Ile Bolojan vorbește despre apărare. Este ca serviciul de termoficare, nu se vede cât timp funcţionează
Premierul a fost întrebat despre cheltuielile privind apărarea în contextul campaniilor de dezinformare de pe reţelele de socializare care anunţă că România se pregăteşte să intre în război. Ilie Bolojan a respins dezinformările şi a anunţat că România investeşte în apărare pentru propria securitate. „Apărarea este ca serviciul de termoficare, nu se vede cât timp funcţionează”, a declarat Ilie Bolojan, joi seara, la Antena 3 CNN. El a mai spus că dacă serviciul de termoficare se strică, îl vezi, aşa cum se întâmplă şi în cazul apărării. Premierul a mai subliniat că serviciul de termoficare nu este gratuit, la fel ca în cazul apărării. „Suntem în Europa de est şi nu ne putem aştepta ca alte ţări să ne ofere o umbrelă de protecţie fără ca noi să nu ne asumăm partea noastră de cheltuieli”, a mai spus Bolojan, adăugând că o parte din cheltuieli vor fi pentru obiective civile, aşa cum sunt coridoarele de transport „Dacă suntem oameni responsabili nu putem să nu ne asumăm această componentă de apărare”, a explicat Ilie Bolojan. O ţară cu încredere scăzută în politicieni şi instituţii este „vulnerabilă la dezinformări”, a fost concluzia lui Ilie Bolojan.
România a selectat compania israeliană Rafael pentru programul SHORAD-VSHORAD. E al doilea cel mai valoros contract de apărare din istoria Israelului / Soluții tehnice controversate
România a selectat compania Rafael Advanced Defense Systems pentru a furniza sisteme de rachete antiaeriene cu rază scurtă de acțiune, scrie Israel Hayom. Deși Ministerul Apărării Naționale (MApN) nu a confirmat oficial compania câștigătoare și nici sistemul ales, analiștii militari citați de Israel Hayom estimează că este vorba despre platforma SPYDER, un sistem mobil dezvoltat de Rafael. SPYDER include un vehicul de lansare, o unitate de comandă și control, precum și un vehicul de sprijin pentru reîncărcarea lansatoarelor. Sistemul a fost folosit cu succes de Israel pe frontul de nord, în timpul operațiunii militare ‘Săbii de Fier’ din 2023. Ministerul Apărării Naționale a transmis duminică, printr-un comunicat, că derulează mai multe programe de înzestrare, printre care și SHORAD-VSHORAD, aprobat de Parlamentul României în anul 2020. Achiziția, demarată în 2023, are o valoare estimată de aproximativ 1,9 miliarde de euro fără TVA. „Procedura de atribuire urmează să fie finalizată prin semnarea Acordului Cadru între autoritatea contractantă și operatorul economic desemnat câștigător”, a precizat MApN, fără a numi compania selectată. Dacă va fi semnat în forma actuală, contractul cu România va deveni a doua cea mai mare vânzare de echipamente de apărare din istoria Israelului, după contractul de 3,5 miliarde de dolari prin care Germania a achiziționat în 2023 sistemul de apărare antirachetă Arrow 3, dezvoltat de Israel Aerospace Industries, potrivit Globes. Până acum, al doilea cel mai mare contract israelian era cel din 2017 cu India, în valoare de 1,6 miliarde de dolari, pentru furnizarea sistemului Barak 8 (MRSAM). Ulterior, Israelul a vândut și versiuni navale ale acestui sistem pentru încă 630 de milioane de dolari. Israel Hayom scrie că această achiziție vine la aproximativ o lună după ce România a decis să cumpere 41 de lansatoare din cadrul sistemului Iron Dome, un alt sistem israelian de apărare aeriană. Și în acest caz, detaliile contractului nu au fost făcute publice, iar configurația exactă a achiziției rămâne necunoscută. Patru ofertanți și soluții tehnice controversate Procedura de achiziție a fost lansată în noiembrie 2023 cu o valoare de 9,48 miliarde lei, echivalentul a 1,907 miliarde euro. Deși inițial au fost patru ofertanți – MBDA (Franța), Diehl Defence (Germania), Lig Nex1 (Coreea de Sud) și Rafael (Israel) – doar compania israeliană a rămas în cursă. MBDA și Diehl ar fi fost excluse după ce ofertele lor au depășit cu mult bugetul alocat, în cazul MBDA cu aproximativ 80%, informează Monitorul Apărării și Securității. Oferta companiei Rafael a ridicat anumite semne de întrebare legate de conformitatea tehnică și costuri. Potrivit MAS, prețul propus de Rafael depășește cu puțin peste 10% bugetul estimat inițial de MApN. Totuși, această diferență s-ar încadra în limitele permise de clauzele contractuale, care prevăd posibilitatea majorării valorii în cazul în care „se găsesc resursele financiare”. Potrivit surselor MAS, ca să se încadreze în bugetul avut la dispoziţie de MApN, israelienii au propus rachetele cu un radar polonez, produs de PGZ, care nu este la fel de performant precum cele propuse de celelalte companii şi care nu ar fi fost „verificat” şi de alte ţări. Mai mult decât atât, sistemele de control de pe racheta Derby şi racheta Spyder nu sunt comune, integrate, acest lucru putând fi un element esenţial pentru militarii care le folosesc.
Summit NATO | Trump întreține disputa privind fondurile pentru apărare /Liderul SUA compară bugetele alocate de țările membre, inclusiv de România
Președintele american Donald Trump a prezentat, cu ocazia summitului NATO de la Haga, bugetele alocate pentru apărare de țările membre, liderul de la Casa Albă exprimând nemulțumire asupra diferențelor foarte mari în raport cu Statele Unite. Donald Trump a prezentat, pe platforma Truth Social, un tabel cu fondurile alocate pentru apărare de cele 32 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice. ”Statele Unite se apropie de 1.000 de miliarde de dolari. Este incredibil. Vom discuta acest lucru în scurt timp cu statele membre NATO!”, a scris Donald Trump. Afirmațiile par să confirme că Donald Trump va refuza să aloce 5,0% pentru apărare și investiții în infrastructura militară, deși îndeamnă restul statelor membre să se conformeze. Trump încearcă să argumenteze că procentul de 3,38% din PIB alocat de Statele Unite apărării este, la valoarea de 967,7 miliarde de dolari, cu mult peste fondurile puse la dispoziție de celelalte țări membre NATO. Polonia alocă 4,12% pentru apărare, ceea ce înseamnă 35 de miliarde de dolari. România figurează în tabelul prezentat de Trump cu un procent de 2,25, respectiv 8,6 miliarde de dolari. Marea Britanie alocă 82 de miliarde de dolari pentru apărare, Franța 64 de miliarde, iar Germania 97,7 miliarde de dolari. Donald Trump tocmai a ajuns în Olanda, pentru a participa la summitul Alianței Nord-Atlantice de la Haga. Pe fondul disputelor privind bugetele apărării, președintele SUA a părut să emită dubii asupra respectării angajamentelor privind apărarea colectivă. Întrebat dacă va respecta clauza apărării colective prevăzută la Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic, Donald Trump a răspuns: ”Depinde de definiție. Există numeroase definiții ale Articolului 5. Eu mențin angajamentele de a fi prieteni, sunt prieten cu mulți dintre liderii europeni, mențin angajamentul de a-i ajuta. Eu mențin angajamentele de a salva vieți, angajamentele pentru viață și siguranță, vă voi da o definiție exactă când ajung acolo”, a subliniat Trump. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Guvernul Franței, vizat de MOȚIUNE de cenzură din cauza sistemului pensiilor /„Respectarea cuvântului dat este baza sistemului nostru democratic” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Obiectivele pe APĂRARE a noului executiv: Creșterea graduală a cheltuielilor/investițiilor de apărare cu până la 5% din PIB – Program de GUVERNARE
Creșterea graduală a cheltuielilor/investițiilor de apărare cu până la 5% din PIB, conform evoluțiilor mediului de securitate și deciziilor la nivelul NATO și UE – din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg în domeniul apărării, este primul obiectiv general al programului de guvernare în sectorul apărării. Alte obiective enunțate în programul de guvernare a noului cabinet Bolojan sunt: Continuarea modernizării și adaptării Armatei României în vederea dezvoltării capacității operaționale a forțelor armate de răspuns la riscurile și provocările actualului context de securitate. Valorificarea statutului și întărirea profilului României ca stat membru activ și responsabil în cadrul NATO și UE”. Consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite Un alt obiectiv este consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite. „Cooperarea în continuare cu SUA în toate demersurile care au ca obiectiv stabilitatea și securitatea Europei, apărarea aliată, dar și facilitățile amplasate pe teritoriul României, cu relevanță strategică”, se arată în documentul citat. Alte obiective generale: Consolidarea rolului de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv din punctul de vedere al menținerii libertății de navigație și a protecției infrastructurii critice. Creșterea contribuției la dezvoltarea industriei de apărare, în concordanță cu cerințele în context NATO și UE și valorificarea oportunităților create prin instrumentele financiare internaționale. Consolidarea și extinderea dimensiunii de apărare în cadrul parteneriatelor strategice ale României și în formate multilaterale. Creșterea atractivității funcției militare. Obiective strategice pe plan intern Creșterea graduală a cheltuielilor/investițiilor de apărare cu până la 5% din PIB, conform evoluțiilor mediului de securitate și deciziilor la nivelul NATO și UE – din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg în domeniul apărării. Accelerarea modernizării și extinderii infrastructurii din bazele și centrele militare existente, la standarde NATO. Prioritatea trebuie acordată principalelor baze și centre militare, unde sunt dislocate trupe și capabilități ale statelor aliate, conform programelor de modernizare, în mod special Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, Baza Aeriană 86 de la Fetești și Centrul de Instruire Întrunită de la Cincu. Vom insista pentru accelerarea modernizării infrastructurii MApN necesară operării noilor sisteme de armament care urmează a intra în dotarea armatei, precum și pentru modernizarea și creșterea capacității de găzduire în conformitate cu planurile Alianței. Consolidarea capabilităților de apărare națională și colectivă, concomitent cu actualizarea Programului „Armata României 2040” și continuarea achizițiilor esențiale pentru consolidarea capabilităților de apărare, în concordanță cu Planul multianual de înzestrare a Armatei României. Contextul regional de securitate impune asumarea unei poziții consolidate de vigilență strategică, prin care să fie întărite capacitățile de pregătire și reacție ale armatei, industriei de apărare și structurilor de sprijin național. Această abordare are ca obiectiv creșterea rezilienței și capacității de descurajare, astfel încât România să fie pregătită să răspundă în mod eficient oricăror provocări la adresa securității sale, atât în prezent, cât și în viitor. Dezvoltarea unui concept eficient de apărare aeriană și balistică integrat, în paralel cu un concept de apărare maritimă, care să protejeze apele noastre teritoriale. Vom proteja libertatea de navigație și infrastructura critică subacvatică și de suprafață și interesele economice ale României din Zona Economică Exclusivă. Consolidarea rolului de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv din punctul de vedere al menținerii libertății de navigație și al protecției infrastructurii critice. Protejarea libertății de navigație și a intereselor economice ale României în Marea Neagră prin satisfacerea nevoilor operaționale destinate acestui scop și asumarea documentelor strategice cu relevanță asupra securității Mării Negre. Obiective strategice pe plan internațional Consolidarea posturii strategice a României. România și-a propus să-și consolideze postura de pilon de securitate și stabilitate în Europa, la Marea Neagră și în vecinătatea sa. Nivelul de ambiție este de a fi un aliat, partener de încredere și furnizor de securitate în cadrul NATO și UE. Acest deziderat se realizează prin consolidarea relațiilor strategice existente, bazându-ne pe pilonii relației cu Statele Unite, pe creșterea posturii noastre relevante în cadrul NATO și UE, precum și prin consolidarea relațiilor strategice bilaterale. România – stat membru activ și responsabil în cadrul NATO și UE. Participarea activă la procesele decizionale în cadrul NATO și contribuția semnificativă a României la consolidarea posturii Alianței de descurajare și apărare, cu accent pe flancul estic, precum și menținerea contribuției la comandamentele NATO, conform angajamentelor asumate. Participarea la operațiile și misiunile NATO și UE sau în alt format agreat de România cu aliații și partenerii săi. Asigurarea tuturor condițiilor necesare și a eforturilor subsumate sprijinului pe care România îl oferă ca națiune gazdă. Consolidarea dimensiunii de apărare a parteneriatelor strategice ale României și dezvoltarea cooperării în domeniul apărării în formate multilaterale. Consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, inclusiv prin actualizarea Foii de parcurs în domeniul apărării (2020-2030), având în vedere evoluțiile înregistrate în ultimii ani, nevoia consolidării prezenței forțelor și capabilităților SUA în România, precum și cooperarea în domeniul înzestrării și utilizarea instrumentului financiar FMF Loan oferit de SUA. Dezvoltarea cooperării în domeniul apărării cu partenerii strategici din cadrul NATO și UE, cu accent pe Franța, Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit al Marii Britanii, Turcia, inclusiv pentru avansarea unor proiecte de anvergură în domeniul apărării care să contribuie la asigurarea securității, stabilității și circulației libere în regiunea Mării Negre, accesului liber și exploatării resurselor din Zonele Economice Exclusive. Continuarea participării active în cadrul inițiativei Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră (MCM Black Sea), înființat între România, Turcia și Bulgaria, în 2024, inclusiv în ceea ce privește protecția infrastructurii critice. Continuarea sprijinului acordat partenerilor din regiune, cu accent pe Republica Moldova și Ucraina, precum și statelor din Balcanii de Vest, inclusiv din perspectiva parcursului european și/sau euro-atlantic al acestora. Sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, mai ales în ceea ce privește Republica Moldova. Securitatea, stabilitatea și prosperitatea Republicii Moldova sunt foarte importante pentru România, iar orice evoluție negativă ce afectează Republica Moldova se reflectă și asupra țării noastre. Vom continua politicile de susținere a aspirațiilor europene ale Republicii Moldova și
UE și Australia vor lansa un Acord de parteneriat în materie de securitate, în contextul riscurilor din Europa și zona Indo-Pacifică
Uniunea Europeană și Australia au lansat, miercuri, negocierile pentru semnarea unui Parteneriat în domeniul Securității și Apărării, inclusiv în sensul contracarării amenințărilor hibride. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Antonio Costa, au stabilit cu premierul Anthony Albanese, cu ocazia summitului Grupului G7, lansarea negocierilor pentru semnarea unui Acord de Parteneriat de Securitate și Apărare. ”Parteneriatul va crea un cadru pentru cooperarea actuală și viitoare, inclusiv în domeniile industriei apărării, securității cibernetice și combaterii terorismului”, anunță Comisia Europeană, subliniind că va fi extinsă cooperarea și în sensul combaterii amenințărilor hibride. ”Sunt foarte bucuroasă că putem explora semnarea unui Acord de Parteneriat și Securitate. În aceste vremuri marcate de tensiuni în creștere și de competiție strategică, partenerii trebuie să intensifice cooperarea, este important să colaborăm în materie de securitate și cooperare. Prietenia durabilă dintre Europa și Australia intră acum într-un nou capitol. Recunoscând necesitatea cooperării comune în Europa și în zona Indo-Pacifică, lansăm discuții asupra Parteneriatului de Securitate și Cooperare”, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene. În același timp, Ursula von der Leyen a semnalat intenția avansării negocierilor comerciale între Uniunea Europeană și Australia. “Menținem angajamentele și în sensul avansării negocierilor comerciale, întrucât contează și securitatea economică”, a subliniat președintele Comisiei Europene. La rândul său, premierul australian, Anthony Albanese, a salutat posibilitatea intensificării cooperării cu Uniunea Europeană în materie de apărare. ”Am avut o întâlnire foarte constructivă asupra posibilității lansării unui Parteneriat de Securitate și Apărare. Am discutat despre această idee cu colegii din Australia. Categoric, putem avansa. Putem observa cât de interconectată a devenit securitatea Europei și cea a regiunii Indo-Pacifice”, a afirmat Anthony Albanese. Foto: Profimedia Video: Comisia Europeană Citește și: ANALIZĂ BCE cere consolidarea rezilienței sistemului financiar al zonei euro /„INCERTITUDINEA afectează economia Europei” VIDEO Trump analizează posibilitatea implicării Statelor Unite în atacarea IRANULUI /„Nu vor avea bombă nucleară” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
The Jerusalem Post: De ce relaxează armata israeliană restricțiile impuse civililor, după atacurile Iranului cu 1.000 de drone și 400 de rachete
Comandamentul militar israelian a început relaxarea anumitor restricții impuse populației civile, deși Iranul încă poate lansa atacuri masive asupra orașelor din Israel, notează cotidianul The Jerusalem Post, argumentând că, statistic, riscurile scad și este necesară reluarea anumitor activități, în special a celor economice. ”Pe cât de surprinși au fost israelienii să se trezească vineri în război cu Iranul, pe atât de surprinși au fost să afle miercuri după-amiază că armata israeliană a început să relaxeze anumite restricții pe plan intern. Aceste măsuri de precauție reduceau probabilitatea ca Iranul să atace grupuri mari de oameni, dar blocau multe aspecte ale vieților civililor”, notează Yonah Jeremy, editorialist al cotidianului The Jerusalem Post. În mod esențial, este o problemă statistică. Iranul a lansat peste 400 de rachete balistice și cel puțin 1.000 de drone spre Israel. Aproximativ 30 de rachete au atins zone civile, provocând moartea a cel puțin 25 de persoane. Dronele nu au provocat victime. Circa 600 de oameni au fost răniți, iar 4.000 s-au mutat din imobilele care au suferit daune structurale. Iranul poate provoca în continuare victime masive ”Dar acesta ar putea fi doar jumătate din scenariul cel mai grav la care se așteaptă forțele militare israeliene. Teheranul poate percuta în continuare sistemele antiaeriene israeliene și poate comite bombardamente mortale, ceea ce ar forța armata israeliană să revină asupra deciziei și să reimpună restricțiile”, subliniază editorialistul cotidianului The Jerusalem Post. ”Însă ideea de a permite adunări de 30 sau 50 de persoane în aer liber, în anumite zone, și adunări de 100 de persoane în spații închise este un risc rezonabil. După șase zile de confruntări cu Iranul, Comandamentul militar intern a observat un mod clar al scăderii numărului rachetelor lansate de Iran”, subliniază autorul. Experții militari israelieni au luat decizia pe baza anumitor date: aviația militară israeliană a distrus circa 40% din sistemele de rachete iraniene, reducând semnificativ numărul rachetelor care pot fi lansate simultan. Prin relaxarea restricțiilor, Guvernul Benjamin Netanyahu speră să relanseze activitățile economice și religioase. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO UE și Australia vor lansa un Acord de parteneriat în materie de SECURITATE, în contextul riscurilor din Europa și zona Indo-Pacifică Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Ambasada SUA la București: Considerăm că este firesc ca și aliații noștri să își asume responsabilitățile prevăzute de Articolul 3 din NATO
„Statele Unite vor continua să fie un partener credibil și responsabil în cadrul Alianței. Angajamentul nostru față de Articolul 5 rămâne neschimbat, însă considerăm că este firesc ca și aliații noștri să își asume responsabilitățile prevăzute de Articolul 3, care vizează atât apărarea individuală, cât și cea colectivă”, transmite Ambasada SUA în România, într-o postare pe social media. Matthew Whitaker, ambasadorul SUA la NATO, a declarat miercuri că Statele Unite se așteaptă ca fiecare aliat să vină cu planuri concrete, cu bugete, calendare și rezultate concrete pentru a atinge obiectivul de 5% din PIB pentru cheltuieli de apărare și securitate, iar summitul de la Haga va fi momentul în care aceste angajamente vor fi consolidate. „La mai bine de 10 ani de la angajamentul luat la summitul din Scoția (2 la sută din PIB pentru apărare – n.r.), abia acum ajungem în punctul în care toți aliații își îndeplinesc obligația asumată în urmă cu 11 ani”, a menționat Whitaker. „Dar da, Statele Unite rămân angajate față de NATO și vom continua să fim un partener credibil și serios în cadrul Alianței”, a adăugat diplomatul american. Nicușor Dan: 5% înseamnă 3,5% plus 1,5% Președintele Nicușor Dan a anunțat la summitul de la Vilnius că România își propune să ajungă la un buget de apărare echivalent cu 5% din PIB, printr-o creștere etapizată în următorii ani. În prezent, România alocă 2,2% din PIB pentru apărare, cu un angajament politic de a ajunge la 2,5%. Conform declarațiilor făcute de președintele Nicușor Dan, obiectivul asumat la summitul NATO de la Vilnius este de a crește această sumă până la 5% din PIB. „Așa cum am spus, 5% înseamnă 3,5% plus 1,5%. Parte din acei 1,5% sunt lucruri pe care noi oricum le facem. De exemplu, știți că urmează să avem un exercițiu militar la Cincu în această toamnă. Și pentru ca trupele să poată se desfășoare, e nevoie de lărgirea unor străzi, de construcția unor poduri. De tipul ăsta sunt cheltuiele de 1,5%”, a explicat președintele României. (detalii AICI) Foto: Shutterstock CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Bloomberg: Statele membre NATO intenționează să suplimenteze semnificativ infrastructura sistemelor antiaeriene
Alianța Nord-Atlantică îndeamnă statele membre să extindă de cinci ori infrastructura de sisteme antiaeriene, în cadrul eforturilor de consolidare a capabilităților militare ca reacție la agresiunea militară rusă asupra Ucrainei. Suplimentarea capabilităților antiaeriene va fi discutată la o reuniune a miniștrilor Apărării din statele membre NATO programată joi la Bruxelles, afirmă surse citate de grupul media Bloomberg. Planul este de suplimentare de cinci ori a sistemelor antiaeriene la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Miniștrii Apărării din cadrul NATO urmează să aprobe unul dintre cele mai ambițioase angajamente în sensul suplimentării stocurilor de armament, în contextul reducerii dependenței de sistemele militare americane. Planurile sunt dezbătute pentru a putea fi definitivate la summitul NATO programat la Haga pe 24-25 iunie. La îndemnul președintelui SUA, Donald Trump, țările membre NATO urmează să suplimenteze cheltuielile pentru apărare până la nivelul de 5% din PIB, dintre care 3,5% pentru sistemele militare și 1,5% pentru infrastructura esențială. ”Nu suntem în război, dar nu suntem nici într-o perioadă de pace. Trebuie să continuăm consolidarea capabilităților pentru descurajarea militară și apărare, iar acest lucru înseamnă pivotarea spre disponibilitatea pregătirilor pentru un potențial război”, a afirmat luni secretarul general al NATO, Mark Rutte. Statele membre NATO sunt nevoite să achiziționeze sisteme antiaeriene terestre pentru doborârea dronelor militare, a rachetelor și avioanelor de vânătoare, a explicat un oficial european din domeniul apărării. Alianța Nord-Atlantică redusese achizițiile sistemelor de acest fel în ultimele trei decenii, în contextul în care atenția era îndreptată asupra zonelor din afara teritoriului fostului Război Rece, concentrându-se pe contracararea riscurilor din Orientul Mijlociu și Africa. Însă ecuația strategică s-a schimbat în 2022, când Rusia a invadat Ucraina, generând preocupări asupra securității flancului estic al NATO. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO UE speră să intensifice coordonarea cu SUA în privința sancțiunilor impuse Rusiei /„Trebuie să obținem sfârșitul acestui RĂZBOI” ANALIZĂ Le Monde: În Polonia, victoria lui Karol Nawrocki obstrucționează eforturile lui Donald Tusk de consolidare a EUROPEI Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Bloomberg: Fondul de apărare de 150 de miliarde de euro al UE a primit aprobarea inițială a celor 27 de state membre
Fondul de apărare în valoare de 150 de miliarde de euro al Uniunii Europene a primit aprobarea inițială în Consiliul UE din partea celor 27 de state membre. Fondul va distribui bani țărilor care doresc să investească în capacități de securitate, cum ar fi muniție, drone și protecția infrastructurii critice, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune, conform Bloomberg. Fondul este așteptat să primească aprobarea oficială săptămâna viitoare, a declarat una dintre persoane, care a vorbit sub rezerva anonimatului. Conform Le Figaro, ambasadorii celor 27 state membre ar trebui să formalizeze acest acord de principiu în timpul unei noi reuniuni miercuri, înaintea unui acord final așteptat pe 27 mai, în timpul unei reuniune a miniștrilor Afacerilor Europene din UE. Programul a fost propus de Comisia Europeană, în martie, ca răspuns la posibila restrângere a securității oferite de americani în Europa, menționată de către președintele Donald Trump. Fondul vine în completarea noilor norme care permit statelor membre flexibilitate fiscală pentru cheltuielile cu apărarea, care s-ar putea ridica la un total de 800 de miliarde euro. Ursula von der Leyen: Un „moment unic într-o generație” Comisia Europeană va strânge cele 150 de miliarde de euro pe piețele de capital și va distribui banii sub formă de împrumuturi statelor membre, la cerere, pentru a finanța produse specifice de care continentul duce cel mai mult lipsă, potrivit uneia dintre persoane. Acestea includ rachete, capacități de apărare terestră și sisteme de apărare antirachetă. Noul instrument de împrumut ar fi similar cu cel instituit în timpul pandemiei de Covid pentru a sprijini schemele de șomaj tehnic ale statelor membre și măsurile similare. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a numit acest program un „moment unic într-o generație” și a declarat anterior că Uniunea Europeană se confruntă cu nevoi de investiții în domeniul apărării de aproximativ 500 de miliarde de euro în următorul deceniu. Unele țări din afara UE sunt eligibile pentru a participa la program, cu condiția ca aceste cheltuieli să nu depășească 35% din cost, a spus sursa. Luni, Marea Britanie și Uniunea Europeană au ajuns la un acord privind un parteneriat în domeniul apărării, iar blocul s-a angajat să exploreze modalități de a permite Londrei accesul la program. Marea Britanie va putea participa la sistemul UE de achiziții comune în materie de apărare, dar companiile britanice de profil – precum BAE și Rolls Royce – vor trebui să ajungă la acorduri separate pentru a putea beneficia de schema de subvenții în valoare de 150 de miliarde de euro. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Von der Leyen: UE lucrează la NOI sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul nr. 17 a fost adoptat acum câteva zile Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Tánczos Barna: România va încasa 1,3 miliarde de euro, pe 10 iunie, din tranșa a treia din PNRR
„România va încasa, pe 10 iunie, 1,3 miliarde euro din tranșa a treia de plată pentru Programul Național de Redresare și Reziliență”, a declarat, marți, ministrul Finanțelor, Tánczos Barna. „România va încasa 1,3 milioane de euro, pe 10 iunie, din tranșa a treia de plată pentru PNRR. Este un aspect important, este o finanțare importantă pentru echilibrarea încasărilor de la bugetul de stat”, a transmis Tánczos Barna printr-un mesaj video postat pe Facebook. Tánczos Barna a anunțat că participă, la Bruxelles, la reuniunea miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, unde se vor discuta, printre altele, despre aspecte legate de încasarea TVA pentru tranzacțiile online în cadrul UE și despre SAFE, sistemul de finanțare pentru Apărare. În acest context, ministrul a atenționat că România are nevoie de o reformă fiscală, însă un Guvern interimar nu are prerogative și nici mandat să discute asemenea aspecte cu Comisia Europeană sau cu societatea din România. „Cu siguranță, toată lumea așteaptă dezbaterile din România despre reforma fiscală. Fără doar și poate, România are nevoie de o reformă fiscală. Avem un angajament din acest punct de vedere, dar un guvern interimar nu are nici prerogative, nici mandat să discute asemenea aspecte, nici cu Comisia Europeană, nici acasă, cu societatea din România. Noul guvern, guvernul care vine după acest guvern interimar, are prima și cea mai importantă sarcină: de a discuta reforma fiscală, de a prezenta această reformă fiscală societății de acasă și Comisiei Europene. Această reformă trebuie să consolideze sistemul fiscal-bugetar pentru următorii șapte ani. De aceea este un aspect important, care nu poate fi discutat de un guvern interimar. Venim acasă cu această veste bună: pe 10 iunie vin cele 1,3 miliarde de euro”, a punctat Tánczos Barna. Ministrul Finanțelor a mai spus că pe 18 mai se decide viitorul țării. „În același timp, trebuie să fim cu toții conștienți de faptul că pe 18 mai decidem asupra viitorului țării. Decidem asupra unei stabilități fiscal-bugetare sau alegem haosul, alegem incertitudinea, alegem lipsa de perspectivă? Pe 18 mai, toată societatea din România decide asupra viitorului nostru, viitorul nostru a tuturor. Haos sau predictibilitate? Veniți la vot pe 18 mai”, a adăugat el. Sursa foto, video: Facebook / Tánczos Barna CITEȘTE ȘI: Marcel Boloș: „Renegocierea PNRR și deblocarea integrală a Cererii de Plată 3 sunt priorități imediate” Cătălin Predoiu: „Există discuţii curente, la nivel tehnic şi ministerial, pentru modificarea PNRR” Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele