MApN: Din perpectivă industrială, România este deschisă să coopereze cu Ucraina în domeniul apărării, inclusiv în cadrul SAFE
Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Sorin-Dan Moldovan, a participat, luni, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe în formatul miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, în Belgia. Consolidarea sprijinului Uniunii Europene pentru Ucraina și creșterea nivelului de pregătire al UE pentru susținerea eforturilor statelor membre pe linia apărării, au fost temele abordate. Ministerul Apărării Naționale anunță, printr-un comunicat, că în cadrul primei sesiuni de lucru, la care a participat secretarul general adjunct al NATO, Radmila Šekerinska, precum și ministrul ucrainean al apărării, Denys Shmyhal, secretarul de stat Moldovan a evidențiat rolul sprijinului financiar al UE ca palier central pentru Ucraina, luând în considerare nevoile urgente ale Kievului. „Din perspectivă industrială, a fost exprimată deschiderea României pentru cooperarea cu Ucraina în domeniul apărării, inclusiv în cadrul instrumentului SAFE (Security Action for Europe)”, arată MApN. Oficialul român a susținut implementarea rapidă a Foii de parcurs în vederea atingerii obiectivului de pregătire pentru apărare 2030, a Pachetului de mobilitate militară și a Foii de parcurs pentru transformarea industriei de apărare a Uniunii Europene. Secretarul de stat a exprimat interesul României pentru a se implica în eforturile coalițiilor colective de capabilități dezvoltate la nivelul UE, dar și necesitatea de a accelera eforturile pentru consolidarea capacităților statelor membre de pe Flancul Estic, în special cele vizând apărarea aeriană și sistemele de drone și contra-drone, inclusiv printr-un sprijin financiar european adecvat.
1,5 miliarde de euro pentru industria de apărare europeană. Fifor: Pentru România, această oportunitate este esențială
Mihai Fifor spune joi, într-o postare pe Facebook, că Parlamentul European a aprobat primul Program European pentru Industria de Apărare (EDIP), un instrument care pune la dispoziție 1,5 miliarde de euro până în 2027 pentru a consolida capacitatea de producție militară a Europei. Programul introduce achiziții comune, proiecte europene de interes comun și un mecanism european de „securitate a aprovizionării”, menit să reducă dependențele externe și să permită livrarea rapidă de echipamente, inclusiv în situații de criză. Fostul ministru al Apărării arată că Europa trebuie să accelereze în mod decisiv ritmul de înzestrare și să își refacă baza industrială de apărare. „Pentru România, această oportunitate este esențială. Noua Strategie Națională de Apărare, adoptată ieri în Parlament, subliniază explicit că țara noastră are obligația să își reconstruiască industria de apărare și să participe activ la lanțurile europene de producție militară. Fără capacitate industrială proprie, fără producție internă, nu putem avea predictibilitate în înzestrare și nici autonomie strategică reală”, a scris Fifor pe rețeaua de socializare. El susține că România trebuie să fie parte a fiecărui efort european care vizează dezvoltarea capabilităților, creșterea producției și integrarea tehnologică. „În joc nu este doar modernizarea Armatei României, ci și consolidarea economiei naționale de apărare, crearea de locuri de muncă, investițiile în tehnologie, cercetare, dezvoltare și întărirea poziției României în arhitectura de securitate a Europei. Strategia adoptată ieri arată limpede direcția: România trebuie să redevină producător de capabilități, nu doar beneficiar al acestora”, transmite social-democratul. El spune că România are datoria strategică de a accelera în același ritm cu Europa, nu ca spectator, ci ca actor deplin, capabil să contribuie, să producă și să își asume rolul cuvenit într-o arhitectură europeană de securitate care se redefinește.
Finlanda va solicita un împrumut de un miliard de euro de la Comisia Europeană pentru achiziționarea de arme și drone
Prim-ministrul finlandez Petteri Orpo a anunțat marți că țara sa va solicita oficial un împrumut de 1 miliard de euro de la Comisia Europeană (CE) prin intermediul instrumentului financiar SAFE pentru finanțarea achiziției de echipamente de apărare și drone, scrie EFE. „Finlanda va folosi 1 miliard de euro din fondurile SAFE ale Uniunii Europene (UE) pentru a consolida industria de apărare, în special pentru achiziționarea multinațională comună de echipamente de apărare și dezvoltarea apărării împotriva dronelor. Acest lucru va consolida apărarea Finlandei și a Europei”, a declarat Orpo pe rețeaua de socializare X. Potrivit Executivului finlandez, aceste fonduri vor fi folosite pentru finanțarea achiziției, împreună cu alți parteneri europeni, de echipamente de luptă terestră și în special drone , în cooperare cu Ucraina. „Aceasta este o decizie importantă care va consolida apărarea Finlandei, capacitățile industriei finlandeze de apărare, precum și cooperarea europeană și achizițiile comune”, a declarat ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, într-un comunicat. Instrumentul SAFE al UE Pentru guvernul finlandez, principalele beneficii ale instrumentului SAFE sunt creșterea comenzilor europene către industria de apărare a țării și „recunoașterea strategică” a proiectelor finlandeze în politica industrială de apărare a UE. Instrumentul SAFE prevede acordarea de împrumuturi în valoare de până la 150 de miliarde de euro statelor membre ale UE care le solicită achiziții comune de echipamente militare, cu dublul obiectiv de consolidare a capacităților de apărare europene și de stimulare a producției industriale în acest sector. Țările interesate să obțină împrumuturi SAFE au termen până la sfârșitul acestei luni pentru a depune o cerere oficială și un plan de investiții care să detalieze modul în care vor utiliza fondurile primite.
Parlamentarii britanici avertizează: Țara nu are un plan pentru a se apăra împotriva unei invazii / Marea Britanie va anunța construcția de noi fabrici de muniții
Marea Britanie intenționează să anunțe, miercuri, intenția de a construi o rețea de noi fabrici de muniții pentru a-și spori pregătirea pentru război. Această mișcare este menită să restabilească producția internă de explozivi militari pentru prima dată în aproape două decenii, scrie Reuters. Secretarul britanic al Apărării, John Healey, urmează să anunțe miercuri planurile pentru noi amplasamente potențiale și să confirme că anul viitor va începe construirea primei fabrici. Potrivit BBC, cel puțin 13 potențiale amplasamente pentru construcția fabricilor au fost identificate. Acest pas vine în urma unui raport al parlamentarilor britanici, care arată că Marea Britanie este „departe” de a fi pregătită să se apere pe sine și pe aliații săi în scenariul unui atac militar. De asemenea, raportul a mai constatat și faptul că Marea Britanie nu își îndeplinește obligațiile față de NATO și este „departe de poziția de lider pe care o revendică”. Ce vor produce fabricile În luna iunie a acestui an, secretarul britanic al apărării anunța planuri de a aduce Marea Britanie la „starea de pregătire pentru război”, inclusiv 1,5 miliarde de lire sterline pentru a sprijini construcția de noi fabrici de muniții, care vor fi construite de contractori privați. Fabricile vor produce muniții, propulsori, explozivi și articole pirotehnice pentru armata britanică și vor oferi sprijin Ucrainei și se preconizează crearea a cel puțin 1.000 de noi locuri de muncă. De asemenea, anunțul care urmează a fi făcut miercuri va include și informații despre două noi fabrici de drone, care se vor deschide săptămâna aceasta în sud-vestul Angliei, ca parte a acordurilor de creștere a apărării susținute de 250 de milioane de lire sterline.
MApN: SUA vor continua să sprijine România pentru consolidarea descurajării și apărării
Aceasta a fost prima vizită de nivel HLDG într-un stat aliat a noului asistent al secretarului de război pentru securitate internațională, Daniel Zimmerman. În marja reuniunii, ministrul apărării naționale, Ionuț Moșteanu, a avut marți, o întrevedere cu delegația SUA. Oficialul român a reconfirmat angajamentul României de consolidare a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, creșterea graduală a bugetului apărării la 5% din PIB până în 2035, continuarea programelor de înzestrare, instruirea în comun și asumarea de către țara noastră a unui rol de lider în regiunea Mării Negre, respectiv a unei contribuții de substanță în cadrul NATO. Tot marți a avut loc sesiunea extinsă de consultări strategice a HLDG, la nivelul secretarului de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Sorin-Dan Moldovan. Discuțiile s-au concentrat pe evoluțiile mediului strategic global, postura forțelor americane în România, pe investițiile semnificative în apărare asumate de țara noastră, precum și pe rolul de furnizor de securitate pe flancul estic și pe cel sud-estic al NATO, în concordanță cu direcțiile și obiectivele propuse prin Strategia Națională de Apărare a Țării 2025 – 2030, fiind reliefat faptul că România rămâne un punct central al arhitecturii de securitate euroatlantice și un partener de încredere al SUA. „Au fost abordate subiecte legate de contribuția activă a României la consolidarea posturii aliate în regiunea Mării Negre, cooperarea în domeniul instruirii și al exercițiilor comune, precum și de proiectele majore de modernizare a forțelor armate, cu accent pe dezvoltarea infrastructurii și mobilității militare necesare sprijinirii prezenței aliate pe teritoriul național. Discuțiile au reconfirmat soliditatea Parteneriatului Strategic România–SUA și angajamentul comun pentru consolidarea securității în spațiul euroatlantic”, transmite MApN, marți seara. Luni, programul vizitei delegației americane a inclus vizite în Baza 86 Aeriană Borcea, unde au fost prezentate progresele dezvoltării Centrului European de Instruire F-16, proiect derulat în cooperare cu partenerul american, precum și la Facilitatea Aegis Ashore de la Deveselu, parte esențială a arhitecturii NATO de apărare împotriva rachetelor balistice. Delegațiile au analizat capabilitățile operaționale existente, proiectele de modernizare și perspectivele extinderii cooperării bilaterale în domeniul infrastructurii strategice.
Nicușor Dan afirmă că investițiile și o abordare nouă pot să revitalizeze foarte repede oportunitățile industriei românești de apărare
Președintele României, Nicușor Dan, a afirmat luni, la Conferința privind Cooperarea Industrială în Domeniul Apărării dintre Germania și România, că țara noastră are șansa de a-și revitaliza industria de apărare prin parteneriate și investiții comune. „Avem o oportunitate de colaborare, și de asta mă bucur că acest eveniment are loc, în condițiile în care know-how, o investiție și o abordare nouă managerială pot să revitalizeze foarte repede oportunitățile industriei românești de apărare”, a declarat președintele. Nicușor Dan a afirmat că România are baza necesară pentru dezvoltarea rapidă a industriei de apărare, întrucât „nu este nevoie să pornim de la zero”. El a subliniat că România dispune și de resursele financiare necesare pentru a susține dezvoltarea acestui sector. „Și avem și banii, Programul SAFE și toate cele care vor urma vor stimula acest tip de producție”, a spus Nicușor Dan, urând participanților „contacte și contracte cât mai fructuoase”. Nicușor Dan a subliniat potențialul uriaș al colaborării dintre România și Germania „Este o onoare pentru mine să ofer Patronajul acestui eveniment și să fiu cu dumneavoastră în această dimineață”, a spus Nicușor Dan, precizând că parteneriatul româno-german are o componentă solidă în economie: Germania este principalul investitor străin din România, cu investiții de 17 miliarde de euro și peste 235.000 de români angajați în companii germane. Președintele a vorbit despre contextul european actual, în care industria de apărare trebuie accelerată, transformând o situație nedorită într-o oportunitate majoră pentru România. A dat exemplul investiției Rheinmetall în fabrica de pulberi, despre care a spus că va genera lanțuri locale de aprovizionare și transfer de tehnologie.
Nicușor Dan a discutat cu comisarul european Magnus Brunner despre apărarea UE și spațiul Schengen
„Vizita sa în țara noastră are loc într-un context de securitate dificil, resimțit puternic în regiune. România se confruntă zilnic cu provocări tot mai complexe, dar și-a dovedit deja contribuția semnificativă la consolidarea securității Uniunii Europene și va continua să acționeze la fel de predictibil”, a scris Nicușor Dan într-un mesaj pe rețelele de socializare. În discuții, Dan a mulțumit comisarului Brunner „pentru sprijinul și implicarea sa în procesul de aderare a României la spațiul Schengen”. „Am subliniat că prima evaluare a țării noastre realizată după intrarea în Schengen a confirmat că România acționează ca un membru deplin și responsabil, fără deficiențe majore care să necesite măsuri urgente”, a mai spus Dan. Un alt subiect abordat a fost apărarea granițelor Uniunii Europene, pe fondul războiului din Ucraina. „Apreciem recunoașterea regiunii Mării Negre ca zonă strategică, de care depinde siguranța întregii Europe și susținerea primită de la nivel european pentru întărirea capacității de reacție la agresiunea hibridă din partea Rusiei”, a încheiat președintele.
UE a ajuns la un acord de principiu pentru susținerea industriei apărării. Condiția centrală privind achizițiile de echipamente
Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la un acord de principiu privind Programul Industriei Europene pentru Apărare (EDIP), un proiect în valoare de 1,5 miliarde de euro pentru perioada 2025-2027. ”Președinția Consiliului UE și negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu asupra Programului Industriei Europene pentru Apărare (EDIP), un program special de finanțare a apărării în valoare de 1,5 miliarde de euro, în perioada 2025-2027”, anunță Consiliul UE. Programul EDIP are rolul de stimulare a consolidării apărării europene prin intensificarea competitivității și a reacției Bazei Industriale și Tehnologice Europene (EDTIB). Are și rolul de susținere a cooperării industriei europene de apărare cu Ucraina și cu firmele ucrainene. ”Programul Industriei Europene pentru Apărare este un element central al reacției europene în materie de apărare. Va accelera capacitatea de producție și va furniza echipamente esențiale, asigurând că putem răspunde rapid și determinat la mediul de securitate tot mai complex. În același timp, va aprofunda parteneriatul nostru cu Ucraina prin aducerea industriei ucrainene mai aproape de a noastră – spre beneficiul reciproc al Europei și al Ucrainei”, a afirmat Troels Lund Poulsen, vicepremier și ministru al Apărării în Danemarca, țară care exercită Președinția semestrială a Consiliului UE. Un element central al acordului îl reprezintă condiția ca volumul echipamentelor militare achiziționate din afara UE să nu depășească 35% din costurile estimate ale produsului final. Nicio piesă nu va putea fi cumpărată din națiuni care nu au acorduri de asociere cu UE sau dacă sunt generate situații care ar afecta securitatea statelor europene. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: A 12-a zi de CRIZĂ în Franța. Un fost premier dezaprobă suspendarea reformei pensiilor. Philippe susține DEMITEREA lui Emmanuel Macron ANALIZĂ Frankfurter Allgemeine Zeitung: O pauză scumpă în criza politică din FRANȚA. Administrația Macron produce daune pe termen lung
Ursula von der Leyen, cu ochii pe România. Șefa UE înăsprește tonul în scandalul dronelor: Se întâmplă ceva periculos
Uniunea Europeană trebuie să se doteze cu sisteme ”strategice” pentru a răspunde amenințărilor Rusiei, a afirmat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, evocând incursiunile aeriene produse în ultimele săptămâni în mai multe state europene, inclusiv în România. ”Se întâmplă ceva nou și periculos pe cerul Europei. În ultimele două săptămâni, avioane de vânătoare MIG au pătruns ilegal în spațiul aerian al Estoniei, iar numeroase drone au survolat obiective esențiale din Belgia, Polonia, România, Danemarca și Germania. Numeroase curse aeriene au fost blocate, au fost mobilizate avioane de vânătoare și au fost aplicate măsuri de contracarare pentru protejarea cetățenilor noștri. Nu vă lăsați păcăliți: este vorba de un model îngrijorător de amenințări tot mai mari”, a declarat Ursula von der Leyen, în discursul rostit miercuri în plenul Parlamentului European, la Strasbourg. ”Misiunea fondatoare a Uniunii Europene este menținerea păcii. Astăzi, acest lucru înseamnă dobândirea capabilităților de respingere a agresiunilor și provocărilor. Europa trebuie să dobândească urgent capacitățile strategice de reacție. Rusia vrea să ne divizeze, iar noi trebuie să răspundem prin unitate. Zidul anti-dronă este reacția noastră la realitățile războiului modern”, a subliniat președintele Comisiei Europene. Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană au stabilit să intensifice acțiunile comune de contracarare a amenințărilor Rusiei. ”Europa trebuie să furnizeze un răspuns puternic și unitar la incursiunile dronelor Rusiei de la frontierele noastre. De aceea, vom propune acțiuni imediate pentru a crea un zid anti-dronă în cadrul Sistemului pentru monitorizarea flancului estic. Trebuie să acționăm rapid, împreună cu Ucraina și prin coordonarea strânsă cu NATO”, a anunțat săptămâna trecută Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene. La rândul său, Mark Rutte, secretarul general al NATO, a cerut acțiuni concrete pentru protejarea spațiului aerian european. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: A 3-a zi de CRIZĂ în Franța /Lecornu continuă negocierile pentru adoptarea bugetului/ Premierul demisionar va purta o discuție cu MACRON Comisia Europeană lansează proceduri de sancționare a ROMÂNIEI /Bruxellesul cere protejarea albinelor și îmbunătățirea infrastructurii rutiere
Moșteanu, întâlnire cu reprezentanții BEI în vederea cooperării în domeniul industriei de apărare
Potrivit comunicatului de presă publicat de MApN, ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a discutat a avut o întrevedere alături de Robert de Groot, vicepreședintele Băncii Europene de Investiții (BEI), dar și Ioannis Tsakiris, vicepreședinte BEI, responsabil pentru România. Pe agenda discuțiilor s-au aflat aspecte care privesc oportunitățile de cooperare în domeniul industriei de apărare. Reprezentanții BEI au prezentat posibilități concrete de colaborare, prin dezvoltarea de parteneriate și extinderea criteriilor de eligibilitate pentru proiectele de investiții în acest sector strategic, potrivit sursei citate. Discuțiile au avut loc la sediul Ministerului Apărării. Banca Europeană de Investiții (BEI) este o instituție financiară independentă, care își stabilește în mod autonom deciziile privind contractarea împrumuturilor și acordarea de credite, în funcție de proiect și de oportunitățile de pe piețele financiare. În cadrul Uniunii Europene, BEI urmărește prioritățile de finanțare stabilite la nivel european, iar în afara UE, BEI sprijină politicile de dezvoltare și cooperare în diverse țări ale lumii.