Etichetă: arabia saudita

Acordul SUA-Arabia Saudită provoacă temeri în Israel privind o cursă a înarmării în Orientul Mijlociu

Acordul, anunțat miercuri și aflat încă în așteptarea aprobării Congresului Statelor Unite, are ca obiectiv dezvoltarea unui program nuclear civil în Arabia Saudită. Documentul mai permite Riadului să îmbogățească uraniu și să reproceseze combustibil nuclear uzat, activități care pot reprezenta etape tehnologice către dezvoltarea unei arme nucleare, notează Reuters.  Reacții vehemente ale liderilor din opoziție Până în prezent, premierul Benjamin Netanyahu, precum și miniștrii israelieni ai apărării și afacerilor externe nu au comentat public acordul, însă, foști oficiali și membri ai opoziției au avertizat cu privire la efectele acordului. „Acordul nuclear care se conturează cu Arabia Saudită, peste capul Israelului, reprezintă un eșec strategic grav care ne pune în pericol securitatea. Îmbogățirea uraniului pe teritoriul saudit ar putea duce la o cursă regională a înarmării nucleare și la o pierdere periculoasă a controlului”, a transmis fostul premier Naftali Bennet.  „Programul nuclear civil din Arabia Saudită va culmina cu obținerea de arme nucleare și va declanșa o cursă a înarmărilor scăpată de sub control în Orientul Mijlociu”, a reacționat și fostul ministru al Apărării, Avigdor Lieberman.  Acesta consideră că Israelul ar trebui să se opună acordului și să încerce să convingă Congresul SUA să blocheze ratificarea sa.  Alt fost ministru al Apărării, Benny Gantz, a declarat: „Nu există niciun oficial din domeniul securității care să afirme că introducerea capacităților nucleare civile în Arabia Saudită, fără a integra această inițiativă în procesul de constituire a unei alianțe regionale moderate, ar fi benefică pentru securitatea Israelului”.  Proiectul unui acord nuclear civil cu Arabia Saudită a fost discutat de mulți ani, fiind luat în calcul atât în timpul primei administrații Donald Trump, cât și în mandatul lui Joe Biden.  Până în prezent, demersurile au stagnat din cauza avertismentelor lansate de grupurile de neproliferare nucleară, care au arătat că o astfel de tehnologie le-ar putea oferi saudiților o cale directă către dezvoltarea armamentului atomic. 

Rebelii houthi revendică atacuri asupra a două petroliere saudite din Marea Roșie, unul luând foc

Petrolierele vizate sunt Encelia și Layla, asupra cărora ar fi fost lansate mai multe rachete balistice și de croazieră, se arată într-un comunicat al rebelilor houthi, preluat de Reuters. O sursă din domeniul securității maritime a confirmat că petrolierul Encelia, sub pavilion saudit, a transmis un apel de urgență prin radio VHF după ce a fost lovit de o rachetă în timp ce opera în apropierea limitelor exterioare ale portului saudit Jizan, la Marea Roșie. Nava a luat foc, iar echipajul a intervenit pentru stingerea incendiului. Compania britanică de management al riscurilor maritime Vanguard a precizat că Encelia a fost lovită de un proiectil neidentificat pe partea tribord, la aproximativ 70 de mile marine sud-vest de localitatea saudită Al Shuqaiq, în jurul orei 23:00. La rândul său, agenția britanică maritimă (UKMTO) a anunțat că a primit o notificare privind un incident în aceeași zonă. Potrivit raportului, comandantul unui petrolier a semnalat că nava a fost lovită de un proiectil necunoscut, care a provocat un incendiu la bord. Echipajul a reușit să combată flăcările, iar până în prezent nu au fost raportate victime sau scurgeri de produse petroliere în mare. Nu este clar dacă raportul UKMTO se referă oficial la Encelia, însă locația și descrierea incidentului coincid cu informațiile furnizate de Vanguard. În ceea ce privește cel de-al doilea petrolier, Layla, Vanguard a precizat că revendicarea houthi nu a putut fi confirmată independent. Blocada navală amenință transportul regional de petrol Atacul survine la doar câteva zile după ce rebelii houthi au anunțat impunerea unei blocade navale asupra Arabiei Saudite în Marea Roșie, măsură care riscă să afecteze fluxurile comerciale și exporturile de petrol din regiune. Gruparea a susținut că aproximativ zece nave comerciale și-au schimbat ruta sau s-au întors din drum după avertismentele sale de a evita porturile saudite. Datele de monitorizare a traficului maritim au arătat că cinci petroliere și-au modificat traseul în Marea Roșie în cursul zilei de miercuri, iar două dintre acestea au indicat Canalul Suez ca nouă destinație, după avertismentele lansate de houthi privind navigația către porturile Arabiei Saudite.

Noapte de foc în Orientul Mijlociu. SUA atacă Iranul, iar traficul prin Ormuz se prăbușește. UPDATE: Două petroliere au fost lovite

UPDATE Un mort și opt răniți după ce două petroliere au fost lovite în Strâmtoarea Ormuz. Emiratele amenință cu un răspuns Un membru al echipajului a murit, iar alte opt persoane au fost rănite după ce două petroliere au fost lovite de rachete iraniene în Strâmtoarea Ormuz, a anunțat Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite. Atacul marchează o nouă escaladare a conflictului din regiune și coincide cu reluarea bombardamentelor americane asupra Iranului. SUA atacă Iranul pentru a treia noapte consecutivă Comandamentul Central al armatei americane, CENTCOM, a anunțat că a început luni, la ora României 23:45, o nouă serie de lovituri asupra Iranului, la ordinul președintelui Donald Trump. Potrivit unui oficial american citat de CNN, țintele includ sisteme iraniene de supraveghere a coastelor, instalații pentru drone și capacități de lansare a rachetelor. „Aceste atacuri vor continua să impună un cost ridicat forțelor iraniene și să le reducă posibilitatea de a ataca civili nevinovați și transportul comercial din Strâmtoarea Ormuz”, a transmis CENTCOM. În atacurile desfășurate în zilele precedente, forțele americane au vizat sute de obiective militare, între care sisteme de rachete și drone, capacități navale, depozite de muniții, rețele de comunicații și instalații de supraveghere de coastă. CENTCOM a afirmat că aproximativ 140 de ținte au fost lovite doar în cursul operațiunilor de sâmbătă. Blocada porturilor iraniene începe marți seară Armata americană va relua oficial blocada asupra porturilor și terminalelor petroliere iraniene marți, 14 iulie, la ora 20:00 GMT, respectiv ora 23:00 în România. Măsura se aplică navelor care încearcă să intre sau să plece din porturile iraniene, indiferent de pavilionul sub care navighează. Vasele care nu respectă avertismentele pot fi interceptate, deviate sau capturate, iar armata americană a avertizat că ar putea folosi forța împotriva celor care refuză să se conformeze. Washingtonul susține că blocada nu ar trebui să împiedice navele neutre care traversează Strâmtoarea Ormuz spre sau dinspre porturi aflate în alte state. Transporturile umanitare vor putea trece, însă numai după verificare. Blocada fusese aplicată inițial între 13 aprilie și 18 iunie. CENTCOM susține că, în acea perioadă, peste 140 de nave s-au conformat ordinelor americane, nouă vase au fost oprite, iar zeci de transporturi umanitare au fost autorizate să continue. Trump vrea o taxă de 20% pentru navele care trec prin Hormuz Donald Trump a declarat că Statele Unite vor deveni „gardianul Strâmtorii Hormuz” și că vor solicita o taxă echivalentă cu 20% din valoarea mărfurilor transportate de navele comerciale. „Strâmtoarea Hormuz este deschisă și va rămâne deschisă, cu sau fără Iran”, a transmis liderul de la Casa Albă, anunțând restabilirea blocadei asupra Iranului. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a ironizat propunerea și a afirmat că Iranul este adevăratul „gardian” al strâmtorii. Oficialul de la Teheran a sugerat că Iranul ar putea percepe propriile taxe, adăugând că procentul de 20% cerut de Trump este prea mare. Organizația Maritimă Internațională a respins însă ideea introducerii unor taxe obligatorii. Instituția ONU a subliniat că trecerea prin strâmtorile folosite pentru navigația internațională trebuie să rămână liberă, nediscriminatorie și fără taxe, în conformitate cu dreptul internațional. Nu este clar nici cum ar putea fi calculată și colectată taxa anunțată de Trump sau ce s-ar întâmpla în cazul în care proprietarii navelor ar refuza să o plătească. Iranul atacă baze americane din mai multe state Gardienii Revoluției au susținut că au atacat instalații militare americane din Bahrain și Kuweit, au distrus sisteme radar în Oman și au lovit rezervoare de combustibil și depozite de muniții de la baza aeriană Prince Hassan din Iordania. Autoritățile din Bahrain au anunțat că sistemele de apărare aeriană au interceptat mai multe rachete și drone iraniene. Teheranul avertizează că atacurile americane ar putea provoca extinderea războiului în întreaga regiune. Washingtonul afirmă, în schimb, că operațiunile sale urmăresc să reducă posibilitatea Iranului de a ataca nave comerciale și infrastructură militară americană. Schimburile de lovituri pun capăt, în practică, memorandumului încheiat luna trecută, care prevedea o perioadă de 60 de zile pentru negocieri asupra programului nuclear iranian și redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Trump a descris documentul drept un „test” pe care Iranul nu l-ar fi respectat și a declarat ulterior că memorandumul „nu a însemnat mare lucru”. Traficul prin Strâmtoarea Hormuz s-a prăbușit Deși Statele Unite susțin că escortau aproximativ 20 de vase prin strâmtoare, datele platformelor de urmărire maritimă indică o reducere puternică a traficului comercial. Potrivit MarineTraffic, activitatea navală prin Hormuz a scăzut cu aproximativ 52% în perioada 10-12 iulie, comparativ cu săptămâna precedentă. Într-un interval de 24 de ore au fost identificate doar șase nave comerciale care au traversat strâmtoarea: două au intrat în Golful Persic, iar patru, inclusiv două petroliere, au ieșit. Înaintea războiului, aproximativ 110 vase traversau zilnic zona. Au fost semnalate și noi episoade de bruiaj sau falsificare a semnalelor GPS, care pot face ca pozițiile transmise de nave să apară în locuri diferite față de cele reale. Tensiunile au provocat deja o reducere dramatică a traficului prin Strâmtoarea Ormuz și o creștere de peste 9% a prețului petrolului. Înțelegerea interimară încheiată luna trecută între Washington și Teheran pare să se fi prăbușit complet. Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Înaintea conflictului, aproximativ o cincime din fluxurile mondiale de petrol și gaze trecea zilnic prin acest coridor maritim.

Sub președinția lui Trump, SUA au devenit cel mai mare exportator de petrol. Producem cât Rusia și Arabia Saudită la un loc

Statele Unite dețin pentru a treia lună consecutiv primul loc în topul exportatorilor de petrol. În fiecare zi, americanii au exportat 10,5 milioane de barili în luna mai.  Federația Rusă a ocupat poziția a doua la nivel mondial, având o producție de 7 milioane de barili pe zi. Arabia Saudită, care în trecut a deținut primul loc, a căzut pe locul trei, având o producție de 5,9 milioane de barili. Producția petrolieră din Rusia și Arabia Saudită, grav afectată de războaie Potrivit Reuters, SUA  au reușit să depășească Rusia datorită sancțiunilor economice impuse exporturilor Rusiei. Atacurile ucrainene tot mai frecvente asupra rafinăriilor petroliere ruse. Arabia Saudită și celelalte țări arabe producătoare de petrol au fost grav afectate de scăderea livrărilor de petrol din Orientul Mijlociu, pe fondul războiului dintre SUA și Iran. Ca ripostă la atacurile din 28 februarie, Iranul a bombardat sistematic infrastructura energetică a țărilor din golf și a închis strâmtoarea Ormuz. SUA n-au scăpat neafectate de blocajul iranian din strâmtoarea Ormuz, însă politica energetică a lui Trump bazată pe „Drill, baby, drill” a făcut America imună în fața celei mai mari crize petroliere de după 1979. Departamentul Energiei din SUA susține că SUA produc mai mult petrol decât Rusia și Arabia Saudită la un loc. Ascensiunea SUA În comparație, Arabia Saudită exportase 8,1 milioane de barili pe zi în 2025, SUA livrase 6,6 milioane, iar Rusia în jur de 5,8 milioane de barili, arată datele de pe Vortexa. Pentru o țară care a fost dependentă timp de câteva decenii și chiar a fost victima embargoului OPEC din 1973, ascensiunea SUA în vârful clasamentului este privită cu uimire. Succesul ar fi datorat deciziilor luate de către companiile private mânate de dorința de profit și care au dispus de multă libertate, spre deosrbire de Rusia și Arabia Saudită, unde guvernele au fost  implicate în producție. SUA sunt impulsionate de politicile lui Trump, care au schimbat traiectoria țării de la tranziția către energiile verzi promovate intens de fostul președinte democrat Joe Biden, înapoi la combustibilii fosili. Tehnologia superioară americană ar fi un alt factor: boom-ul tehnologiilor de extracție a petrolului, de la fracturarea hidraulică la forajul orizontal care permite forarea puțurilor pe traiectorii curbate. Țările europene și asiatice, dependente de SUA Pe de altă parte, statele europene sunt dependente tot mai mult de SUA de când livrările de gaz rusesc au încetat după războiul din Ucraina. Continentul european importă 47% din petrolul american în 2026. În urmă cu 5 ani, a importat 37%. Și țările asiatice ajung să depindă tot mai mult de SUA, după ce au cumpărat 46% din exporturile de petrol ale SUA. În mai 2025, SUA au exportat 37% din petrol către țările asiatice. Sursa Foto: Profimedia/Shutterstock

Președintele ucrainean a ajuns în Arabia Saudită pentru întâlniri importante

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunțat joi sosirea sa în Arabia Saudită, unde a spus că va avea „întâlniri importante” care să întărească legăturile cu statele din Orientul Mijlociu. Kievul și-a oferit expertiză în apărare aeriană și tehnologie pentru drone către țările regionale afectate de atacurile iraniene, în schimbul sprijinului pentru efortul Ucrainei în conflictul cu Rusia. „Am ajuns în Arabia Saudită. Sunt programate întâlniri importante. Apreciem sprijinul și îi susținem pe cei care sunt gata să colaboreze cu noi pentru a asigura securitatea”, a transmis Zelenski pe X. Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, îl însoțește pe președintele ucrainean în această vizită. Țara a desfășurat anterior echipe de experți în Qatar, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, iar Volodimir Zelenski a spus că urmărește obținerea de finanțare în schimbul asistenței acordate. Războiul cu Rusia a intrat oficial în al cincilea an, iar forțele ucrainene se confruntă cu o nouă ofensivă de primăvară lansată de Moscova. În tot acest timp, însă, negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina promovate de SUA au stagnat.

Din cauza războiului din Golf, criza energetică ar putea dura 5 ani. Șoferii afectați de scumpiri nu pot decât să facă haz de necaz prin meme-uri

Compania QatarEnergy a declarat stare de „forță majoră” pentru unele dintre contractele sale pe termen lung de aprovizionare cu gaz natural lichefiat. Contractele vizează clienți precum Belgia, China, Italia și Coreea de Sud.  În timp ce unele țări se pregătesc pentru plafonarea prețurilor la benzină și motorină, potrivit unei clauze din contractele încheiate de către QatarEnergy, părțile vor fi scutite de obligații din cauza unor evenimente imprevizibile. Companiile petroliere din Bahrain și Kuweit au invocat la rândul lor „forță majoră”, ca urmare a perturbării producției și tranzitului petrolier după atacurile Iranului și blocarea Strâmtorii Ormuz. Pagube devastatoare. QatarEnergy anunță cât vor dura și vor costa reparațiile de după război Piețele globale de energie au fost devastate după ce Iranul a lovit infrastructura energetică a țărilor arabe din Golf și chiar o centrală nucleară din Israel.  Săptămâna trecută, directorul executi al QatarEneregy, Saad al-Kaabi, a a anunțat că instalația de gaz din Ras Laffan a fost distrusă în proporție de 17%, cauzând pagube anuale de 20 miliarde de dolari, pierderi care ar putea periclita consumul de carburanți din țări din Asia și Europa pentru mulți ani, potrivit Yahoo Finance. Reparațiile vor opri producția de 12,8 de milioane de tone pe an de gaz natural lichefiat, de la 3 la 5 ani. Qatar și alte țări din Golf au condamnat atacurile iraniene din regiune, acuzându-l de încălcarea dreptului internațional și a Cartei ONU.  Regimul islamist de la Teheran susține că a atacat doar bazele militare ale SUA staționate în țările arabe din Golf. Șoferii nu pot decât să facă haz de necaz. Vor fi constrânși  să folosească mai rar mașinile Ca urmare a scumpirilor la benzină și motorină de după închiderea Strâmtorii Ormuz, mulți internauți, care s-au văzut nevoiți să-și lase mașinile în parcare și să se deplaseze cu transportul public în comun, n-au putut decât să facă haz de necaz prin meme-uri postate pe internet. Unele țări deja au anunțat plafonarea prețurilor la benzină și motorină, însă pentru termen limitat. Anii următori se anunță a fi dificili din cauza penuriei de petrol și gaz natural lichefiat. Unii internauți au propus pe X mai multe mijloace „îndrăznețe” pentru reluarea tranzitului petrolier în regiunea Golfului Persic. Metode hazlii pentru reluarea tranzitului petrolier Transportarea petrolului cu camioane în stilul filmului „Mad Max Fury Road” de la punctul de îmbarcare la punctul de debarcare situat cât mai departe de Strâmtoarea Ormuz, însă ar presupune un drum de-a lungul Emiratelor Arabe Unite și Omanului; Al internaut a sugerat că lumea nu are nevoie de Strâmtoarea Ormuz, ci doar de vapoare cu baloane zburătoare; Vaporul cu roți gigantice de camion; O referință de tip „Easter Egg” la jocurile Portal; Revenirea la metodele vechi: cămilele; Unii insistă pe ideea cu vapoarele cu baloane cu heliu; Un internaut a sugerat că tot țițeiul extras ar trebui aruncat în ocean, iar vasele de pe coasta Omanului ar urma să-l colecteze dacă curenții oceanici sunt în direcția estică. AI spune că ar trebui construit o conductă prin care să fie reluat tranzitul petrolier; Cămile, din nou? Există și varianta ca brigăzi de muncitori să transporte găleți cu petrol dacă nu sunt destule cămile disponibile; Viermii de nisip din „Dune” – este sugestia cea mai SF propusă de către un  internaut de pe X. Sursa Foto: X Autorul recomandă: China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză

Prințul William va efectua o vizită oficială de trei zile în Arabia Saudită

Prințul de Wales urmează să se întâlnească cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, liderul de facto al regatului, relatează Le Figaro. La sosire, William va efectua un tur privat al sitului At-Turaif, inclus în patrimoniul mondial UNESCO, însoțit de Mohammed bin Salman, înaintea unei întâlniri oficiale.  Marți, acesta va vizita un proiect de regenerare urbană sustenabilă din Riad și se va întâlni cu cadre universitare pentru discuții privind tranziția energetică a Arabiei Saudite.  De asemenea, este programată o întâlnire cu eleve la un centru de fotbal, urmată de participarea la un turneu de sporturi electronice. Miercuri, moștenitorul coroanei britanice va vizita o rezervație naturală și o fermă sustenabilă din oaza Alula. Regatul Unit își intensifică în prezent relațiile cu monarhia din Golf, în timp ce negociază un acord comercial cu Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC).  În plus, Arabia Saudită și-a exprimat, totodată, interesul de a se alătura programului internațional Future Combat Air Program (GCAP), dezvoltat de Marea Britanie, Italia și Japonia.  

Proiectul NEOM va fi remodelat de prințul moștenitor al Arabiei Saudite. Costurile planului original erau prea mari

După ce a decis să reorienteze fondul suveran de investițiiu în valoare de 925 de miliarde de dolari de la proiectele imobiliare gigantice, prințul moștenitor al Arabiei Saudite Mohammed bin Salman s-a decis totuși să nu abandoneze în totalitate proiectul NEOM, prezentat în cadrul planului „Vision 2030” pentru dezvoltarea Arabiei Saudite. Va fi însă un oraș futurist mai „modest”.  Bin Salman s-a decis să remodeleze proiectul pentru construirea primului oraș futurist din provincia Tabuk  după ani de întârzieri, în care bugetul a fost deseori depășit din cauza costurilor mult mai mari decât erau prefigurate. Potrivit Financial Times , prințul a regândit ca orașul viitorului să fie construit la o scară mai mică. Sunt semne clare că familia regală Saud de la Riad a luat la cunoștință că proiectul, așa cum a fost planificat inițial, era prea „ambițios” raportat chiar și la averea sa de 1,4 trilioane de dolari. NEOM va fi construit, dar la scară mai mică NEOM urma să construit ca un oraș linear, de-a lungul coastei Mării Roșii, având dimensiunea statului belgian și fiind alimentat în mare din „energiile verzi” (în special de panouri solare). Pentru că proiectul nu era fezabil financiar și energetic, planul construcției a fost refăcut, însă chiar și așa, prințul încă vrea să facă din NEOM un hub pentru centre de date. Bin Salman își dorea să construiască NEOM ca un oraș „inteligent” și vertical. Epicentrul orașului, „The Line”, trebuia să fie întins pe o lungime de 170 de km, cu o înălțime de 500 de metri și cu o grosime de 200 de metri, și care ar fi trebuit să găzduiască 9 milioane de locuitori. Nu ar fi existat niciun automobil, fiind proiectat ca o așezare urbană cu „0% emisii de dioxid de carbon” . Prințul visează ca Arabia Saudită să devină un „jucător important în domeniul inteligenței artificiale” la nivel mondial. El mai are să pregătească găzduirea expoziției internaționale din 2030, precum și desfășurarea Campionatului Mondial de Fotbal din 2034. Planul original nu era fezabil, ci mai degrabă fantezist Când a văzut conceptele artistice 3D ale orașului, arhitectul Etienne Bou-Abdo a luat în derâdere proiectul, declarând că „imaginile 3D prezentate nici măcar nu sunt imagini cu arhutectură 3D, iar designerii proiectului ar fi mai degrabă designeri de jocuri video”. „Planul include o grămadă de tehnologii pe care nu le avem deloc azi”, a spus arhitectul. Orașul trebuia să fie finalizat în anul 2045. Dacă s-ar fi respectat planurile inițiale, construirea orașului NEOM ar fi necesitat 20% din producția globală de oțel.  Prințul mai spera să construiască și o stațiune de schi în munții peninsulei arabe unde ar urma să găzduiască Jocurile Olimpice Asiatice de Iarnă din 2029. Riad a anunțat ulterior că stațiunea ce trebuia să se numească „Trojena” nu va mai găzdui jocurile de iarnă. Sursa Foto: NEOM/Wikipedia Commons Autorul recomandă: NEOM, orașul viitorului construit în Arabia Saudită. Când ar urma să fie finalizat și ce aliaj va fi necesar

Motivul incredibil pentru care Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite importă nisip din Australia, China sau Belgia, deși sunt înconjurate de deșert

Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite importă nisip din Australia, China sau Belgia, un paradox care poate părea greu de înțeles la prima vedere. Deși sunt acoperite de deșerturi aparent nesfârșite, aceste state din Golf se confruntă cu o problemă tot mai serioasă. Nisipul din deșert nu este potrivit pentru construcții moderne, iar mega-proiectele de infrastructură au nevoie de materiale cu proprietăți foarte precise. Fenomenul scoate la iveală o realitate mai amplă, semnalată de cercetători și organizații internaționale: lumea se confruntă cu un deficit global de nisip pentru construcții, în ciuda abundenței aparente a acestui material. Deșerturile din Arabia Saudită sau din Peninsula Arabică sunt bogate în nisip, însă granulele acestuia sunt, în mare parte, prea rotunde și prea netede. Eroziunea provocată de vânt, de-a lungul a mii de ani, a transformat aceste particule în granule fine care nu se leagă eficient în beton, scrie Timesofindia.com. Betonul este alcătuit din trei elemente esențiale, precum cimentul, apa și agregatele, care reprezintă până la 80% din volum și care materiale folosite în construcții precum pietrișul și nisipyl cu granule unghiulare, capabile să creeze o structură solidă. Nisipul deșertic, lipsit de asperități, nu oferă aderența necesară pentru rezistența și durabilitatea betonului. Potrivit cercetărilor citate de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, doar o mică parte din nisipul existent la nivel global este adecvat pentru construcții, în ciuda faptului că omenirea consumă aproximativ 50 de miliarde de tone de nisip anual. De unde provine nisipul „bun” pentru beton Nisipul ideal pentru construcții provine, de regulă, din albii de râuri, lacuri și funduri marine, unde apa modelează granule mai mari, mai aspre și mai unghiulare. Acest tip de nisip se leagă eficient cu cimentul, rezultând betonul necesar pentru zgârie-nori, poduri și infrastructură critică. Așa cum remarcă jurnalistul Vince Beiser, autorul volumului The World in a Grain, utilizarea nisipului din deșert pentru beton este ca și cum „ai încerca să construiești ceva dintr-o grămadă de bile, nu din cărămizi”. De-a lungul anilor, Australia s-a impus ca unul dintre principalii furnizori de nisip de construcții de înaltă calitate. Conform OEC World, în 2023 Australia a exportat nisip în valoare de 273 de milioane de dolari, devenind al doilea cel mai mare exportator mondial. În același an, Arabia Saudită a importat nisip natural pentru construcții din Australia, o decizie care reflectă dependența regatului de materiale conforme cu standardele internaționale, necesare pentru proiectele sale de infrastructură de miliarde de dolari. Turnul Burj Khalifa, construit cu nisip de import Paradoxul nu este valabil doar pentru Arabia Saudită. Emiratele Arabe Unite se confruntă cu aceeași problemă, în special în orașe precum Dubai și Abu Dhabi. Un exemplu emblematic este Burj Khalifa, cea mai înaltă clădire din lume, cu 828 de metri. Construcția sa a necesitat aproximativ 330 de milioane de litri de beton, iar nisipul deșertic local a fost complet nepotrivit. Din acest motiv, constructorii au apelat la nisip importat, inclusiv din Australia, pentru a asigura rezistența structurală a clădirii. Nisipul este utilizat în Emiratele Arabe Unite nu doar pentru zgârie-nori, ci și pentru producția de sticlă, insule artificiale precum Palm Jumeirah și pentru reîncărcarea plajelor turistice. Conform ONU, numai proiectul Palm Jumeirah a consumat peste 186 de milioane de metri cubi de nisip marin, epuizând rapid resursele locale. Planul Vision 2030 al Arabiei Saudite accelerează cererea de materiale de construcții de calitate superioară. Proiecte precum NEOM, The Line, Proiectul Mării Roșii sau Qiddiya necesită cantități uriașe de beton și respectarea unor standarde extrem de ridicate. În acest context, importul de nisip nu este un moft, ci o necesitate strategică, fără de care dezvoltarea orașelor inteligente și a infrastructurii moderne ar fi imposibilă. Dependenta statelor din Golf de nisipul importat reflectă o problemă globală. UNEP avertizează asupra unei adevărate „crize a nisipului”, cauzată de extracția excesivă și nereglementată, care duce la degradarea mediului, eroziunea râurilor și pierderea biodiversității.

Cursa pentru petrolul lui Putin: Saudiții încearcă să cumpere activele externe ale Lukoil

Războiul din Ucraina a declanșat una dintre cele mai puternice crize pentru industria energetică rusă. După aplicarea, pe 21 noiembrie, a unor sancțiuni americane descrise drept „întârziate, dar devastatoare”, Lukoil – al doilea producător privat de petrol din Rusia – caută modalități de a-și proteja investițiile din afara țării. În acest peisaj tensionat, Arabia Saudită joacă rolul unui actor strategic. Potrivit datelor publicate de Reuters, o companie saudită se află în prim-planul negocierilor pentru achiziția activelor externe ale Lukoil. Aceste active sunt estimate la circa 22 miliarde de dolari. Lukoil și profilul Midad Energy Cel mai important pretendent este Midad Energy, parte a conglomeratului Al Fozan Holding. Aparține uneia dintre cele mai influente familii de afaceri din Regat, cu conexiuni directe la cercurile de putere ale prințului moștenitor Mohammed bin Salman. Midad Energy are un profil aparte: dincolo de activitatea energetică, legăturile sale se întind spre structurile de securitate ale statului saudit. Directorul executiv, Abdullah Al-Aiban, este fratele consilierului pe probleme de securitate națională, Musaed Al-Aiban. Acesta este un personaj cheie în relațiile dintre Riad, Moscova și Washington. Iar tatăl lor a condus, la vremea sa, serviciile de informații saudite. Aceste conexiuni ridică întrebări despre scopurile reale ale tranzacției, care par să depășească sfera strict economică. Rolul sancțiunilor și al Washingtonului. Activele Lukoil – marele premiu Conform surselor Reuters, aranjamentul financiar ar presupune depunerea sumelor într-un cont escrow, inaccesibil până la ridicarea restricțiilor asupra Lukoil. Există posibilitatea ca firme americane să fie implicate, direct sau indirect, în această operațiune. Modelul sugerează un scenariu în care sancțiunile ar funcționa ca un instrument de temporizare. Acestea ar favoriza investitorii din Arabia Saudită și SUA, înainte ca o decizie politică să le relaxeze. Proprietățile externe ale Lukoil sunt printre cele mai atractive din industria petrolieră. Compania deține cote în proiecte majore precum West Qurna-2 (Irak), Karachaganak și Tengiz (Kazahstan), Shah Deniz (Azerbaidjan), dar și investiții în Mexic, Ghana, Nigeria și Egipt. În Europa, Lukoil operează rafinării și rețele de distribuție în Bulgaria, România și Olanda, plus sute de stații de carburanți care funcționează pe baza unor derogări speciale, inclusiv în Italia. Vânzarea acestui portofoliu ar putea reconfigura lanțurile globale de aprovizionare cu petrol și ar influența direct piețele regionale. Costul pentru Moscova Pentru Kremlin, efectele sancțiunilor sunt deja vizibile: veniturile din petrol și gaze – ce reprezintă peste 25% din bugetul federal – au scăzut cu aproximativ o treime în noiembrie față de anul precedent. Deși lichiditățile obținute din vânzarea activelor ar oferi un respiro pe termen scurt, pierderea controlului asupra unor pârghii energetice esențiale ar diminua influența geopolitică a Rusiei, într-un moment în care energia este una dintre cele mai puternice arme strategice ale Moscovei.