A fost un accident. Șeful Comitetului Militar NATO vorbește despre atacul cu dronă din Galați. Anunță măsuri ale NATO pe Flancul Estic după incidentul din România
Președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, a vorbit astăzi, pentru Al Arabiya, despre modul în care Alianța își consolidează flancul estic pe fondul preocupărilor legate de securitate din Europa de Est, după atacul cu drona rusă din Galați. „Nu este o acțiune împotriva noastră, nu este un atac” „NATO deja ia măsuri. Întărește Flancul Estic al NATO. Luăm în considerare să întărim eforturile acolo pentru a înfrunta astfel de evenimente. Acesta (n.r drona din Galați) a fost un accident, bineînțeles. Nu este o acțiune împotriva noastră, nu este un atac. Ca atare, noi va trebui să luăm măsuri împotriva escaladării și dezescaladării. Și aceasta este cazul aici. Însă NATO ia măsuri, nu doar vorbește. Luăm măsuri acolo, întărim și ne așteptăm să fim mai eficienți”, a spus Dragone. „Da, vom muta mai multe capabilități în Flancul Estic” El susține că în perioada următoare NATO va muta capabilități pe Flancul Estic. „Da, vom muta mai multe capabilități în Flancul Estic. Vom organiza și vom coordona astfel încât totul va fi legat de zona Baltică și Marea Neagră și ne gândim care sunt cele mai bune capabilități de contracarare ale SUA pe care le putem folosi pentru a le trimite”. Giuseppe Cavo Dragone i-a răspuns și lui Pete Hegseth, după criticile aduse de acesta Europei: „Nu vom sta pe umerii nimănui. Avem angajamentele de la Haga de anul trecut și ne așteptăm să le respectăm astfel încât să fie concluzii bune la Summitul NATO de la Ankara. Noi, ca militari, ne așteptăm ca Summitul NATO de la Ankara să confirme ceea ce s-a promis și ceea ce s-a angajat la Haga anul trecut”.
Șeful armatei franceze avertizează că Germania ar putea deveni principala putere militară a Europei
„Nu am ajuns încă la nivelul necesar pentru a face față pe deplin provocărilor care ne așteaptă”, a spus Mandon despre dimensiunea armatei franceze, în cadrul unei audieri cu ușile închise în Senat, potrivit unor stenograme publicate recent și citate de Politico. Germania, noul reper militar al Europei? Șeful Statului Major al Apărării s-a întâlnit cu senatorii în aprilie și mai. În timpul audierilor, care în mod normal nu sunt publice, el a avertizat și că există riscul real ca Germania să depășească Franța și să devină principala putere militară de pe continent. Generalul a spus astfel, în mod direct, ceea ce în cercurile franceze de apărare se discută de luni întregi. „Am putea rămâne în urmă. Dacă Germania continuă în acest ritm, peste cinci ani argumentul că avem experiență operațională și o anumită cultură nu va mai fi suficient”, a spus generalul francez. „Pentru americani, Germania devine treptat reperul european”. Până în 2029, Germania ar urma să cheltuiască anual 153 de miliarde de euro pentru apărare. Aceasta reprezintă aproximativ 3,5% din PIB și cea mai ambițioasă extindere militară a țării de la reunificare. Prin comparație, Franța intenționează să ajungă la aproximativ 76,3 miliarde de euro până în 2030. Mandon a făcut aceste declarații în timpul audierilor privind actualizarea legii franceze de planificare militară. Documentul prevede încă 36 de miliarde de euro pentru apărare până în 2030, dar nu include achiziții suplimentare de avioane sau nave militare. Adunarea Națională, camera inferioară a Parlamentului francez, a susținut în mare parte textul guvernului. Senatul cere însă mai mulți bani și mai mult echipament militar. Senatorii urmează să voteze proiectul de lege în această săptămână. „Legea actualizată privind planificarea militară reprezintă un pas spre mai multă rigoare, profunzime și coerență, dar nu am ajuns încă la modelul potrivit”, a declarat șeful Statului Major al Apărării în fața Comisiei pentru afaceri externe și apărare din Senat. Producția de armament trebuie accelerată Mandon a prezentat provocările cu care se confruntă Franța. În urmă cu opt luni, el le-a spus deputaților că pregătește armata franceză pentru un „șoc” cu Rusia în următorii trei-patru ani. Generalul a lăudat capacitatea Franței de a desfășura rapid trupe și echipamente în zone foarte diferite, de la Groenlanda până în Orientul Mijlociu. Totuși, el a atras atenția și asupra unor probleme importante. Acesta a spus că forțele aeriene franceze sunt prea mici. Deși premierul Sébastien Lecornu și președintele Emmanuel Macron au promis inițial 30 de avioane Rafale suplimentare, planul militar actualizat nu prevede achiziția unor noi avioane de luptă. Șeful armatei franceze a criticat și ritmul producției de armament, la aproape patru ani după ce Macron a cerut companiilor franceze să treacă la o „economie de război”.
Donald Trump ajunge la o oră distanță de România. Ce se întâmplă peste 1 lună
Turcia se așteaptă ca președintele SUA, Donald Trump, să participe la summitul NATO de luna viitoare de la Ankara, unde membrii alianței se vor confrunta cu presiuni pentru a demonstra progrese în ceea ce privește o cerere de lungă durată a SUA de a crește cheltuielile pentru apărare. „Din câte știm, da, intenționează să participe”, a declarat ministrul turc de externe, Hakan Fidan, într-un interviu acordat marți pentru Bloomberg TV. Trump și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, au vorbit la telefon „de mai multe ori în ultima lună și, de fiecare dată, el a indicat că va participa”, a spus Fidan. Prezența lui Trump, confirmată în urma discuțiilor telefonice cu Recep Tayyip Erdogan, va pune presiune pe membrii alianței privind creșterea cheltuielilor pentru apărare. Summit NATO va avea loc în perioada 7-8 iulie 2026 în Ankara, Turcia, la o oră și jumătate distanță de România. Reuniunea oficială se va desfășura la Complexul Prezidențial Beștepe, (Külliye) din capitala Turciei. Evenimentul de nivel înalt va fi prezidat de noul Secretar General al NATO, Mark Rutte. Este cel de-al 36-lea summit oficial al Alianței și a doua oară când Turcia găzduiește un astfel de eveniment, după cel de la Istanbul din anul 2004. Liderii celor 32 de state membre vor discuta adaptarea apărării colective și securitatea transatlantică. Președintele României, Nicușor Dan, va reprezenta și el România, ca stat NATO, la eveniment, prezentând inclusiv poziția statelor membre ale B9 în cadrul Summitului Alianței Nord Altantice.
Radu Miruță, avertisment după incidentul cu drona din Galați: Se mai poate repeta și acum
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat duminică, la Digi24, că nu poate garanta că incidente precum prăbușirea unei drone pe un bloc din Galați nu se vor mai repeta, cel puțin până când România nu va primi noile sisteme anti-dronă solicitate. „Armata folosește în cel mai optim mod cu putință absolut toate resursele pe care le are la dispoziție, însă aceste resurse pentru apărare anti-dronă sunt mult mai puține decât am avea nevoie. Eu nu am garantat că nu se mai repetă. Se mai poate repeta și acum. Eu am garantat că vor fi introduse aceste sisteme noi în sistemul de apărare din zona Deltei Dunării. Înzestrarea Armatei Române nu se face peste noapte”, a afirmat Radu Miruță. Ministerul Apărării Naționale a transmis duminică seară și concluziile raportului tehnic privind drona care a căzut pe un bloc din Galați. Potrivit MApN, a fost vorba despre o dronă kamikaze de fabricație rusească, echipată cu o încărcătură explozivă de tip High-Explosive de 30 de kilograme, care a detonat la impact. Autoritățile au precizat că probele găsite sunt identice cu fragmentele de drone recuperate anterior în zone precum Ceatalchioi și Grindu din Tulcea, Galați sau Luncavița. Incidentul a avut loc în noaptea de joi spre vineri, când drona a lovit un bloc din Galați. În urma impactului, o femeie și fiul ei în vârstă de 14 ani au fost răniți.
O lideră AUR cere invocarea articolului 4 din Tratatul NATO: Am discutat cu generali și politicieni de peste tot
Lidera AUR este Ramona Bruynseels. Deputata susține că a discutat cu numeroși specialiști, generali și politicieni străini, care au considerat că România trebuie să invoce articolul 4. „Am avut discuții cu unii dintre cei mai reprezentativi oameni din Adunarea Parlamentară a NATO. Generali recunoscuți din Marea Britanie, Canada și din țări europene, politicieni de peste tot, cu competențe în apărare. Toată lumea este de acord că e cazul să invocăm articolul 4! Da, într-adevăr, primesc asigurări de peste tot că partenerii noștri sunt lângă noi! Deci, ce mai așteptați?! Polonia a făcut-o deja”; a transmis reprezentanta AUR. Ea le-a cerut autorităților române să reacționeze de urgență. „Drona de la Galați putea lăsa în urmă multe victime. Doar Dumnezeu i-a protejat pe acei oameni. De ce nu vă grăbiți?! Care este linia roșie de care mai e nevoie pentru a ieși din letargia în care parcă sunteți iremediabil prinși?! Este dreptul națiunii române. Sunteți obligați să uzați de el și să acționați în interesul general! Trebuie să cerem consultări de urgență și trebuie găsite soluții! Partenerii noștri sunt lângă noi, NATO este lângă noi, dar asta înseamnă și că noi trebuie să folosim tot ce ne stă la dispoziție”, a precizat Ramona Bruynseels. Ce prevede Articolul 4 din Tratatul NATO Articolul 4 al Tratatului Atlanticului de Nord permite oricărui stat membru NATO să ceară consultări cu aliații atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa este amenințată. Discuțiile au loc în Consiliul Nord-Atlantic, principalul organism politic de decizie al Alianței, și pot duce la o decizie comună sau la măsuri de sprijin. Articolul 4 nu înseamnă activarea apărării colective și nu obligă automat aliații la intervenție militară. El este diferit de Articolul 5, care prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. Articolul 4 a fost invocat de nouă ori de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, în 1949.
Letonia își intensifică apărarea antidronă la frontiera cu Rusia și Belarus
Echipe mobilizate la graniță Comandantul Centrului de Competență pentru Sisteme Autonome al armatei letone, Modris Kairiss, a anunțat miercuri că armata va desfășura în următoarele două săptămâni echipe de interceptare a dronelor la granițele cu Rusia și Belarus. Oficialul a explicat că echipele vor fi constituite din câte patru militari care vor opera sisteme capabile să distrugă dronele inamice pe o rază de până la 10 kilometri. „Trebuie să creștem numărul unor astfel de echipe, dar trebuie să găsim un echilibru între acest lucru și alte nevoi ale armatei. Dacă le plasăm la fiecare kilometru de graniță, vom epuiza rapid toate resursele armatei”, a spus Kairiss, citat de Reuters, punctând totuși că numărul de militari dislocați va rămâne clasificat. Amenințarea dronelor de mici dimensiuni Oficialul a subliniat și că dronele de mici dimensiuni reprezintă o provocare majoră pentru statele NATO, întrucât acestea sunt dificil de detectat și interceptat. „Nu este suficient să interacționăm cu orice observăm. Trebuie să identificăm mai întâi acel obiect pentru a evita lovirea unui avion civil. Detectarea și interceptarea țintelor mici este dificilă și este marea provocare cu care ne vom confrunta cu toții în curând”, a mai declarat Kairiss. Demersurile militare vin pe fondul mai multor incidente cu dronă care au afectat Letonia. La începutul lunii, două drone s-au prăbușit și au explodat într-o instalație de stocare a petrolului din Letonia, iar un alt incident similar a avut loc recent, când o dronă a căzut într-un lac după ce a intrat nedetectată în spațiul aerian al țării. Incidentele cu drone au afectat și celelalte state baltice. Un incidente din Lituania a forțat decidenții politici să se refugieze în adăposturi, iar în Estonia, un avion F-16 din România, aflat în misiune NATO de poliție aeriană, a doborât o dronă care a intrat în spațiul aerian.
Miruță laudă profesionalismul militarilor români după reușitele pe Flancul Estic
„Întărirea Flancului Estic nu este o formulă abstractă și nici un slogan. Este un efort concret, la care se lucrează în fiecare zi, prin decizii, investiții și misiuni reale. Militarii noștri au demonstrat deja, în numeroase situații, că își fac datoria cu profesionalism și curaj. Tocmai de aceea, responsabilitatea noastră, a celor care au oportunitatea de a lua decizii, este să le oferim sprijinul de care au nevoie, prin echipamente moderne și printr-o viziune strategică pe termen lung. Îi mulțumesc omologului meu lituanian, Robertas Kaunas, pentru discuția extrem de deschisă și aplicată pe care am avut-o cu privire la felul în care trebuie, de la nord la sud, să întărim capacitatea noastră de apărare pe Flancul Estic și pentru aprecierea exprimată față de modul în care militarii români își îndeplinesc misiunile în apărarea spațiului aerian baltic”; scrie ministrul Apărării, Radu Miruță, sâmbătă, pe Facebook. Contribuția românească pe Flancul Estic Potrivit ministrului român, reușita recentă a militarilor români, care au contribuit decisiv la neutralizarea unei drone, a transmis un mesaj clar: pe Flancul Estic, vigilența, profesionalismul și cooperarea aliată funcționează. „Este rezultatul unui efort comun, al unor experiențe împărtășite și al unei colaborări militare care produce efecte concrete. Le mulțumesc încă o dată militarilor români pentru modul în care și-au îndeplinit misiunea și pentru felul în care au reprezentat România!”, afirmă Miruță. Miruță: Securitatea nu înseamnă doar tehnică militară și capabilități de apărare În discuțiile pe care le-a avut cu partea lituaniană, Miruță a subliniat că securitatea nu înseamnă doar tehnică militară și capabilități de apărare. „Înseamnă și încrederea societății în propriile instituții și susținerea publică pentru efortul de apărare”. „Am apreciat că și domnia sa vede la fel ca mine cât de important este să ne concentrăm, în paralel, nu doar pe eforturile de a ne întări cu tehnică militară, ci și pe limitarea efectelor valului de dezinformare și propagandă, care are un singur scop: să ne dezbine, să slăbească încrederea dintre noi și să erodeze capacitatea noastră de a reacționa împreună. Lituania, la fel ca România și alte state de pe Flancul Estic, se confruntă zilnic cu acest tip de presiune. Tocmai de aceea, am propus ca la summitul de la Ankara să existe o discuție consistentă despre dezinformare ca risc major de securitate, iar statele din Est și din zona baltică să construiască un mesaj comun, bazat pe experiența lor directă, pentru a arăta cât de real și cât de periculos este acest fenomen. În paralel, am discutat și despre nevoia de a accelera dezvoltarea industriei de apărare europene și locale astfel încât aceasta să poată răspunde mai rapid cerințelor tot mai mari de securitate și să livreze capabilitățile necesare într-un timp compatibil cu realitățile de astăzi”, mai spune Radu Miruță. Potrivit ministrului Apărării, securitatea Flancului Estic se construiește prin oameni pregătiți, parteneriate solide, sprijin public, capabilități moderne și capacitatea de a răspunde rapid atât amenințărilor militare, cât și celor informaționale, iar România este parte activă a acestui efort.
Ministrul Oana Țoiu: Amenințările hibride ale Rusiei vor crește
Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la Helsingborg a fost dedicată pregătirii Summit-ului de la Ankara. Pe agendă: implementarea angajamentelor de la Haga, creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea industriei de apărare transatlantice și sprijinul continuu pentru Ucraina. Ministrul Oana Țoiu a susținut că Summit-ul de la Ankara trebuie să reconfirme unitatea și solidaritatea transatlantică. A pledat pentru o împărțire echitabilă a responsabilităților între statele membre și pentru consolidarea contribuției aliaților europeni la apărarea continentului. Ucraina și Marea Neagră, priorități ale României Oficialul român a reiterat necesitatea continuării sprijinului pentru Ucraina. „Securitatea Ucrainei este cel mai puternic indicator al menținerii și consolidării securității euro-atlantice”, a declarat Țoiu. A pledat pentru reluarea eforturilor de pace și pentru presiune sporită asupra Rusiei. A subliniat că situația de securitate din regiunea Mării Negre generează provocări și pentru Republica Moldova, care are nevoie de sprijin pentru a rezista efectelor războiului și amenințărilor hibride rusești. România, gazdă a simpozionului NATO pe amenințări hibride Ministrul Oana Țoiu a anunțat că România va organiza la București, în octombrie 2026, simpozionul aliat dedicat amenințărilor hibride. „Experți din toate statele aliate se vor reuni la București pentru a construi un răspuns comun”, a declarat ministrul. „Evaluăm că numărul și intensitatea amenințărilor hibride, în special venite dinspre Rusia, vor crește în spațiul aliat în viitor.” România a susținut la Helsingborg necesitatea unui răspuns NATO mai coordonat la acest tip de amenințări, alături de alți aliați.
Letonia emite o nouă alertă de amenințare aeriană. NATO ridică avioanele de vânătoare pentru a 3-a zi consecutiv
Așadar, avertizarea apare în Letonia pentru a treia zi consecutiv. Așa cum este obișnuit în astfel de cazuri, au fost activate avioane de vânătoare din cadrul Misiunii NATO de Patrulare a Spațiului Aerian Baltic. Forțele armate letone, împreună cu aliații NATO, monitorizează constant spațiul aerian pentru a asigura capacitatea de a răspunde imediat la potențialele amenințări, a declarat NAF. Armata și-a consolidat anterior capacitățile de apărare aeriană la frontiera de est prin trimiterea de unități suplimentare. În cazul unei amenințări aeriene, locuitorii, vizitatorii sau studenții nu trebuie automat evacuați din clădirile publice, a recunoscut anterior Centrul de Management al Crizelor (CMC) în cadrul LETA. Într-o astfel de situație, principalul lucru nu este să ieși afară, ci să găsești un loc mai sigur în clădire cât mai repede posibil. De asemenea, trebuie respectat principiul celor doi pereți – adică ar trebui să te afli într-un loc în care cel puțin doi pereți te separă de exteriorul clădirii. De asemenea, trebuie să închizi ferestrele și ușile, să te îndepărtezi de ferestre, suprafețe de sticlă și pereți exteriori și să urmezi instrucțiunile serviciilor responsabile, a declarat KVC. „Acțiunile în cazul unei amenințări aeriene sunt diferite de o alarmă de evacuare a clădirii. Nu trebuie să părăsiți clădirea decât dacă există instrucțiuni de la servicii responsabile separate sau există o amenințare imediată la adresa clădirii în sine, cum ar fi un incendiu, deteriorarea clădirii, riscul de explozie sau alte circumstanțe care fac ca șederea în clădire să nu mai fie sigură”, a subliniat centrul. Instalațiile de infrastructură critică și furnizorii de servicii esențiale continuă să funcționeze chiar și în cazul unei amenințări aeriene, dând dovadă de prudență și adaptându-și acțiunile la situația specifică, subliniază KVC. În același timp, sunt în curs de elaborare linii directoare de acțiune în cazul unui pericol aerian. Se preconizează că acestea vor fi publicate în viitorul apropiat și pot fi actualizate pe măsură ce riscurile se schimbă sau devin disponibile informații suplimentare. De asemenea, miercuri și marți, locuitorii mai multor regiuni letone din Latgale și Vidzeme au primit avertismente prin intermediul telefoanelor mobile cu privire la o posibilă amenințare la adresa spațiului aerian, iar în unele locuri din Latgale chiar de două ori marți – în jurul prânzului și seara. În niciunul dintre aceste cazuri nu a fost detectată o dronă în Letonia. În societate și printre oficiali a apărut o dezbatere cu privire la dacă și cum ar trebui îmbunătățiți algoritmii de acțiune în cazurile unor astfel de avertizări regulate, deoarece acestea perturbă semnificativ viața socială și economică din regiuni. Între timp, un avion de vânătoare cu piloți români, aflat într-o misiune NATO de patrulare a spațiului aerian din zona baltică, a doborât marți o dronă deasupra Estoniei, a anunțat ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur. Notificări similare prin transmisiuni mobile au fost primite de locuitorii din Latgale în ultimele luni, iar acestea erau cel mai probabil legate de drone implicate în războiul Rusia-Ucraina care se apropiau de sau intrau în spațiul aerian leton. Astfel de drone au explodat, de asemenea, de mai multe ori pe teritoriul leton, inclusiv pe 7 mai la o bază petrolieră puțin utilizată din Rēzekne. Până acum, nicio persoană nu a fost rănită în astfel de incidente, dar cel mai recent incident din Rezekne a dus mai întâi la căderea ministrului Apărării și apoi a întregului guvern Silina. În prezent, sunt în desfășurare negocieri pentru formarea unui nou guvern. Până la aprobarea acestuia, Cabinetul de Miniștri condus de Silina va continua să lucreze.
Radu Miruță, despre contractul SAFE cu Rheinmetall: Nu vrem să mai tocăm banii armatei fără să rămână nimic în România”
Contractul SAFE cu Rheinmetall, în valoare de aproximativ 5 miliarde de euro, continuă să stârnească controverse. Radu Miruță, ministrul Apărării, a ieșit să explice public ce s-a semnat, în ce condiții și de ce într-un interviu pentru Adevărul. Cel mai mare contract: mașina de luptă, făcută la Mediaș Inima contractului este mașina de luptă a infanteriei Lynx (vehicul blindat de ultimă generație, n. red.) – 3 miliarde de euro din totalul de 5. Miruță a ținut să sublinieze că vehiculul nu va fi importat, ci produs în România: „Nu se face Lynx-ul în Germania pentru noi. Se face în România, la fabrica din Mediaș, cu muncitori români, cu taxe plătite în România și cu licența adusă în țară. Restul sumei acoperă nave de patrulare – aproape un miliard de euro – și sisteme de apărare antiaeriană Skyranger și Skynex, produse parțial în România”, spune Miruță. Șantierul Naval de la Mangalia, scos din faliment prin contract Una dintre mizele mai puțin discutate ale acordului este Șantierul Naval de la Mangalia 2 Mai, aflat în pragul falimentului. Navele de patrulare vor fi construite acolo – o condiție impusă de România și asumată contractual: „Obligația pentru a construi aceste nave este ca Rheinmetall să le facă la Șantierul Naval de la Mangalia 2 Mai. Dacă nu o acceptă, nu se face.” Miruță a precizat că această condiție a trecut atât prin CSAT, cât și prin Parlament. „30 de ani am cumpărat armament și nu ne-a rămas nimic în România” Miruță a fost tranșant în privința filosofiei din spatele contractului: „Cumpărăm de sume mari de bani de 30 de ani. Problema este că tocăm aceste sume pentru a înzestra armata română și până acum nu rămâne nimic în România.” Ca dovadă a acestei realități, Miruță a invocat fabrica de pulberi de la Făgăraș, unde, în loc de tehnologie de ultimă generație, există copaci: „Faptul că Romarmul a interacționat atât de prost până acum, încât avem copaci în loc să avem tehnologie, este radiografia care dovedește că banii plătiți de armata română n-au trecut prin România.” Controversele legate de transparență și negociere Miruță a recunoscut că modul în care s-a gestionat comunicarea publică a lăsat loc pentru întrebări. A explicat că grupul de lucru care a primit ofertele și a stabilit prețul maximal aprobat de Parlament a fost coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului – la propunerea premierului Ciolacu – nu de Ministerul Apărării. Despre acuzațiile privind lipsa de transparență, fostul ministru a spus că a dispus publicarea tuturor detaliilor pe site-ul MAPN: „Eu am rugat să scoatem toate detaliile și am dispus ca ele să fie publicate. Puteți intra și să le vedeți.” Cât despre achiziția directă, fără licitație, Miruță a respins ideea că ar fi o excepție: „Avem contracte de miliarde cu Statele Unite pe acordare directă. Achizițiile de armament nu se fac cum se cumpără înghețată. Au și o componentă diplomatică.” Miza strategică: să poți produce în țară, în timp de criză Dincolo de cifre și controverse, Miruță a formulat argumentul central al întregului demers: „Dacă România intră într-un conflict și militarii cer tehnică, Ministerul Apărării nu se poate duce în fața lor cu o foaie care spune că într-o țară, în trei săptămâni, vine nu știu ce. Eu vreau să se facă asta în România și asta se face.”