Oana Țoiu anunță intenția României de a produce drone defensive împreună cu Ucraina
„Credem că este strategic ca flancul estic să fie mai bine protejat, mai ales în domeniul apărării aeriene. În această direcție, construim parteneriate, de exemplu cu Ucraina, pentru a produce drone defensive pentru viitor”, a spus Țoiu. Ministra a adăugat: „Credem în capacitatea noastră de a face acest lucru realitate rapid”, în marja Adunării Generale ONU. Șefa diplomației de la București a menționat că dialogul privind producția de drone a început înaintea incidentelor recente privind pătrunderea unor aeronave sau drone rusești în spațiul aerian NATO. Ministra a adăugat că inițiativa face parte dintr-un efort mai larg al UE de a crea un „zid de drone” pentru a proteja regiunea și că proiectul nu vizează doar România, ci și aliații NATO și UE. Privind prezența trupelor americane în România, Oana Țoiu a menționat că a fost aprobată o creștere numărului de trupe pentru operațiuni în Orientul Mijlociu.
Angel Tîlvăr, decorat de preşedintele Poloniei pentru contribuţia la securitatea regională
Tîlvăr a declarat că primeşte această recunoaştere „cu emoţie şi responsabilitate”, subliniind că este un semn al aprecierii nu doar personale, ci şi al eforturilor României de a fi un aliat de încredere şi un partener strategic pentru Polonia şi întreaga regiune. În mandatul său la Ministerul Apărării (2023-2025), Tîlvăr a coordonat proiecte majore de securitate într-un context marcat de războiul din Ucraina şi de tensiunile de pe Flancul Estic al NATO. Printre realizările invocate de acesta se numără inaugurarea Centrului European de Instruire F-16 de la Feteşti, sprijinul pentru instruirea piloţilor ucraineni, lansarea iniţiativei comune România–Bulgaria–Turcia pentru siguranţa navigaţiei în Marea Neagră, achiziţia de avioane F-16 şi F-35, modernizarea cadrului legislativ în domeniul apărării şi programe de sprijin pentru personalul militar. De asemenea, Tîlvăr afirmă că a avut un rol activ în diplomaţia militară, prin participarea la reuniuni internaţionale şi consolidarea parteneriatelor României cu SUA, Canada, Coreea de Sud, Turcia şi Republica Moldova, precum şi prin coordonarea reuniunilor formatului B9. „Această distincţie mă onorează, dar mai ales mă responsabilizează. Ea confirmă că România şi Polonia rămân unite în prima linie a securităţii europene şi euroatlantice, pe temelia prieteniei, solidarităţii şi a valorilor comune”, a mai transmis fostul ministru al Apărării.
Miniștrii Apărării din Coreea de Sud și Japonia se întâlnesc la Seul în marja forumului anual de securitate organizat de Coreea de Sud
Miniștrii Apărării din Coreea de Sud, Ahn Gyu-back și Japonia, Gen Nakatani vor purta luni discuții la Seul, în cadrul primei vizite oficiale a unui ministru japonez al apărării în Coreea de Sud după zece ani, anunță Yonhap. Întâlnirea are loc în marja forumului anual de securitate Seoul Defense Dialogue, organizat de Ministerul sud-coreean al Apărării. Întâlnirea trebuia să aibă loc anul trecut Inițial, întâlnirea era programată pentru luna decembrie a anului trecut, însă s-a amânat din cauza crizei politice din Coreea de Sud, declanșate de încercarea fostului președinte Yoon Suk Yeol de a impune legea marțială. Cei doi oficiali au convenit, în cadrul unor discuții telefonice desfășurate luna trecută, să consolideze cooperarea bilaterală în materie de securitate, precum și colaborarea trilaterală cu Statele Unite. Întâlnirea are loc la scurt timp după ce liderii Chinei, Rusiei și Coreei de Nord au participat împreună la parada militară de la Beijing ce comemeorează sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial în Asia, într-o demonstrație de unitate.
Ministrul Apărării despre fabrica de pulberi: Din această producție vom face aici armament
„Rheinmetall o să facă o fabrică de pulberi. Asta a semnat Radu (N.R. Ministrul Economiei, Radu Miruță), este un proiect, o discuție începută acum un an și ceva”, a spus Moșteanu la Antena 3 CNN. Acesta a mai explicat: „E foarte important să avem aceste pulberi în România, în Europa și în România, pentru că în momentul ăsta Europa e dependentă de pulberi venite din Serbia, din Turcia, din China. Sunt lanțuri lungi de aprovizionare și e bine să avem această producție aici. Din această producție vom face aici armament”. Despre înzestrarea Armatei Române, Moșteanu a declarat: „Nu o să se întâmple peste noapte, dar toate contractele pe care noi le închidem de acolo, contractele de înzestrare, o să aibă o componentă de localizare a producției aici, în țară. Și vorbim, de exemplu, de armamentul individual pentru armata română, contract care urmează să se deruleze și să se închidă la anul, vrem noi să-l închidem, să-l băgăm pe SAFE”.
Oana Țoiu, la reuniunea Gymnich: securitatea Dunării și a Mării Negre, pe agenda discuțiilor
Reuniunea Gymnich, găzduită de Danemarca și moderată de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a oferit cadrul pentru dezbateri asupra priorităților de politică externă ale Uniunii Europene și ale statelor membre. Oana Țoiu a subliniat importanța asigurării securității Dunării și a Mării Negre, mai ales în contextul intensificării agresiunilor Rusiei în regiune. Totodată, ea a prezentat concluziile trilateralei România – Republica Moldova -Ucraina, desfășurată recent la Cernăuți, privind investițiile europene și naționale în conectivitate. Un alt punct de pe agenda discuțiilor a vizat necesitatea îmbunătățirii procesului decizional al UE în domeniul securității și al politicii externe, pentru a permite Uniunii să aibă o voce mai puternică pe plan internațional. Miniștrii celor 27 de state membre au formulat o cerință comună pentru asigurarea vizelor necesare diplomaților europeni la Adunarea Generală a ONU din New York, subliniind că o eventuală soluție de pace în Orientul Mijlociu are nevoie de participarea atât a Israelului, cât și a Palestinei la masa negocierilor. În marja reuniunii, șefa diplomației române a avut întrevederi bilaterale cu omologii din Finlanda și Slovacia, axate pe cooperarea în cadrul Flancului Estic și pe sprijinul pentru aderarea României la OCDE.
Ionuț Moșteanu vrea flexibilizarea legislației pentru investiții în industria de apărare
Moșteanu a participat, în perioada 28-29 august 2025, la Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, desfășurată la Copenhaga, Danemarca. La prima sesiune de discuții, miniștrii apărării au analizat modalitățile de consolidare a sprijinului militar al Uniunii Europene pentru Ucraina, cu accent pe asigurarea munițiilor, rachetelor și mijloacelor de apărare aeriană, dar și pe intensificarea cooperării industriale dintre UE și Ucraina în domeniul apărării. Totodată, au fost evaluate modalitățile de extindere a activităților Misiunii de Asistență Militară a Uniunii Europene pentru Ucraina (EUMAM). La sesiune au participat secretarul general adjunct al NATO, doamna Radmila Shekerinska și, prin videoteleconferință (VTC), ministrul ucrainean al apărării, Denîs Șmîhal. Agenda a inclus, de asemenea, o sesiune de lucru dedicată stadiului implementării direcțiilor din Carta Albă privind pregătirea europeană pentru apărare 2030 și a pachetului Readiness 2030. Miniștrii au avut prilejul să își exprime intențiile de colaborare în domeniile prioritare și să contribuie la definirea modalităților privind consolidarea bazei industriale europene din sectorul apărării. Moșteanu a susținut, în cadrul discuțiilor, flexibilizarea legislației pentru a urgenta investițiile în industria de apărare și simplificarea mecanismelor de evaluare a finanțării prin SAFE, precum și alocarea unor sume substanțiale pentru mobilitate militară și capacități intermodale cu utilizare duală. La sesiunea dedicată apărării europene a participat și președintele Comisiei pentru securitate și apărare din Parlamentul European, Marie-Agnes Strack-Zimmermann. Pe agenda reuniunii s-a aflat și un prânz de lucru în cadrul căruia s-a urmărit evaluarea angajamentelor militare operaționale ale Uniunii Europene în cadrul Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC), cu accent pe adaptarea respectivelor operații și misiuni UE la noile provocări de securitate, definirea obiectivelor strategice și corelarea resurselor disponibile cu necesitățile operaționale.
Germania se reînarmează prima dată după al II-lea Război Mondial! Cum arată planul pentru cea mai puternică armată a Europei și câți bani va înghiți
Germania a inițiat efectiv programul de achiziții militare, în cadrul eforturilor Guvernului Friedrich Merz de a transforma armata germană în cea mai puternică forță militară convențională din Europa, ceea ce ar putea genera rivalități cu Franța, Marea Britanie și Statele Unite. Guvernul de la Berlin tocmai a confirmat Bundestagului o propunere bugetară care plasează armata germană pe un nou parcurs al modernizării. Conform documentelor transmise Parlamentului, în 2026, Ministerul german al Apărării va avea un buget de 82,7 miliarde de euro, suplimentat cu 25,5 miliarde de euro din Fondul Special, ceea ce va însemna un total de 108,2 miliarde de euro. În contextul riscurilor generate de invazia militară rusă în Ucraina, Bundestagul a aprobat un Fond Special de achiziții militare în valoare de 100 de miliarde de euro. Armata germană suplimentează consistent personalul Conform planurilor, armata germană va înființa anul acesta 10.000 de posturi militare și 1.000 de posturi civile. Este analizată chiar posibilitatea introducerii serviciului militar obligatoriu. Comandanții militari au avertizat constant că armata germană nu poate face față unui conflict militar major în lipsa rezerviștilor care să aibă măcar pregătire de bază. ”Este foarte important să implementăm rapid noile planuri”, a afirmat ministrul Apărării, Boris Pistorius, precizând că vor fi achiziționate echipamente pentru forțele terestre, pentru cele maritime, pentru forțele aeriene și cele din sectorul ciberspațial. În următorii ani, bugetul militar al Germaniei va continua să crească, urmând să ajungă la 82,69 de miliarde de euro în 2026, la 93,35 de miliarde de euro în 2027, 136,48 miliarde de euro în 2028 și la 152,83 miliarde de euro în 2029. Investiții în echipamente militare și infrastructură esențială Guvernul german intenționează să suplimenteze gradual bugetul apărării pentru a atinge nivelul de 3,5% din PIB fixat de Alianța Nord-Atlantică. În același timp, Germania va face investiții majore în infrastructura esențială de uz dublu, civil și militar. Fondurile vor proveni din credite contractate prin ridicarea plafonului de îndatorare suverană. Printre achizițiile avute în vedere se numără avioane de vânătoare de tip F-35 și Taiphoon, sisteme antiaeriene ”Arrow 3“ și sute de vehicule blindate, inclusiv versiunea modernizată a tancurilor Puma IFV, dotate cu instalații de protecție MUSS 2.0. Înarmarea Germaniei ar putea retrezi sensibilități istorice și va amplifica rivalitățile Europa-SUA Cancelarul Friedrich Merz a semnalat în mai multe rânduri că are ca prioritate consolidarea forțelor militare germane, în cadrul eforturilor de asigurare a apărării țării și Europei de amenințările Rusiei. Eforturile militare se înscriu și în planul Uniunii Europene de a reduce dependența de Statele Unite în materie de apărare. ”Armata germană trebuie să devină cea mai puternică din Europa. Guvernul Germaniei va pune la dispoziție toate mijloacele financiare de care armata germană are nevoie pentru a deveni cea mai puternică forță militară convențională din Europa”, a afirmat cancelarul Merz la începerea mandatului. Liderul de la Berlin a evocat necesitatea contracarării Rusiei și a opririi războiului din Ucraina. ”Rezultatul războiului din Ucraina va determina modul în care va fi aplicată legea și ordinea în Europa. Nu putem tolera tirania, forța militară, nici dreptul celor mai puternici. Europa așteaptă ca noi să ne asumăm responsabilitatea”, a subliniat Merz. Deși eforturile Germaniei se înscriu în planurile Alianței Nord-Atlantice de echilibrare a cheltuielilor, transformarea armatei germane în cea mai puternică forță militară europeană riscă să retrezească sensibilități istorice și să genereze rivalități cu Marea Britanie și Franța. De asemenea, modernizarea forțelor militare germane se înscrie în reconfigurarea relațiilor strategice cu Statele Unite, ceea ce ar putea amplifica disensiunile în cadrul NATO. Iar Rusia și China nu vor percepe în niciun caz favorabil eforturile militare ale Germaniei. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: China exclude posibilitatea de a participa cu trupe la eventuala misiune de pace din Ucraina /„Informațiile sunt FALSE”
UE avertizează asupra situației internaționale, pe fondul tensiunilor cu Rusia, China și SUA /Concurenții geopolitici sunt puternici
Uniunea Europeană și Japonia vor acționa pentru protejarea democrației și a independenței, precum și pentru contracararea abordărilor protecționiste la nivel comercial, afirmă Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, părând să critice Rusia, China și Statele Unite. ”Vrem libertate și independență. Trebuie să avem o perspectivă clară asupra provocărilor cu care ne confruntăm în acest moment al istoriei. (…) Nu putem permite să fim zdruncinați de modificările seismice cu care ne confruntăm. Concurenții noștri geopolitici sunt puternici, iar bazele securității și prosperității noastre sunt prea volatile. De aceea, trebuie să creăm o nouă formă de libertate și independență în secolului 21. Trebuie să creăm un nou model economic și industrial, care să stimuleze prosperitatea și care să se concentreze pe protejarea democrației și a valorilor noastre”, a afirmat Ursula von der Leyen, în discursul rostit la Universitatea Keio din Tokyo. Președintele Comisiei Europene a denunțat tentative de modificare a frontierelor cu forța, o referire la invazia Rusiei în Ucraina, precum și concurența incorectă și protecționismul, în ceea ce par a fi critici la adresa Chinei și Statelor Unite. ”În contextul competitivității incorecte, intensificăm cooperarea în materie de securitate economică pentru a face rețelele de aprovizionare mai rezistente, astfel încât să nu ducem niciodată lipsă de materii prime esențiale. Atât Europa, cât și Japonia observă accentuarea instinctelor protecționiste, exploatarea vulnerabilităților și a dependențelor. De aceea, este necesar să devenim mai puternici, nu doar pentru a ne consolida independența, ci și pentru a ne proteja”, a insistat Ursula von der Leyen. Uniunea Europeană va consolida parteneriatul economic și de securitate cu Japonia, a declarat Ursula von der Leyen cu ocazia întrevederii pe care a avut-o cu premierul nipon, Shigeru Ishiba. ”Europa și Japonia sunt prieteni apropiați și de încredere. Împărtășim valori precum corectitudinea, deschiderea și respectarea regulilor. Împreună, avem forța necesară nu doar pentru a ne apăra interesele, ci și pentru a configura rezultatele pe plan mondial”, a subliniat președintele Comisiei Europene cu ocazia summitului din Osaka. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ Süddeutsche Zeitung: Summitul UE-China riscă să fie marcat de TENSIUNI /Beijingul ar putea fi afectat de un potențial acord comercial Europa-SUA
Uniunea Europeană aprobă planul Germaniei de investiții uriașe în infrastructură și apărare
Acordul stabilește modul în care Germania își va crește cheltuielile până în 2029, respectând în același timp noile reguli ale Uniunii Europene, revizuite pentru a asigura stabilitatea fiscală în cadrul blocului comunitar. „În cadrul unor discuții constructive cu Comisia Europeană,” a spus oficialul, „guvernul german a ajuns la un acord privind un parcurs multianual pentru creșterea maximă permisă a cheltuielilor primare nete ale administrației publice generale pentru anii 2025–2029”. Acordul valorifică flexibilitatea oferită de noile reguli fiscale ale UE, Berlinul angajându-se să reducă ritmul cheltuielilor după un impuls investițional pe termen scurt. „Din cauza investițiilor în infrastructură, securitate și apărare din acest an și anul viitor, cheltuielile nete din bugetul național al Germaniei vor crește semnificativ”, a declarat oficialul pentru Politico. „Pentru anii următori este planificată o creștere semnificativ mai redusă a cheltuielilor nete”. Planul fiscal structural (FSP) include, de asemenea, reforme structurale despre care Berlinul afirmă că vor contribui la creșterea veniturilor guvernamentale pe termen lung, trimițând „un semnal puternic pentru creștere economică și finanțe publice sustenabile”. Guvernul condus de Friedrich Merz plănuiește să investească sute de miliarde de euro în infrastructura Germaniei. Printr-un fond special de aproximativ 500 de miliarde de euro se vor finanța lucrări mari de modernizare a drumurilor, căilor ferate, școlilor și sistemelor digitale. O parte importantă din bani va merge și spre proiecte pentru energie verde și combaterea schimbărilor climatice. Pentru a face asta, guvernul vrea să ocolească temporar regulile stricte privind deficitul bugetar. Pe lângă investițiile în infrastructură, Merz propune cheltuieli masive pentru armată. Vor fi cumpărate arme moderne, echipamente noi și se va consolida sprijinul pentru aliați precum Ucraina. Astfel, Germania vrea să devină un jucător mai puternic în NATO și în securitatea Europei.
Macron anunță un plan de accelerare a cheltuielilor militare ale Franței, pe fondul creșterii amenințărilor globale
Planul de accelerare a cheltuielilor vine în contextul în care Franța se luptă să facă economii de 40 de miliarde de euro în bugetul său pentru 2026, scrie Reuters. Franța avea în plan să își dubleze bugetul pentru apărare de la nivelul din 2017 până în 2030. Cu toate acestea, Macron s-a angajat să atingă acest obiectiv până în 2027, pe fondul creșterii amenințărilor globale. „Independența noastră militară este inseparabilă de independența noastră financiară. Aceasta va fi finanțată prin mai multă activitate și mai multă producție”, a spus Macron duminică. Rusia, o amenințare „durabilă” pentru Europa Potrivit France24, mai mulți oficiali militari și de securitate francezi au avertizat cu privire la amenințările globale care apasă asupra Franței. Inclusiv șeful Statului Major al Apărării, Thierry Burkhard, a declarat vineri că Rusia reprezintă o amenințare „durabilă” pentru Europa și că „rangul țărilor europene în lumea de mâine” se decide în Ucraina. De la venirea lui Macron la președinția Franței, bugetul de apărare al țării a crescut și se preconizează că va crește de la 50,5 miliarde de euro în prezent la 67 de miliarde de euro în 2030. În plus, în urma summitului NATO de la Haga, care a avut loc la sfârșitul lunii iunie, membrii Alianței au decis majorarea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB, la solicitările repetate venite din partea președintelui american Donald Trump.