mea profesională de 15 ani în dezvoltare software, voi susține digitalizarea accelerată a serviciilor publice esențiale și un parteneriat deschis cu cei mai buni experți români”, a declarat Irineu Darău. Postul de ministru al Apărării a rămas vacant după demisia lui Ionuț Moșteanu. „Nu vreau ca discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani să-i distragă de la misiunea grea pe cei care conduc acum țara”, anunțat el. Interimatul a fost asigurat de Radu Miruță.
Bolojan: Am vorbit cu Fritz să avem o propunere pentru Ministerul Apărării până în 19 decembrie
Întrebat, la B1TV cine va fi ministrul Apărării, după ce presa a avansat numerele unui apropiat al lui Dominic Fritz, Sorin Șipoș, care a fost coleg de clasă cu Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan a spus că a discutat acest aspect cu președintele USR, Dominic Fritz. „Am convenit că până la sfârșitul săptămânii viitoare, deci până pe data de 19, vineri, să am o propunere din partea USR, în așa fel încât să o pot evalua și, la rândul meu, să-i propun domnului președinte să parcurgem procedura pentru numirea unui nou ministru la Apărare și depunerea jurământului. Aștept până atunci propunerile. Nu pot să fac speculații legate de o persoană sau alta”, a spus Bolojan. Întrebat dacă va fi mai atent la CV-ul celui propus, Bolojan a spus că va vedea „cine este persoana respectivă, dar trebuie să le spunem oamenilor lucrurile în mod corect: în momentul în care un partid vine cu o propunere, dacă în mod evident persoana propusă n-are nicio legătură cu domeniuș, nu are o experiență în practică sau are anumite probleme, deci dacă n-ai niște lucruri absolut clare pe bază cărora să respingi o astfel de propunere, o respingere te duce într-o zonă de subiectivitate și de discuții care nu se mai sfârșesc. Fiecare partid are răspunderea propunerilor pe care le face și validarea se face în timp, dacă duci responsabilitatea respectivului portofoliu sau nu”. El a precizat că, în general, în formarea guvernului, partidele au avut libertatea să vină cu propuneri, dar s-a făcut o analiză a ministrului „în așa fel încât să nu aibă probleme”.
Reuters: Statele Unite cer Europei să preia majoritatea capacităților de apărare NATO până în 2027. Presiuni fără precedent asupra aliaților europeni
Mesajul a fost comunicat în cadrul unei reuniuni desfășurate la Washington între oficiali ai Pentagonului și delegații europene, potrivit unor surse citate de Reuters. Solicitarea Washingtonului este considerată de numeroși reprezentanți europeni ca fiind nerealistă din cauza limitărilor industriale, financiare și logistice. Oficialii europeni consideră că obiectivul privind preluarea capacităților de apărare NATO de către Europa este nerealist Sursele citate afirmă că Pentagonul a transmis un avertisment dur: dacă Europa nu va îndeplini obiectivul din 2027, Washingtonul ar putea renunța la participarea la unele mecanisme de coordonare a apărării NATO. Această posibilă retragere ar marca o schimbare istorică în modul în care SUA, membru fondator al alianței, se implică în apărarea colectivă a Europei. Oficialii europeni au reacționat cu îngrijorare, subliniind că, deși investițiile în apărare au crescut semnificativ după invazia Rusiei în Ucraina, industria de apărare a Europei nu poate produce suficient de rapid pentru a înlocui capacitățile americane pe termen scurt. Statele Unite insistă ca Europa să accelereze preluarea capacităților de apărare NATO Anumite sisteme americane esențiale – precum capacitățile avansate de informații, supraveghere și recunoaștere – nu pot fi replicate rapid de statele europene. Mai mult, echipamentele militare de ultimă generație produse în SUA au timpi de livrare de câțiva ani. Cu toate acestea, Washingtonul susține că Europa trebuie să își asume responsabilitatea proprie pentru securitatea continentului, poziție promovată constant de administrațiile americane. Deși Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul de a deveni capabilă să se apere singură până în 2030, experții consideră că inclusiv acest termen este dificil de atins. Administrația Trump a oscilat între presiuni dure asupra aliaților europeni și mesaje de apreciere pentru creșterea cheltuielilor militare. În timp ce SUA cere alocarea a 5% din PIB pentru apărare, în Europa persistă temeri privind o eventuală retragere a Americii din structurile cheie ale NATO, în contextul negocierilor Washington – Moscova privind războiul din Ucraina.
Reducerea trupelor americane în Europa nu afectează apărarea NATO, afirmă generalul Grynkewich
Oficialul american a subliniat că alianța este pregătită să răspundă oricărei crize, în ciuda îngrijorărilor tot mai mari privind strategia militară a administrațieiTrump și posibila redistribuire a trupelor către zona Indo-Pacific. Generalul a afirmat că are „încredere în capacitățile Europei și Canadei”, insistând că pregătirea operațională a NATO nu este afectată de tensiunile politice și nici de deciziile unilaterale ale Washingtonului. Luna trecută, SUA au retras deja 800 de soldați din România, parte a unei repoziționări mai ample, scrie Politico. Îngrijorări privind reducerea trupelor americane în Europa În prezent, aproximativ 85.000 de militari americani sunt staționați în Europa, iar posibila reducere a acestui efectiv alimentează dezbaterile privind angajamentul Washingtonului față de NATO. Președintele Trump a pus în trecut sub semnul întrebării obligațiile de apărare colectivă și a criticat aliații pentru nivelul redus al cheltuielilor militare. Mai mult, absența secretarului de stat Marco Rubio de la reuniunea miniștrilor de externe NATO și comentariile dure ale oficialilor americani la adresa industriei de apărare europene au amplificat temerile privind o eventuală retragere treptată a Americii din structurile cheie ale alianței. Reacția Europei la reducerea trupelor americane în Europa Oficiali europeni, precum adjunctul ministrului polonez al Apărării, Paweł Zalewski, susțin că „procesele NATO funcționează impecabil”, iar Statele Unite continuă să-și îndeplinească obligațiile militare. În același timp, Uniunea Europeană accelerează proiectele de creștere a producției interne de armament, încercând să reducă dependența de echipamentele americane. Generalul Grynkewich a subliniat că alianța va fi „mai pregătită mâine și și mai pregătită poimâine”, pe măsură ce bugetele pentru apărare cresc și statele membre investesc în modernizarea capabilităților militare. Amenințările Rusiei și relevanța NATO în contextul reducerii trupelor americane în Europa Declarațiile vin în contextul intensificării atacurilor hibride rusești și al avertismentelor serviciilor de informații conform cărora Moscova ar putea testa apărarea NATO înainte de sfârșitul deceniului. Vladimir Putin a declarat recent că este „pregătit” pentru un conflict cu Europa, iar generalul Grynkewich a atras atenția că Rusia ar putea încerca provocări atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. În fața acestor riscuri, oficialul NATO a pledat pentru un răspuns mai ferm al statelor membre și pentru abordări proactive care să contracareze acțiunile hibride ale Rusiei.
Nicușor Dan a vorbit cu președintele Coreei de Sud despre industria de apărare și energie nucleară
Nicușor Dan i-a mulțumit lui Lee Jae Myung pentru apelul telefonic de joi dimineață, pe care îl consideră „un pas excelent în dezvoltarea în continuare a parteneriatului nostru strategic solid”. „Am purtat o discuție substanțială pe teme de interes reciproc pentru relațiile noastre și am abordat dinamica excelentă a dialogului bilateral și cele mai recente evoluții în cooperarea noastră sectorială, în special în domeniul energiei nucleare civile și al industriei de apărare. Prioritatea noastră principală este punerea în aplicare a prevederilor Declarației noastre comune privind consolidarea parteneriatului strategic și aducerea unei valori adăugate concrete în relațiile noastre bilaterale”, a spus Nicușor Dan, pe X. Thank you, President Lee Jae Myung, for the phone call this morning, an excellent step in further developing our solid Strategic Partnership 🇷🇴-🇰🇷. We had a substantive discussion on topics of mutual interest for our relations and addressed the excellent dynamic of the bilateral… — Nicușor Dan (@NicusorDanRO) December 4, 2025
România, printre țările care vor primi cei mai mulți bani împrumut de la UE pentru investiții în Apărare. Ce sumă primește țara noastră
„Cele 19 state membre și-au prezentat planurile naționale de investiții în apărare pentru SAFE”, a anunțat comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, într-un mesaj distribuit pe rețelele de socializare, scrie EFE. Comisarul ceh a adăugat că până la 15 țări ale UE au inclus în planurile lor ajutor pentru Ucraina, care s-a dovedit a fi „mai mult decât se aștepta”. „Și vorbim despre miliarde, nu despre milioane”, a clarificat el, descriind în același timp SAFE ca fiind „vital pentru pregătirea de apărare a UE și pentru baza noastră industrială”. Împrumuturi din programul SAFE SAFE prevede împrumuturi de 150 de miliarde de euro, astfel încât țările să poată face achiziții comune. Statele membre care urmează să primească inițial cei mai mulți bani sunt Polonia (43,734 miliarde EUR), România (16,680 miliarde EUR), Franța (16,216 miliarde EUR) și Italia (14,900 miliarde EUR). Dintre cele nouăsprezece țări care au solicitat împrumuturi SAFE, cele care vor primi cele mai mici sume sunt Danemarca (46,8 milioane EUR) și Grecia (787,7 milioane EUR), urmate de Finlanda și Spania (câte 1 miliard EUR pentru fiecare dintre cele două state membre). Kubilius a subliniat în septembrie că UE și-a bazat acțiunile pe obiectivele de capabilități atribuite de NATO aliaților săi , lucru asupra căruia statele membre au convenit. El a reamintit că acestea sunt „toate armele necesare pe care trebuie să le avem pentru a fi pregătiți să descurajăm” orice atac. Una dintre condițiile pentru ca proiectele comune să fie finanțate cu SAFE este ca 65% din fiecare sistem de arme să fie fabricat în Europa. Deși numai statele membre pot obține împrumuturi SAFE, țările candidate sau potențialele candidate la aderare pot participa la achiziții publice comune. Produse de apărare SAFE susține achiziționarea de produse de apărare prioritare grupate în două categorii. Prima include muniții și rachete; sisteme de artilerie, inclusiv capabilități de atac de mare precizie; capabilități de luptă la sol și sistemele lor de sprijin, inclusiv echipamente pentru soldați și arme de infanterie; drone mici și sisteme anti-drone conexe; protecția infrastructurii critice; spațiul cibernetic; și mobilitatea militară. Al doilea se referă la sistemele de apărare aeriană și antirachetă; capacitățile maritime de suprafață și submarine; dronele, altele decât cele mici, și sistemele anti-drone aferente; factorii strategici facilitatori, inclusiv transportul aerian strategic, realimentarea în zbor, sistemele C4ISTAR, precum și activele și serviciile spațiale; protecția activelor spațiale, inteligența artificială și războiul electronic.
MApN: Din perpectivă industrială, România este deschisă să coopereze cu Ucraina în domeniul apărării, inclusiv în cadrul SAFE
Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Sorin-Dan Moldovan, a participat, luni, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe în formatul miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, în Belgia. Consolidarea sprijinului Uniunii Europene pentru Ucraina și creșterea nivelului de pregătire al UE pentru susținerea eforturilor statelor membre pe linia apărării, au fost temele abordate. Ministerul Apărării Naționale anunță, printr-un comunicat, că în cadrul primei sesiuni de lucru, la care a participat secretarul general adjunct al NATO, Radmila Šekerinska, precum și ministrul ucrainean al apărării, Denys Shmyhal, secretarul de stat Moldovan a evidențiat rolul sprijinului financiar al UE ca palier central pentru Ucraina, luând în considerare nevoile urgente ale Kievului. „Din perspectivă industrială, a fost exprimată deschiderea României pentru cooperarea cu Ucraina în domeniul apărării, inclusiv în cadrul instrumentului SAFE (Security Action for Europe)”, arată MApN. Oficialul român a susținut implementarea rapidă a Foii de parcurs în vederea atingerii obiectivului de pregătire pentru apărare 2030, a Pachetului de mobilitate militară și a Foii de parcurs pentru transformarea industriei de apărare a Uniunii Europene. Secretarul de stat a exprimat interesul României pentru a se implica în eforturile coalițiilor colective de capabilități dezvoltate la nivelul UE, dar și necesitatea de a accelera eforturile pentru consolidarea capacităților statelor membre de pe Flancul Estic, în special cele vizând apărarea aeriană și sistemele de drone și contra-drone, inclusiv printr-un sprijin financiar european adecvat.