Etichetă: aparare

Vizită misterioasă la Kiev. Liderul celei mai importante structuri NATO face prima călătorie în Ucraina de la începutul războiului

Mykhailo Drapatyi, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, a făcut anunțul vineri, potrivit Ukrainska Pravda. El a spus că în octombrie Comitetul Militar NATO va vizita Ucraina. Va fi prima vizită din ultimii opt ani și tot prima de la începutul războiului, în 2022. „Astăzi (21 august n.r.) am vorbit pentru prima dată cu președintele Comitetului Militar NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone… Ne așteptăm ca în octombrie Comitetul Militar NATO să viziteze Ucraina. Ultima astfel de vizită a avut loc acum opt ani”, a transmis șeful armatei ucrainene. Comandantul-șef a menționat că amiralul a vizitat Ucraina de trei ori și a văzut situația de pe teren. „L-am informat despre situația de pe front și prioritățile noastre: atacuri la distanță lungă, tactici flexibile de infanterie și utilizarea sistemelor robotice pe linia frontului. De asemenea, am discutat separat despre apărarea aeriană. Protejarea cerului este prioritatea mea”, a spus Drapatyi. Gest simbolic sau schimbare de strategie Prima vizită a Comitetului după opt ani poate fi un gest simbolic, de susținere, dar și o posibilă schimbare de strategie a aliaților în ceea ce privește suportul pentru Ucraina Recent, un purtător de cuvânt al Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa al NATO a declarat pentru European Pravda că o întâlnire între Mykhailo Drapatyi și generalul Alexus Grynkewich, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa și comandantul Comandamentului European al SUA, este doar o chestiune de timp, deoarece NATO acordă o atenție considerabilă apărării Ucrainei. Ce este Comitetul Militar NATO Comitetul Militar NATO, cea mai înaltă autoritate în cadrul organizației, are rolul de a furniza recomandări Consiliului Nord-Atlantic privind modalitățile în care Alianța poate răspunde la provocările globale de securitate. De regulă, pe durata unui an, reuniunile la nivelul șefilor Apărării se desfășoară de două ori la sediul NATO din Bruxelles și o dată într-o țară membră a Alianței.

Bloomberg: SUA evaluează loialitatea aliaților NATO față de politicile lui Trump înainte de reducerea prezenței militare în Europa

Într-un document trimis recent statelor membre NATO și consultat de Bloomberg, Statele Unite adresează o serie de întrebări pentru a evalua în ce măsură aliații susțin politica administrației Trump. Printre acestea se numără dacă țara respectivă a susținut „în mod public” politica externă a SUA și ce „restricții” a impus folosirii bazelor sale de către armata americană. Documentul urmărește și să afle dacă statele NATO cumpără echipamente de la companii americane din industria de apărare. De asemenea, aliații sunt întrebați dacă s-au opus public unor reglementări care „împiedică” acordarea de contracte firmelor din SUA. Una dintre întrebări este: „A demonstrat țara că se aliniază abordării americane «puternică, clară și discretă»?”, formulare care face trimitere la o expresie folosită de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. Mai mulți aliați sunt nemulțumiți de demers și îl văd drept o încercare de a-i determina să se alinieze ideologic cu Washingtonul în schimbul protecției oferite de SUA, afirmă surse citate de Bloomberg. SUA își reevaluează prezența militară în Europa O eventuală condiționare a angajamentelor de securitate ale SUA de un asemenea grad de loialitate ar putea schimba profund relația transatlantică construită după Al Doilea Război Mondial. Aceasta s-a bazat timp de decenii pe garanțiile militare americane, chiar și atunci când între Washington și aliații europeni au existat divergențe politice. Administrația Trump a încercat deja să sprijine forțe de dreapta din țări precum Germania și Ungaria și a promis trupe suplimentare după victoria candidatului preferat la alegerile prezidențiale din Polonia. Chestionarul a fost transmis la câteva săptămâni după ce administrația Trump a început o evaluare de șase luni a prezenței militare americane în Europa, care ar urma să se încheie până în decembrie. Aliații NATO se așteaptă ca procesul să ducă la reduceri importante ale sprijinului american, inclusiv ale numărului de militari staționați în Europa și ale mijloacelor militare pe care SUA le-ar putea trimite în cazul unui atac. Divergențe între Washington și aliații NATO Chestionarul face referire indirectă la mai multe subiecte care au provocat divergențe între Washington și aliații săi din NATO, printre care atacurile americane asupra Iranului, operațiunea de capturare a liderului venezuelean Nicolas Maduro și intenția unor state europene de a acorda mai multe contracte din domeniul apărării companiilor din Europa. Documentul a fost transmis inițial ambasadelor statelor NATO la Washington, iar în această săptămână a ajuns și la sediul Alianței Nord-Atlantice din Bruxelles. SUA urmează să se întâlnească cu aliații NATO la Bruxelles, spre sfârșitul acestei luni, pentru a discuta evaluarea. Procesul ar putea duce la o nouă reducere a prezenței militare americane în Europa. SUA au anunțat deja retragerea a 5.000 de militari din Germania și redistribuirea altor forțe fără ca acestea să fie înlocuite. Trump a promis însă trimiterea unor trupe suplimentare în Polonia, după alegerea lui Karol Nawrocki în funcția de președinte.

Senatul dă testul pe legi disputate între PNL și PSD, jaloane în PNRR

Senatorii se reunesc astăzi, la ora 15.00, într-o nouă sesiune extraordinară, pentru a dezbate și, ulterior, pentru a da votul final pe trei proiecte de legi restante și disputate între politicieni. Ordine de zi, sesiune extraordinară Senat Cele trei proiecte de lege au generat opinii pro și contra în rândul partidelor din fosta coaliție. Strategia pentru conservarea Biodiversității – jalon PNRR de 1 miliard de euro. Condițiile PSD pentru vot Imagine aeriana a unei pepiniere in judetul Valcea. OCTAV GANEA / MEDIAFAX FOTO Primul proiect de lege vizează Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030. Proiectul a fost depus în Parlament, după ce Guvernul României l-a aprobat în iulie 2026 ca să stopeze degradarea naturii și pentru a alinia România la obiectivele europene și globale. Adoptarea acestui act normativ a fost o condiție critică (jalon PNRR) care a deblocat fonduri europene de aproape 1 miliard de euro pentru România. Strategia este construită în jurul a 4 mari direcții de intervenție:  Conservarea și restaurarea ecosistemelor: refacerea zonelor naturale afectate (păduri, râuri, zone umede). Reducerea riscului de extincție: protejarea strictă a speciilor de plante și animale aflate în pericol. Utilizarea durabilă a resurselor: exploatarea responsabilă a pădurilor, apelor și solurilor. Consolidarea capacității: creșterea finanțării, a cercetării științifice și întărirea instituțiilor de control. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat ieri că PSD va vota strategia pentru conservarea biodiversității, doar dacă este bună pentru economie, dacă îndeplinește acordurile și cerințele de mediu și dacă aceasta nu va fi folosită ca pretext pentru blocarea construcției de autostrăzi și hidrocentrale. „Din perspectiva noastră, are un impact semnificativ pe termen lung. În plină criză energetică, Ministerul Mediului a venit, din punctul nostru de vedere, pe ultima sută de metri, cu o strategie care valorează cam un miliard de euro în PNRR. A lăsat-o în transparență cred eu, într-un moment nu foarte potrivit, atunci când atenția tuturor era îndreptată spre rezolvarea altor probleme urgente. Plecând de la declarațiile făcute de cei responsabili, am văzut următoarea chestiune spusă, și anume faptul că cei de la Bruxelles nu vor accepta ca jalon îndeplinit decât forma aceasta pregătită de ei și pe care au trimis-o la Senat. Pregătită cum? Chiar cu ONG-urile de mediu, ONG-uri care au oferit, în trecut, din bani publici, consultanță pentru protejarea păsărilor (…). Aici se ridică cel puțin două probleme din perspectiva aprobării acestei strategii. Ce se întâmplă cu siguranța energetică a României? Suntem în plin colaps energetic în acest moment, iar USR deja a blocat la CCR finalizarea a șapte hidrocentrale strategice”, a spus Grindeanu. Președintele PSD susține că strategia, în forma actuală, va compromite și actualele capacități de producție a energiei. Regulile de desfășurare a programului SAFE de 16,6 miliarde de euro Al doilea proiect pe ordinea de zi a plenului Senatului vizează programul SAFE. Senatul este primă cameră sesizată în acest caz. Propunerea legislativă vizează crearea cadrului instituțional și financiar urgent pentru implementarea Programului SAFE în România, evitând blocajele administrative. Prin acest instrument european, România accesează un împrumut masiv de peste 16,6 miliarde de euro destinat securității naționale și retehnologizării industriei autohtone de apărare. Completările legislative aduse ordonanței inițiale au fost impuse pentru a asigura reducerea birocrației și semnarea contractelor înainte de termenele limită europene. Proiectul vizează: deblocarea achizițiilor urgente – MApN și alte structuri de siguranță națională să poată semna contracte de achiziții fără blocaje financiare și contestații. exceptarea de la regulile de achiziție  – Contractele derulate prin SAFE să fie exceptate de la regulile licitațiilor clasice și sunt considerate de importanță strategică. Vor fi derulate direct sau în parteneriat cu state UE. managementul Planului de Investiții –  Cancelaria Prim-Ministrului și Ministerul Finanțelor primesc atribuții clare pentru a negocia implementarea acordului direct cu Comisia Europeană. Orice direcție majoră este aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). garanția fluxului financiar – Modificarea legislativă stabilește circuitele bugetare clare pentru utilizarea celor 16,6 miliarde de euro primiți prin împrumutul SAFE, definind modul în care banii sunt distribuiți către fabricile din industria de apărare (ex: producție de muniție, transportoare, sisteme radar).  Decarbonizarea sectorului energetic, condiție PNRR Al treilea proiect de lege de pe ordinea de zi de astăzi se referă la decarbonizarea sectorului energetic, o altă temă disputată între PNL – USR și PSD – AUR. Modificările propuse constau în reajustarea calendarului de închidere a grupurilor energetice pe cărbune (lignit și huilă) și securizarea banilor europeni din PNRR. Proiectul face parte din condiția obligatorie a Comisiei Europene pentru deblocarea cererii de plată numărul 4 din PNRR. Proiectul stabilește clar că eliminarea cărbunelui este definitivă pentru a îndeplini jalonul 114 din PNRR. Se reglementează scoaterea strictă din exploatare a 1.045 MW din capacități pe lignit și huilă, urmată de alți 710 MW. Sorin Grindeanu a cerut amânarea termenului de închidere a centralelor pe cărbune, depunerea unui proiect de lege care interzice închiderea capacităților energetice până la înlocuirea lor și susținerea legii privind decarbonizarea cu amendamente. Liderul PSD i-a cerut premierului demis Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles pentru a renegocia și amâna termenul limită de 31 august privind închiderea centralelor pe cărbune. Ilie Bolojan a spus că „deciziile populiste privind centralele pe cărbune pot aduce României corecții de peste un miliard de euro”.

Armata germană construiește fortificații la granița estică a Poloniei

Forțele armate germane (Bundeswehr) participă la fortificarea frontierei estice a Poloniei cu Belarus și exclava rusă Kaliningrad, a anunțat miercuri armata germană. Militarii germani lucrează alături de armata poloneză la săparea de șanțuri antitanc, instalarea de obstacole pentru tancuri și construirea unor poziții de luptă. Fortificațiile au rolul de a încetini înaintarea unor forțe inamice în cazul unui conflict militar. Potrivit armatei germane, citată de Berliner Zeitung, lucrările fac parte dintr-un program al Ministerului polonez al Apărării, care urmărește ca până la sfârșitul anului să fie consolidați aproximativ 250 de kilometri din frontiera cu Belarus și cu regiunea rusă Kaliningrad. Proiectul „Scutul Estic” Fortificațiile sunt incluse în proiectul „Eastern Shield” (Scutul Estic), lansat de Polonia în 2024 pentru consolidarea flancului estic al NATO și al Uniunii Europene. Programul prevede construirea unui sistem de obstacole defensive, fortificații și infrastructură militară de-a lungul frontierei estice, pe o distanță de aproximativ 800 de kilometri. Pe lângă șanțurile antitanc și barierele fizice, proiectul include sisteme de supraveghere, senzori, camere cu termoviziune și mijloace de detectare a dronelor, menite să întărească apărarea graniței. Participarea Germaniei Participarea armatei germane are loc la solicitarea autorităților poloneze și este asigurată de unități de genişti. Primii militari au ajuns în Polonia la sfârșitul lunii iunie, iar efectivele principale au fost desfășurate la începutul lunii iulie. Misiunea este planificată să dureze până în octombrie 2026 și se concentrează în special asupra sectorului nordic al frontierei, inclusiv în zona Coridorului Suwałki – o fâșie de aproximativ 100 de kilometri care leagă Polonia de statele baltice și separă exclava rusă Kaliningrad de Belarus. NATO consideră această zonă unul dintre cele mai sensibile puncte ale flancului său estic. „Securitatea Europei este apărată împreună”, a afirmat generalul-locotenent Alexander Sollfrank, comandantul Comandamentului Operațional al armatei germane, explicând participarea militarilor germani la acest proiect. Regiunea Mării Baltice, în centrul noului acord de apărare Germania și Polonia au semnat recent un nou acord de cooperare în domeniul apărării, care prevede extinderea exercițiilor militare comune, dezvoltarea capacităților de apărare și consolidarea cooperării pe flancul estic al NATO. Documentul pune accent și pe securitatea regiunii Mării Baltice și pe răspunsul la amenințările hibride.

Uniunea Europeană pregătește până la 18 miliarde de euro pentru proiecte comune de apărare cu Ucraina

Fondurile ar urma să sprijine producția de echipamente militare și integrarea industriei de apărare ucrainene în ecosistemul european, potrivit unui înalt oficial european citat de TVP World. Anunțul vine într-un moment în care Bruxelles-ul își intensifică sprijinul pentru Ucraina, atât din punct de vedere militar, cât și economic, în contextul războiului declanșat de Rusia în februarie 2022. Inițiativa urmărește consolidarea capacităților de producție ale industriei de apărare și dezvoltarea unor proiecte comune între companii europene și ucrainene. Cum ar putea fi împărțite fondurile Potrivit sursei citate, pachetul financiar ar putea fi alcătuit din mai multe instrumente europene de finanțare. Cea mai mare parte, până la 10 miliarde de euro, ar urma să provină din împrumuturile acordate prin mecanismul SAFE. Alte două miliarde de euro ar putea fi alocate printr-o nouă finanțare a Comisiei Europene, iar aproximativ șase miliarde de euro ar putea proveni din Instrumentul European pentru Pace (European Peace Facility), utilizat de Uniunea Europeană pentru sprijinirea partenerilor în domeniul securității și apărării. În total, valoarea fondurilor disponibile pentru proiectele comune de apărare ar putea ajunge la 18 miliarde de euro, în funcție de aprobarea mecanismelor de finanțare și de interesul statelor participante. Interes din partea companiilor și statelor membre Potrivit oficialului european, 19 companii din Uniunea Europeană și Ucraina și-au exprimat deja interesul de a participa la proiectele comune finanțate prin acest program. De asemenea, opt state membre ale Uniunii Europene au transmis că sunt interesate să se implice în inițiativă, ceea ce ar putea accelera dezvoltarea unor capacități comune de producție pentru echipamente și tehnologii de apărare. Prin această colaborare, Bruxelles-ul urmărește consolidarea bazei industriale europene de apărare și creșterea capacității de producție într-un context marcat de cererea tot mai mare pentru echipamente militare. Ursula von der Leyen, în vizită la Kiev Anunțul privind viitorul pachet de finanțare coincide cu vizita efectuată la Kiev de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Este cea de-a unsprezecea deplasare a acesteia în Ucraina de la începutul invaziei ruse din februarie 2022. Într-un mesaj publicat pe platforma X, Ursula von der Leyen a afirmat că Ucraina a reușit să își consolideze capacitățile militare și că urmează noi măsuri pentru integrarea industriilor de apărare ale Uniunii Europene și Ucrainei. „Este un moment special. Ucraina și-a construit un impuls militar puternic. Situația începe să se schimbe”, a transmis președinta Comisiei Europene. Aceasta a precizat că, pe lângă noile inițiative privind industria de apărare, discuțiile de la Kiev vor viza și procesul de aderare al Ucrainei la Uniunea Europeană, precum și pregătirile pentru sezonul rece, în contextul provocărilor generate de război și de securitatea infrastructurii energetice.

Trump își temperează criticile la adresa Spaniei după creșterea cheltuielilor NATO. Amenințările comerciale rămân pe masă

Declarațiile au fost făcute la scurt timp după summitul Alianței Nord-Atlantice desfășurat la Ankara, unde principalele subiecte au fost majorarea cheltuielilor pentru apărare și securitatea regională. La întoarcerea spre Statele Unite, Trump a declarat că Spania „a revenit” asupra poziției sale și că a fost „foarte generoasă” în privința plăților pentru apărare. Liderul american a precizat că Madridul a răspuns solicitărilor privind contribuțiile financiare, fără a oferi însă detalii suplimentare. Potrivit Guvernului spaniol, afirmațiile lui Trump fac referire la faptul că Spania va atinge în acest an pragul de 2% din PIB alocat apărării, obiectiv stabilit anterior în cadrul NATO, scrie Reuters. Madrid respinge ținta de 5% din PIB pentru apărare Premierul Pedro Sanchez a declarat că discuția avută cu Donald Trump în timpul summitului a fost una „foarte cordială”, în ciuda divergențelor privind noile obiective de finanțare ale Alianței. Guvernul de la Madrid susține că și-a majorat semnificativ bugetul destinat apărării, de la 0,98% din PIB în 2017 la aproape 33 de miliarde de euro în prezent, ceea ce permite atingerea pragului de 2% în acest an. Cu toate acestea, executivul spaniol refuză să accepte noua țintă propusă în cadrul NATO, care prevede alocarea a 5% din PIB pentru apărare până în 2035. Autoritățile spaniole argumentează că o asemenea creștere ar necesita reducerea cheltuielilor sociale și nu reflectă în mod necesar amenințările reale cu care se confruntă țara. Amenințările comerciale nu au fost retrase oficial Deși tonul președintelui american s-a schimbat, nu este clar dacă amenințarea privind oprirea schimburilor comerciale cu Spania va fi retrasă. Un oficial american a declarat pentru Reuters că agențiile federale pregătesc o listă cu produse spaniole care ar putea face obiectul unor restricții comerciale, în cazul în care administrația Trump va decide să meargă mai departe cu măsurile anunțate. Specialiștii în drept comercial susțin că președintele SUA ar putea utiliza Legea privind Puterile Economice de Urgență Internațională (International Emergency Economic Powers Act) pentru a impune un embargo total sau parțial asupra importurilor din Spania. Nu ar fi pentru prima dată când administrația Trump adoptă măsuri comerciale împotriva Madridului. În primul său mandat, Statele Unite au introdus taxe antidumping de 30% pentru măslinele negre provenite din Spania. Trump și Spania în NATO Ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles, urma să aibă joi o întâlnire de lucru cu ambasadorul Statelor Unite în Spania, Benjamin Leon, pe fondul tensiunilor diplomatice dintre cele două state. Surse din delegația spaniolă prezente la summit au declarat pentru presa locală că autoritățile de la Madrid consideră disputa mai degrabă una de imagine decât un conflict cu efecte reale asupra relațiilor bilaterale. Oficialii susțin că nu au observat până în prezent consecințe economice sau o reducere a investițiilor americane în Spania. Reprezentanți ai Partidului Popular, principala formațiune de opoziție, l-au criticat pe premierul Pedro Sanchez pentru deteriorarea relațiilor cu Washingtonul, însă au subliniat că interesele economice comune dintre cele două țări rămân puternice. În regiunea Aragon, unde companii americane precum Amazon și Microsoft au investit miliarde de dolari în centre de date, autoritățile locale au transmis că proiectele continuă fără modificări și că activitatea economică se desfășoară în condiții normale. La rândul său, liderul partidului Vox, Santiago Abascal, apropiat de Donald Trump, a calificat tensiunile dintre Washington și Madrid drept „absolut dramatice” și l-a acuzat pe Pedro Sanchez că afectează credibilitatea internațională a Spaniei.

România are șansa de a deveni un actor important în această nouă arhitectură industrială de apărare. Miruță, la Summitul NATO de la Ankara

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că „România este astăzi un partener credibil și respectat în cadrul NATO”. „Un pas pe care România îl amâna de prea mult timp” „Dincolo de angajamentul de a aloca până la 5% din PIB pentru apărare, anul acesta am făcut un pas pe care România îl amâna de prea mult timp, dar care este foarte apreciat la nivel aliat: am început să repornim producția militară în fabricile din țară”, a explicat el. „În contractele semnate în acest an am introdus o condiție esențială, ignorată zeci de ani: cine livrează echipamente pentru Armata Română trebuie să producă, în cea mai mare măsură posibilă, în România”, a precizat Ministrul Apărării. „O investiție în securitatea națională” Astfel, „am început să repornim fabrici din industria națională de apărare și să reconstruim capacitatea de producție de care România are nevoie. Nu este doar o investiție în economie. Este și o investiție în securitatea națională”, a adăugat Miruță. „Tehnica militară modernă este esențială pentru capacitatea NATO de descurajare. Dar la fel de importantă este capacitatea de a o produce rapid, de a avea lanțuri de aprovizionare reziliente și o industrie capabilă să răspundă fără întârzieri provocărilor de securitate”, a afirmat ministrul. „Ne-am concentrat pe consolidarea parteneriatelor” „Aceasta este și direcția susținută de Secretarul General al NATO, Mark Rutte. De aceea, în marja Summitului NATO de la Ankara, în cadrul NATO Defence Industry Forum, ne-am concentrat pe consolidarea parteneriatelor, dezvoltarea programelor comune de achiziții și extinderea capacităților de producție în statele aliate”, a scris Miruță. Ministrul Apărării a specificat că „forța NATO nu se măsoară doar în efective și echipamente. Se măsoară și în capacitatea de a produce, de a inova și de a livra atunci când situația o cere”. „România are șansa de a deveni un actor important în această nouă arhitectură industrială de apărare”, a transmis ministrul. „Depinde de noi să valorificăm această oportunitate și să transformăm industria românească de apărare într-un pilon al securității naționale și al Alianței”, a conchis Radu Miruță.

Taiwanul reintroduce educația anticomunistă în școlile militare, pe fondul tensiunilor cu China

Ministerul Apărării de la Taipei a anunțat că începând de anul acesta, instituțiile militare din Taiwan vor relua cursurile de „educație patriotică anticomunistă”, relatează The Independent.  Programa a fost introdusă inițial în 1965, însă a fost desființată în 2002 și înlocuit cu un curriculum mai general de „educație patriotică”.  Potrivit autorităților taiwaneze, noua versiune a cursurilor urmărește să îi familiarizeze pe viitorii ofițeri cu amenințările la adresa securității naționale și cu provocările generate de relația dintre Taiwan și China.  „Este necesar ca studenții să înțeleagă clar amenințările la adresa securității naționale și să recunoască misiunea militară, „de ce luptăm și pentru cine luptăm”, a transmis ministerul.  La predarea cursurilor de „educație patriotică anticomunistă” vor contribui oficiali din cadrul Consiliului pentru Afaceri Continentale, Consiliului de Securitate Națională, Ministerului Justiției, Biroului de Investigații și Biroului de Informații Militare.  De asemenea, în program vor fi implicați și cercetători de la Academia Sinica, cea mai prestigioasă instituție academică a insulei.  Beijingul consideră Taiwanul drept un teritoriu separatist și nu a exclus utilizarea forței pentru a realiza reunificarea cu marea Chină. În ultimii ani, Beijingul a intensificat presiunile diplomatice și militare asupra Taipeiului.  armata chineză operează aproape zilnic în spațiul aerian și în apele din jurul Taiwanului. Joseph Wu, secretarul general al Consiliului de Securitate Națională din Taiwan, a dezvăluit că doar vinerea trecută peste 110 nave militare și de gardă de coastă ale Chinei au navigat în apropierea Taiwanului. 

Ponta despre Miruță: A plătit dublu pe o navă militară nemțească, avea o opțiune mai bună la turci

Fostul premier Victor Ponta a spus, luni seara, la emisiunea „Marius Tucă Show” de la Gândul, că Rheinmetall nu a mai făcut până acum nave militare, iar navele pentru care a semnat Miruță sunt duble la preț față de ce a văzut Nicușor Dan la Istanbul. „A fost domnul președinte Nicușor Dan la Istanbul să asiste că au luat românii o corvetă de la turci identică cu alea pe care le face Rheinmetall. Cică o să le facă, le-a semnat Miruță. Problema e următoarea: aia de la turci, care e identică, NATO, tot… echipament, făcută de o firmă care cu asta se ocupă, face corvete, a mai făcut o mulțime, a costat 220 de milioane de euro. Alea două pe care cică o să le facă Rheinmetall și Miruță, costă 850 de milioane. Băi, oare trebuie să fii olimpic la matematică, ca să înțelegi că iei două cu 850, după ce tu ai fost prezent la una cu 220?”, acuză Ponta. Ponta spune că a relatat în scris pe Facebook despre acest subiect, dar „nu interesează pe nimeni. Nu interesează. Focile-s fericite”.

Nicușor Dan, după ședința CSAT: Vom cere NATO o prezență corespunzătoare pe teritoriul României

CSAT a comunicat că „principala temă abordată în cadrul ședinței a constituit-o analiza obiectivelor României la Summitul NATO, care se va desfășura în perioada 7-8 iulie 2026, la Ankara”: „Este o reuniune deosebit de importantă pentru viitorul Alianței, axată pe decizii și inițiative menite să reconfirme soliditatea și unitatea relației transatlantice și angajamentul Aliaților de a-și îndeplini responsabilitățile, într-un context de securitate marcat de continuarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei și de apariția unor noi zone de conflict la nivel global. Pentru România, mizele sunt clare și țin inclusiv de reconfirmarea și consolidarea profilului țării noastre de aliat de încredere al NATO care contribuie semnificativ la securitatea euroatlantică. Din această perspectivă, Summitul reprezintă un prilej pentru a prezenta progresele României în îndeplinirea angajamentelor financiare asumate la Haga, precum și în domeniul industriei de apărare, inclusiv prin valorificarea adecvată a inițiativelor pentru industria de apărare, derulate atât la nivel NATO, cât și UE, precum și eforturile noastre în sprijinul Ucrainei, al Republicii Moldova și al securității în zona Mării Negre. În același timp, reuniunea de la Ankara reprezintă o ocazie de readucere în atenția Aliaților la cel mai înalt nivel a situației complicate din regiunea Mării Negre și a consecințelor pe care agresiunea rusă le are la nivel regional și asupra României, prin incidente precum cele cu drone. Vom solicita ca NATO să continue să trateze cu maximă atenție aceste amenințări, prin asigurarea unei posturi de descurajare și apărare puternice și a unei prezențe militare corespunzătoare în zonă și pe teritoriul României. La finalul discuțiilor pe această temă, membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării au aprobat obiectivele României la Summitul NATO de la Ankara. În continuarea ședinței, membrii Consiliului au analizat și aprobat forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2027. Astfel, Armata României va asigura, pentru forțele și mijloacele care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2027, un efectiv de 5.358 militari și civili. Dintre aceștia, 2.786 vor participa la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, 1.801 de militari se vor afla în așteptare, pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin, iar 771 de militari vor fi în cadrul forțelor propuse pentru misiuni și operații posibil a fi asumate. Ministerul Afacerilor Interne va putea participa în anul 2027 la misiuni și operații cu un efectiv de 2.604 militari și polițiști, dintre care 39 vor participa la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, iar 2.565 de militari se vor afla în așteptare, pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin. Ministerul Apărării Naționale a solicitat suplimentarea contribuției la Mine Countermeasures Black Sea Task Group (MCM BLACK SEA), o inițiativă strategică vitală pentru garantarea libertății de navigație și securității economice și militare din Marea Neagră, în vederea asigurării comenzii pentru aceasta în anul 2027. Constituirea MCM BLACK SEA, în ianuarie 2024, de către România, Turcia și Bulgaria, reprezintă o premieră în istoria recentă a securității Mării Negre și un proiect de importanță strategică pentru țara noastră, menit să mențină siguranța traficului maritim în Marea Neagră, inclusiv protecția infrastructurii submarine critice, prin extinderea funcțiilor operației de deminare maritimă MCM BLACK SEA. În finalul ședinței de astăzi, membrii Consiliului au analizat situația ROMATSA, ca furnizor unic de servicii de navigație aeriană în spațiul aerian național. În luna februarie 2026, Curtea de Apel București a decis suspendarea pentru 30 de zile a Certificatului prin care ROMATSA este furnizor de servicii de navigație aeriană, ca urmare a unui proces intentat de doisprezece controlori de trafic aerian care acuză compania de discriminare la angajare. O posibilă suspendare a activității ROMATSA ar genera o vulnerabilitate sistemică majoră la adresa securității naționale, determinând degradarea imediată a supravegherii spațiului aerian integrat și perturbarea misiunilor tactice sau logistice ale NATO pe Flancul Estic. Decizia Curții de Apel nu este definitivă sau executorie. Acest blocaj operațional ar atrage o izolare geopolitică prin forțarea rerutării coridoarelor de tranzit europene, critice în contextul conflictelor din Vecinătatea Estică, erodând sever credibilitatea României de furnizor de securitate regională în raport cu EUROCONTROL. În plan intern, blocajul managementului traficului aerian ar afecta infrastructura de transport comercial, cargo și de urgență, provocând prejudicii economice asimetrice și blocarea lanțurilor strategice de aprovizionare. În acest sens, membrii Consiliului au hotărât ca Guvernul României, prin autoritățile publice cu competențe în domeniu, să ia măsurile necesare pentru identificarea soluțiilor privind continuarea serviciilor de navigație aeriană și securitate a spațiului aerian. De asemenea, în cadrul ședinței CSAT au fost dezbătute și alte teme de actualitate din domeniul securității naționale”, arată CSAT. În ședința CSAT au fost prezenți premierul demis, Ilie Bolojan, o parte din liderii USR ( Irineu Darău, Radu Miruță, Oana Țoiu), Alexandru Nazare, Cătălin Predoiu – din tabăra anti – Ilie Bolojan, șefii serviciilor secrete – SRI și SIE – Răzvan Ionescu și Gabriel Vlase, directorul general ROMATSA, dar și Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Armatei, pus sub acuzare de DNA. Potrivit agendei, CSAT a discutat: Obiectivele României la Summitul NATO de la Ankara din 2026; Forțele și mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2027; Implicații pentru continuitatea serviciilor de navigație aeriană și pentru securitatea spațiului aerian în contextul suspendării Certificatului ROMATSA de furnizor de servicii de navigație aeriană prin Sentința nr. 360 din 27.02.2026. Imagini CSAT/ Palatul Cotroceni Imagini CSAT/ Palatul Cotroceni Imagini CSAT/ Palatul Cotroceni În cadrul ședinței Consiliului, au fost analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale.