Ambasada SUA la București: Considerăm că este firesc ca și aliații noștri să își asume responsabilitățile prevăzute de Articolul 3 din NATO
„Statele Unite vor continua să fie un partener credibil și responsabil în cadrul Alianței. Angajamentul nostru față de Articolul 5 rămâne neschimbat, însă considerăm că este firesc ca și aliații noștri să își asume responsabilitățile prevăzute de Articolul 3, care vizează atât apărarea individuală, cât și cea colectivă”, transmite Ambasada SUA în România, într-o postare pe social media. Matthew Whitaker, ambasadorul SUA la NATO, a declarat miercuri că Statele Unite se așteaptă ca fiecare aliat să vină cu planuri concrete, cu bugete, calendare și rezultate concrete pentru a atinge obiectivul de 5% din PIB pentru cheltuieli de apărare și securitate, iar summitul de la Haga va fi momentul în care aceste angajamente vor fi consolidate. „La mai bine de 10 ani de la angajamentul luat la summitul din Scoția (2 la sută din PIB pentru apărare – n.r.), abia acum ajungem în punctul în care toți aliații își îndeplinesc obligația asumată în urmă cu 11 ani”, a menționat Whitaker. „Dar da, Statele Unite rămân angajate față de NATO și vom continua să fim un partener credibil și serios în cadrul Alianței”, a adăugat diplomatul american. Nicușor Dan: 5% înseamnă 3,5% plus 1,5% Președintele Nicușor Dan a anunțat la summitul de la Vilnius că România își propune să ajungă la un buget de apărare echivalent cu 5% din PIB, printr-o creștere etapizată în următorii ani. În prezent, România alocă 2,2% din PIB pentru apărare, cu un angajament politic de a ajunge la 2,5%. Conform declarațiilor făcute de președintele Nicușor Dan, obiectivul asumat la summitul NATO de la Vilnius este de a crește această sumă până la 5% din PIB. „Așa cum am spus, 5% înseamnă 3,5% plus 1,5%. Parte din acei 1,5% sunt lucruri pe care noi oricum le facem. De exemplu, știți că urmează să avem un exercițiu militar la Cincu în această toamnă. Și pentru ca trupele să poată se desfășoare, e nevoie de lărgirea unor străzi, de construcția unor poduri. De tipul ăsta sunt cheltuiele de 1,5%”, a explicat președintele României. (detalii AICI) Foto: Shutterstock CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Bloomberg: Statele membre NATO intenționează să suplimenteze semnificativ infrastructura sistemelor antiaeriene
Alianța Nord-Atlantică îndeamnă statele membre să extindă de cinci ori infrastructura de sisteme antiaeriene, în cadrul eforturilor de consolidare a capabilităților militare ca reacție la agresiunea militară rusă asupra Ucrainei. Suplimentarea capabilităților antiaeriene va fi discutată la o reuniune a miniștrilor Apărării din statele membre NATO programată joi la Bruxelles, afirmă surse citate de grupul media Bloomberg. Planul este de suplimentare de cinci ori a sistemelor antiaeriene la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Miniștrii Apărării din cadrul NATO urmează să aprobe unul dintre cele mai ambițioase angajamente în sensul suplimentării stocurilor de armament, în contextul reducerii dependenței de sistemele militare americane. Planurile sunt dezbătute pentru a putea fi definitivate la summitul NATO programat la Haga pe 24-25 iunie. La îndemnul președintelui SUA, Donald Trump, țările membre NATO urmează să suplimenteze cheltuielile pentru apărare până la nivelul de 5% din PIB, dintre care 3,5% pentru sistemele militare și 1,5% pentru infrastructura esențială. ”Nu suntem în război, dar nu suntem nici într-o perioadă de pace. Trebuie să continuăm consolidarea capabilităților pentru descurajarea militară și apărare, iar acest lucru înseamnă pivotarea spre disponibilitatea pregătirilor pentru un potențial război”, a afirmat luni secretarul general al NATO, Mark Rutte. Statele membre NATO sunt nevoite să achiziționeze sisteme antiaeriene terestre pentru doborârea dronelor militare, a rachetelor și avioanelor de vânătoare, a explicat un oficial european din domeniul apărării. Alianța Nord-Atlantică redusese achizițiile sistemelor de acest fel în ultimele trei decenii, în contextul în care atenția era îndreptată asupra zonelor din afara teritoriului fostului Război Rece, concentrându-se pe contracararea riscurilor din Orientul Mijlociu și Africa. Însă ecuația strategică s-a schimbat în 2022, când Rusia a invadat Ucraina, generând preocupări asupra securității flancului estic al NATO. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO UE speră să intensifice coordonarea cu SUA în privința sancțiunilor impuse Rusiei /„Trebuie să obținem sfârșitul acestui RĂZBOI” ANALIZĂ Le Monde: În Polonia, victoria lui Karol Nawrocki obstrucționează eforturile lui Donald Tusk de consolidare a EUROPEI Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Bloomberg: Fondul de apărare de 150 de miliarde de euro al UE a primit aprobarea inițială a celor 27 de state membre
Fondul de apărare în valoare de 150 de miliarde de euro al Uniunii Europene a primit aprobarea inițială în Consiliul UE din partea celor 27 de state membre. Fondul va distribui bani țărilor care doresc să investească în capacități de securitate, cum ar fi muniție, drone și protecția infrastructurii critice, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune, conform Bloomberg. Fondul este așteptat să primească aprobarea oficială săptămâna viitoare, a declarat una dintre persoane, care a vorbit sub rezerva anonimatului. Conform Le Figaro, ambasadorii celor 27 state membre ar trebui să formalizeze acest acord de principiu în timpul unei noi reuniuni miercuri, înaintea unui acord final așteptat pe 27 mai, în timpul unei reuniune a miniștrilor Afacerilor Europene din UE. Programul a fost propus de Comisia Europeană, în martie, ca răspuns la posibila restrângere a securității oferite de americani în Europa, menționată de către președintele Donald Trump. Fondul vine în completarea noilor norme care permit statelor membre flexibilitate fiscală pentru cheltuielile cu apărarea, care s-ar putea ridica la un total de 800 de miliarde euro. Ursula von der Leyen: Un „moment unic într-o generație” Comisia Europeană va strânge cele 150 de miliarde de euro pe piețele de capital și va distribui banii sub formă de împrumuturi statelor membre, la cerere, pentru a finanța produse specifice de care continentul duce cel mai mult lipsă, potrivit uneia dintre persoane. Acestea includ rachete, capacități de apărare terestră și sisteme de apărare antirachetă. Noul instrument de împrumut ar fi similar cu cel instituit în timpul pandemiei de Covid pentru a sprijini schemele de șomaj tehnic ale statelor membre și măsurile similare. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a numit acest program un „moment unic într-o generație” și a declarat anterior că Uniunea Europeană se confruntă cu nevoi de investiții în domeniul apărării de aproximativ 500 de miliarde de euro în următorul deceniu. Unele țări din afara UE sunt eligibile pentru a participa la program, cu condiția ca aceste cheltuieli să nu depășească 35% din cost, a spus sursa. Luni, Marea Britanie și Uniunea Europeană au ajuns la un acord privind un parteneriat în domeniul apărării, iar blocul s-a angajat să exploreze modalități de a permite Londrei accesul la program. Marea Britanie va putea participa la sistemul UE de achiziții comune în materie de apărare, dar companiile britanice de profil – precum BAE și Rolls Royce – vor trebui să ajungă la acorduri separate pentru a putea beneficia de schema de subvenții în valoare de 150 de miliarde de euro. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Von der Leyen: UE lucrează la NOI sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul nr. 17 a fost adoptat acum câteva zile Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Tánczos Barna: România va încasa 1,3 miliarde de euro, pe 10 iunie, din tranșa a treia din PNRR
„România va încasa, pe 10 iunie, 1,3 miliarde euro din tranșa a treia de plată pentru Programul Național de Redresare și Reziliență”, a declarat, marți, ministrul Finanțelor, Tánczos Barna. „România va încasa 1,3 milioane de euro, pe 10 iunie, din tranșa a treia de plată pentru PNRR. Este un aspect important, este o finanțare importantă pentru echilibrarea încasărilor de la bugetul de stat”, a transmis Tánczos Barna printr-un mesaj video postat pe Facebook. Tánczos Barna a anunțat că participă, la Bruxelles, la reuniunea miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, unde se vor discuta, printre altele, despre aspecte legate de încasarea TVA pentru tranzacțiile online în cadrul UE și despre SAFE, sistemul de finanțare pentru Apărare. În acest context, ministrul a atenționat că România are nevoie de o reformă fiscală, însă un Guvern interimar nu are prerogative și nici mandat să discute asemenea aspecte cu Comisia Europeană sau cu societatea din România. „Cu siguranță, toată lumea așteaptă dezbaterile din România despre reforma fiscală. Fără doar și poate, România are nevoie de o reformă fiscală. Avem un angajament din acest punct de vedere, dar un guvern interimar nu are nici prerogative, nici mandat să discute asemenea aspecte, nici cu Comisia Europeană, nici acasă, cu societatea din România. Noul guvern, guvernul care vine după acest guvern interimar, are prima și cea mai importantă sarcină: de a discuta reforma fiscală, de a prezenta această reformă fiscală societății de acasă și Comisiei Europene. Această reformă trebuie să consolideze sistemul fiscal-bugetar pentru următorii șapte ani. De aceea este un aspect important, care nu poate fi discutat de un guvern interimar. Venim acasă cu această veste bună: pe 10 iunie vin cele 1,3 miliarde de euro”, a punctat Tánczos Barna. Ministrul Finanțelor a mai spus că pe 18 mai se decide viitorul țării. „În același timp, trebuie să fim cu toții conștienți de faptul că pe 18 mai decidem asupra viitorului țării. Decidem asupra unei stabilități fiscal-bugetare sau alegem haosul, alegem incertitudinea, alegem lipsa de perspectivă? Pe 18 mai, toată societatea din România decide asupra viitorului nostru, viitorul nostru a tuturor. Haos sau predictibilitate? Veniți la vot pe 18 mai”, a adăugat el. Sursa foto, video: Facebook / Tánczos Barna CITEȘTE ȘI: Marcel Boloș: „Renegocierea PNRR și deblocarea integrală a Cererii de Plată 3 sunt priorități imediate” Cătălin Predoiu: „Există discuţii curente, la nivel tehnic şi ministerial, pentru modificarea PNRR” Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Merz va reduce birocrația și va stimula activitățile economice /Armata germană trebuie să devină cea mai puternică din Europa
Cancelarul Friedrich Merz și-a prezentat, miercuri, prioritățile programului de guvernare, semnalând că va stimula activitățile economice și va consolida forțele militare germane. ”Vrem să facem investiții și să reformăm. Trebuie să acționăm împreună. Inclusiv în materie de politici economice, sunt convins că putem să ne descurcăm pe cont propriu pentru a fi din nou locomotivă a creșterii economice prin care să surprindem lumea. Trebuie să reducem birocrația excesivă și să stimulăm activitățile economice. Vom face investiții în infrastructură și vom reduce impozitele. Putem deveni din nou motorul de creștere economică la care lumea să se uite cu admirație”, a afirmat Friedrich Merz, conform agenției DPA și publicației Süddeutsche Zeitung. ”Germania este o țară care atrage imigranți, dar migrația necontrolată a copleșit societatea. Vom reglementa imigrația, prin mai multe restricții, prin repatrieri, prin controale suplimentare la frontiere”, a subliniat noul cancelar al Germaniei. ”Libertatea în care trăim în această țară probabil este cea mai mare moștenire pe care o avem. Iar cetățenii au nevoie de cel mai înalt nivel de securitate. Forțele de ordine vor fi bine-echipate, nu vom tolera intensificarea agresiunilor și a violenței. Iar armata germană trebuie să devină cea mai puternică din Europa. Guvernul Germaniei va pune la dispoziție toate mijloacele financiare de care armata germană are nevoie pentru a deveni cea mai puternică forță militară convențională din Europa”, a continuat cancelarul german. De altfel, liderul de la Berlin a evocat necesitatea contracarării Rusiei și a opririi războiului din Ucraina. ”Rezultatul războiului din Ucraina va determina modul în care va fi aplicată legea și ordinea în Europa. Nu putem tolera tirania, forța militară, nici dreptul celor mai puternici. Europa așteaptă ca noi să ne asumăm responsabilitatea”, a insistat Friedrich Merz. Foto: Profimedia Video: Tagesschau.de Citește și: Donald Trump sugerează din nou că va merge în Turcia dacă vine Vladimir PUTIN /„Este o posibilitate” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Locked Shields 2025, exerciţiul NATO de apărare cibenetică. Au participat 4.000 de experți civili și militari din 41 de state / Reacția DNSC
Specialiști din cadrul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) au participat, în perioada 5- 9 mai 2025, la Locked Shields 2025, cel mai complex exercițiu de securitate și apărare cibernetică organizat sub egida NATO și găzduit în premieră la Biblioteca Centrală a Universității Politehnica din București. Potrivit informațiilor oferite de Directoratul Național de Securitate Cibernetică, activitatea a fost organizată în România de Ministerul Apărării Naționale (MApN), cu sprijinul DNSC și al Universității Politehnica din București, și a implicat specialiști militari și civili din domeniile securitate și apărare cibernetică. „Locked Shields se remarcă față de alte exerciții prin caracterul său complex, realistic și multidimensional, solicitând echipelor nu doar reacții tehnice la atacuri cibernetice, ci și gestionarea comunicării publice, oferirea de consultanță juridică și luarea de decizii strategice, toate desfășurate sub presiunea timpului și în condiții de stres intens”, au conchis specialiștii DNSC. Reamintim că Locked Shields este organizat anual de Centrul de Excelență NATO pentru Cooperare în Domeniul Apărării Cibernetice (CCDCOE) din Tallinn, Estonia, oferind, potrivit experților, un cadru realist de instruire pentru testarea capacităților de reacție în fața unor amenințări cibernetice diverse și în continuă evoluție. Ediția din acest an a reunit aproape 4.000 de experți civili și militari din 41 de state aliate și partenere, grupați în 17 echipe multinaționale de tip Blue Team, fiecare având misiunea de a proteja infrastructuri critice naționale simulate, într-un scenariu cu peste 9.000 de atacuri cibernetice complexe. „România se află la cea de-a cincea participare, fiind reprezentată de Comandamentul Apărării Cibernetice din MApN, care a format o echipă comună împreună cu Portugalia și Republica Moldova, însumând aproximativ 260 de specialiști din instituții componente ale Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, Directoratul Național de Securitate Cibernetică, mediul academic, precum și companii private cu expertiză în domeniul securității cibernetice. Participanții au fost nevoiți să gestioneze și să răspundă în timp real unui spectru larg de incidente cibernetice, care reflectă provocările globale actuale, precum, protejarea serviciilor esențiale și a infrastructurilor critice fundamentale pentru funcționarea societăților moderne, inclusiv rețelele energetice, sistemele de distribuție și purificare a apei, serviciile satelitare, de comunicații, 5G și apărare.” CITIȚI ȘI: Specialiștii DNSC, primul MESAJ, după ce Primăria, Fiscul și Poliția din Timișoara au fost țintele unui atac CIBERNETIC: „Aceasta este prioritatea” DNSC: Nu s-au înregistrat ATACURI cibernetice relevante pe site-ul „prezenta.roaep.ro” Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Comisia Europeană face investiții masive pentru consolidarea apărării /Propunerile au rolul de a susține dezvoltarea capabilităților esențiale
Comisia Europeană a anunțat, miercuri, investiții masive în apărare, printr-un fond special destinat impulsionării industriei militare europene, în contextul eforturilor de consolidare a apărării din cauza tensiunilor geopolitice. ”Comisia Europeană investește 910 milioane de euro prin ediția din 2024 a Fondului European pentru Apărare, pentru a crea o industrie a apărării puternică și inovatoare în Europa”, anunță instituția. ”Aceste investiții au rolul de a acoperi golurile în materie de capabilități, inclusiv drone, prin inovare și colaborare cu ramurile științifice și industriale din Europa. În plus, pentru prima dată, industria ucraineană a apărării poate fi asociată proiectelor UE”, precizează Comisia Europeană. Având un buget de 7,3 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, Fondul European pentru Apărare este principalul instrument al Uniunii Europene pentru susținerea cooperării în industria militară. Fondul European pentru Apărare este implementat prin programe anuale, fiind structurat pe 17 categorii în perioada 2021-2027. Uniunea Europeană depune eforturi pentru consolidarea capabilităților strategice, în contextul riscurilor de securitate generate de invazia rusă în Ucraina și pe fondul temerilor privind reducerea angajamentelor Statelor Unite în materie de apărare. ”Propunerile au rolul de a susține dezvoltarea capabilităților esențiale în materie de apărare aeriană, balistică și fabricare de drone, ceea ce le va permite forțelor armate europene să răspundă la amenințările emergente și să protejeze cetățenii, fie prin consolidarea apărării colective, fie prin susținerea partenerilor, precum Ucraina”, a declarat Andrius Kubilius, comisarul european al Apărării. Foto: Profimedia Citește și: ANALIZĂ The Times: Criza comercială dintre SUA și China riscă să genereze un volum mare de CREDITE neperformante, avertizează grupul HSBC Rusia a început construirea unui pod rutier către Coreea de Nord/ „Simbolizează dorința noastră comună de a consolida COOPERAREA” Rusia consideră armistițiul de trei zile modalitate de inițiere a NEGOCIERILOR directe cu Ucraina /„O propunere fără condiții prealabile” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Germania va intensifica rolul în cadrul NATO, pe fondul tensiunilor geopolitice /Steinmeier: Trebuie să facem mai mult!
Germania va intensifica rolul în cadrul Alianței Nord-Atlantice, a anunțat, luni, președintele Frank-Walter Steinmeier, evocând tensiunile geopolitice, în contextul invaziei ruse în Ucraina. ”Trebuie să le spun compatrioților noștri: nu trebuie să fim doar preocupați, ci suntem și îngrijorați. Trebuie să facem mai mult!”, a afirmat Frank-Walter Steinmeier, conform publicației Handelsblatt, cu ocazia ceremoniilor care au marcat 70 de ani de la integrarea Germaniei în Alianța Nord-Atlantică. ”Astăzi, în contextul războiului lansat de președintele rus, Vladimir Putin, împotriva Ucrainei și pe fondul presiunilor exercitate de Statele Unite asupra aliaților europeni, Germania este într-o poziție crucială”, a subliniat Steinmeier. Președintele Germaniei a pledat pentru suplimentarea capabilităților militare, în contextul tensiunilor internaționale. ”Armata germană trebuie echipată mai bine. Acest lucru ar fi mai util pentru Europa”, a subliniat Steinmeier. Parlamentul german a aprobat, în martie, un plan de investiții masive în apărare, infrastructură și protecția mediului, pe baza unui acord al Uniunii Creștin-Democrate (CDU) cu Partidul Social-Democrat și Alianța 90/Verzi. Proiectul conține fonduri speciale de 500 de miliarde de euro pentru investiții în modernizarea infrastructurii. De asemenea, vor fi alocate 100 de miliarde de euro pentru programe ecologice și alte sute de miliarde pentru consolidarea apărării. ”Este o decizie istorică pentru Germania. Prin investiții de 500 de miliarde de euro, avem cel mai amplu program destinat infrastructurii din istoria țării”, a transmis grupul parlamentar al Partidului Social-Democrat (SPD). ”Acest pachet de investiții va ușura viețile celor mai mulți dintre cetățenii germani. Trebuie să devenim mai eficienți, trebuie să ne concentrăm mai mult pe atingerea obiectivelor, trebuie să acționăm într-un mod mai profesionist”, a afirmat Lars Klingbeil, liderul grupului parlamentar al SPD. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Casa Albă: Președintele Trump cere „armistițiu permanent” în UCRAINA /„Liderii ambelor țări trebuie să vină la masa negocierilor” Uniunea Europeană nu are indicii că penele de ELECTRICITATE din Spania și Portugalia sunt cauzate de atacuri cibernetice Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Administrația SUA îndeamnă Franța să coordoneze eforturile de consolidare a apărării europene
Administrația Donald Trump a îndemnat, joi, Franța să asume responsabilități mai mari în materie de apărare, pe fondul criticilor privind contribuțiile prea mici ale țărilor europene pentru angajamentele comune în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, s-a întâlnit joi, la sediul Pentagonului, cu ministrul francez al Forțelor Armate, Sébastien Lecornu. ”Secretarul american al Apărării a îndemnat Franța să suplimenteze cheltuielile pentru apărare și, împreună cu celelalte state membre NATO, să asume responsabilitatea primară pentru apărarea convențională a Europei”, a declarat Sean Parnell, purtătorul de cuvânt al Departamentului american al Apărării. ”Secretarul american al Apărării și ministrul francez al Forțelor Armate au discutat despre prioritățile în materie de apărare, precum și despre eforturile aflate în curs pentru o pace durabilă în Ucraina”, a subliniat Sean Parnell. Președintele Donald Trump a criticat constant țările europene, cerându-le să suplimenteze fondurile acordate apărării colective în cadrul NATO. Administrația Donald Trump menține angajamentele față de Alianța Nord-Atlantică, a afirmat recent secretarul de Stat american, Marco Rubio, la Bruxelles, cerând însă consolidarea capabilităților militare prin suplimentarea contribuțiilor bugetare ale statelor membre până la 5% din PIB. ”Președintele Trump a fost clar că susține NATO, că vom rămâne în NATO. Dar noi vrem ca Alianța Nord-Atlantică să fie mai puternică, să fie mai viabilă, iar singurul mod prin care Alianța poate fi mai puternică și mai viabilă este dacă partenerii noștri, statele membre ale acestei Alianțe, vor avea mai multe capabilități. Este vorba de o alianță nu doar a partenerilor și aliaților, ci a unor economii avansate, a țărilor bogate, care au capacitățile de a face mai mult. Noi vrem să ne menținem aici, cu înțelegerea că avem un parcurs realist prin care fiecare stat membru să realizeze angajamentul de a atinge un nivel bugetar de 5% din PIB pentru apărare”, a afirmat Marco Rubio pe 3 aprilie, cu ocazia întrevederii pe care a avut-o cu Mark Rutte, secretarul general al NATO. Foto: Profimedia Citește și: Președintele grupului de consultanță Blackstone avertizează: Statele Unite se confruntă cu risc de RECESIUNE din cauza taxelor impuse de Trump Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Trump declară că relația SUA-Japonia este unilaterală, în contextul în care cele două națiuni se pregătesc pentru negocierea tarifelor
Președintele SUA, Donald Trump, a criticat tratatul de securitate din 1960 cu Japonia, numindu-l ”unilateral”, provocând îngrijorarea autorităților japoneze care se tem că Washingtonul ar putea solicita Tokyo să plătească mai mult pentru a găzdui trupe americane, să cumpere mai mult armament sau să crească investițiile în apărare. ”Plătim sute de miliarde de dolari pentru a-i apăra, dar ei nu plătesc nimic”, a declarat Donald Trump. Președintele american a reluat criticile la adresa parteneriatului cu Japonia, pe care îl consideră nedrept, din cauza angajamentelor pe care SUA și le-a asumat pe teritoriul japonez. ”Dacă suntem vreodată atacați, ei nu trebuie să facă nimic pentru a ne apăra”, a subliniat. Japonia, care găzduiește aproximativ 50.000 de trupe americane, contribuie de două miliarde de dolari anual pentru acoperirea cheltuielilor, precum utilitățile, întreținerea instalațiilor și salariile personalului japonez de la bazele militare americane, conform Acordului Bilateral privind Măsurile Speciale (SMA), care urmează să fie reînnoit în 2027. SUA solicită Japoniei să crească investițiile în apărare Totuși, Trump a argumentat că această investiție nu este suficientă și a solicitat Tokyo să majoreze suma la opt miliarde de dolari pe an sau riscă retragerea SUA. Deși Japonia a reușit să respingă aceste solicitări încă din 2019, noul ambasador american la Tokyo, George Glass, a declarat că statul japonez va trebui ”fără îndoială” să își crească contribuția, conform cotidianului The Japan Times. Noul subsecretar pentru Politica de Apărare al Pentagonului, Elbridge Colby, a afirmat că Administrația Trump se așteaptă ca Japonia să-și crească bugetul militar, spunând că țara ar trebui să investească cel puțin 3% din PIB pentru apărare. În condițiile actuale, Japonia dorește să ajungă la o investiție de 2% din PIB, până în 2027. Secretarul american de stat al Apărării, Pete Hegseth a lăudat, anterior, Japonia, numind-o ”aliatul model” și afirmând că relațiile diplomatice dintre cele două state nu au fost niciodată mai puternice. Foto: Profimedia Citește și: Premierul Franței avertizează că Beijingul nu poate înlocui Washingtonul în calitate de partener COMERCIAL Erika Ciobanu este studentă la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București. S-a alăturat echipei Gândul în anul 2025. Scrie despre politica internațională, … vezi toate articolele