Regatul Unit va furniza sprijin aeronavelor saudite pentru a contracara atacurile rebelilor houthi din Yemen
Marea Britanie va furniza sprijin militar limitar aviației de luptă a Arabiei Saudite împotriva atacurilor lansate de rebelii houthi din Yemen. Premierul britanic Andy Burnham a anunțat că regatul va furniza capacități de realimentare aer-aer aeronavelor de luptă saudite, printr-un avion de realimentare Voyager, care va fi trimis în regiune în următoarele zile. Loading … Regatul Unit va sprijini Arabia Saudită cu realimentarea aeronavelor Acordul este limitat la câteva săptămâni, însă ar putea fi reevaluat ulterior de autoritățile britanice în funcție de evoluția conflictului. „Am primit o solicitare din partea Arabiei Saudite pentru sprijin militar”, a spus premierul britanic Burnham, potrivit Reuters. Premierul britanic a argumentat că măsura este necesară pentru protejarea stabilității regionale și menținerea deschise a rutelor strategice pentru transporturile de petrol. Atacurile rebelilor houthi lasă rafinăriile europene fără petrol și amenință să blocheze încă o strâmtoare Houthi, o grupare teroristă susținută de Iran, a lansat atacuri cu rachete și drone asupra Arabiei Saudite, inclusiv asupra capitalei Riad și a instalațiilor petroliere. Rebelii au avansat în ultimele săptămâni de-a lungul coastei Mării Roșii și au ocupat portul Mokha și insulele strategice din regiune. Aceștia amenință să blocheze strâmtoarea Bab al-Mandab prin care tranzitează 12% din mărfurile globale. Pe 18 septembrie, Saudi Aramco a informat rafinăriile europene că nu vor primi petrol în octombrie după ce principala conductă de transport a regatului către Marea Roșie a fost atacată, potrivit The Guardian. Sursa Foto: RAF
Atac cu drone în Arabia Saudită: Cum afectează închiderea conductei Est-Vest prețurile la carburanți în România
În dimineața zilei de joi – 10 septembrie 2026 – un atac cu drone lansat de pe teritoriul irakian a lovit conducta petrolieră strategică Est-Vest din Arabia Saudită. A doua zi, Ministerul Energiei de la Riad a anunțat închiderea conductei. Incidentul s-a produs pe fondul escaladării majore a conflictului militar din Orientul Mijlociu, care a blocat deja parțial Strâmtoarea Ormuz. Conducta strategică Est-Vest (Petroline) transporta 4-5 milioane de barili de petrol pe zi, aproximativ 4-5% din oferta mondială de petrol. Devenise vitală pentru ocolirea Strâmtorii Ormuz, după blocada instituită de SUA în contextul conflictului cu Iranul. Închiderea conductei din Arabia Saudită a avut ca rezultat imediat o destabilizare a piețelor europene. România este și ea afectată, chiar dacă nu importă direct cantități mari de țiței din această regiune. Loading … Conducta Petroline traversează Peninsula Arabică Importanța conductei Est-Vest a crescut progresiv din momentul în care transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz a fost perturbat. Conducta petrolieră strategică Est-Vest din Arabia Saudită are o lungime de aproximativ 1.200 de kilometri. Traversează Peninsula Arabică și permite transportarea țițeiului din estul Arabiei Saudite către terminalele de la Marea Roșie. Leagă marile câmpuri petroliere din est (Abqaiq) de portul Yanbu de la Marea Roșie. Petrolul poate fi exportat fără ca petrolierele să traverseze Strâmtoarea Ormuz. Cum s-a desfășurat atacul cu drone Conducta petrolieră strategică Est-Vest din Arabia Saudită a fost atacată de un roi de drone. În urma atacului de tip „roi” a fost lovită infrastructura din regiunile Riad și Medina. Conducta Est-Vest este deservită de 11 stații de pompare și două stații separate de eliberare a presiunii. Inițial s-a vorbit despre două stații de pompare care ar fi fost lovite de drone, însă informațiile satelitare au arătat că amploarea atacului a dus la lovirea a trei stații de pompare. Acestea au suferit avarii majore. În timp ce guvernul de la Bagdad a anunțat că va deschide o anchetă proprie, rebelii Houthi din Yemen au salutat atacul. Ulterior, au mărit presiunea în Marea Roșie, în Strâmtoarea Bab el-Mandeb. Strâmtoarea Bab el-Mandeb | Foto – Wikipedia Potrivit Reuters, estimările experților din industrie nu sunt deloc optimiste. Reparațiile necesare la stațiile de pompare și repornirea la capacitate maximă ar putea dura între 5 și 6 săptămâni. Arabia Saudită menține stocuri substanțiale de țiței la Yanbu O repornire parțială ar putea fi încercată și mai devreme, dar doar sub pază militară strictă. Conducta Est-Vest a Arabiei Saudite a fost construită în 1981, după Revoluția Iraniană. Ideea centrală a fost tocmai aceea de a oferi o rută alternativă pentru exporturile de țiței, una care să ocolească Strâmtoarea Ormuz. Arabia Saudită menține stocuri substanțiale de țiței la Yanbu. Închiderea conductei Est-Vest nu oprește imediat exporturile din port. Însă stocarea poate înlocui fluxurile prin conducte doar temporar. Stocurile actuale de la Yanbu sunt estimate a fi suficiente pentru aproximativ cinci până la șapte zile la ratele recente de export. Țițeiul saudit suplimentar depozitat în porturile egiptene oferă o altă rezervă limitată. Dacă reparațiile durează săptămâni în loc de zile, aceste stocuri vor deveni în cele din urmă nu vor mai fi de ajuns. Conducta petroieră strategică Est-Vest din Arabia Saudită / Sursa BBC „Acest atac reprezintă o escaladare periculoasă și o amenințare inacceptabilă la adresa securității Regatului Arabiei Saudite, a integrității sale teritoriale și a instalațiilor sale vitale, precum și o încălcare flagrantă a principiilor dreptului internațional”, a declarat Jasem Mohamed Albudaiwi, secretarul general al Consiliul de Cooperare al Golfului potrivit BBC. Efect de domino pe piața țițeiului, România nu face excepție După atacul cu drone și după anunțul referitor la închiderea conductei petroliere strategice Est-Vest din Arabia Saudită, cotația petrolului Brent a depășit pragul de 100-108 dolari per baril. Prețurile la benzină și motorină în România sunt direct legate de cotațiile internaționale ale produselor petroliere (Platts). În astfel de condiții, șoferii români vor resimți o majorare directă a prețurilor la pompă în săptămânile următoare. Astăzi, 20 septembrie 2026, prețurile carburanților din România au înregistrat o nouă creștere. Motorina standard a atins o medie națională de 10,86 lei/litru. Benzina standard se apropie de pragul psihologic de 10 lei/litru, cu o medie de 9,97 lei/litru. Motorină standard: Între 10,79 lei/litru și 10,93 lei/litru. Benzină standard: Între 9,93 lei/litru și 9,99 lei/litru. GPL: Are un preț mediu de 4,71 lei/litru Pe de altă parte, scumpirea carburanților se traduce automat în costuri mai mari de transport pentru toate mărfurile din România, de la alimente de bază până la materiale de construcții. Mai mult, acest șoc energetic global va pune presiune suplimentară pe rata inflației. Va fi limitată, astfel, capacitatea Băncii Naționale a României (BNR) de a reduce dobânzile. Petrolul folosit în România nu vine prin conducta petrolieră strategică din Arabia Saudită, acum închisă. Dar companiile locale cumpără țițeiul de import la prețurile pieței globale – raportat la cotațiile Brent). Când prețul Brent sare de 100 de dolari, rafinăriile românești plătesc mai mult pentru fiecare baril importat, cost care se mută direct în prețul final achitat de consumatori. O creștere a prețului carburanților la peste 10-11 lei/litru în România ar declanșa un efect inflaționist sever în lanț. Agricultura și industria alimentară din România sunt hiper-dependente de motorină. Transportul rutier de marfă reprezintă principala arteră de aprovizionare a magazinelor. Motorina este combustibilul de bază pentru tractoare, utilaje de recoltat și camioane de distribuție. Conform analizelor economice de impact, o astfel de scumpire a combustibililor s-ar traduce printr-o creștere medie de 15% până la 25% a prețurilor la alimente în primele 3-6 luni, afectând diferit principalele categorii de produse. Kazahstanul, principala sursă externă a României Aproximativ 77% din necesarul de petrol al României era acoperit prin importuri în anul 2024. Datele INS arată că, în anul 2025, România a importat aproximativ 8,9 milioane de tone de petrol, dintr-un consum de circa 11,4 milioane de tone, notează Mediafax. Kazahstanul este principala sursă externă de petrol a României. În primele patru luni din 2026, țițeiul importat a reprezentat aproximativ 72,8% din totalul resurselor României, potrivit INS. România nu este atât de dependentă de importuri precum alte state europene, dar
Băsescu: Dacă stăm și așteptăm, va fi groasă. Avertisment privind petrolul și prețurile carburanților
„Îmi permit să spun că, față de ce se prefigurează, prețurile încă sunt bune”, a declarat Traian Băsescu, duminică seară, la România TV. Fostul șef al statului consideră că situația s-ar putea deteriora în următoarele luni, în special dacă problemele de aprovizionare din Orientul Mijlociu continuă. „Lipsa totală de țiței din Golf creează mari probleme în Europa. Gazele, nu mai vorbim, vin doar din Statele Unite la prețuri mult mai mari decât cele din Rusia și uite așa au început discuțiile în Germania: hai să reluăm relația cu Rusia. (…) Nu suntem atât de rău la cât de rău va fi în câteva luni. Va fi mai rău”, a spus Băsescu. Petrolul este deja peste 100 de dolari pe baril Declarațiile vin într-un moment în care cotațiile internaționale ale petrolului se mențin la niveluri ridicate. Contractele futures pentru petrolul Brent au încheiat ședința de vineri, 18 septembrie, la 104,87 dolari pe baril, după ce în cursul săptămânii ajunseseră la aproape 109 dolari. Presiunea asupra pieței a crescut după atacurile asupra infrastructurii petroliere saudite. Conducta Est–Vest a Arabiei Saudite, lungă de aproximativ 1.200 de kilometri și folosită pentru transportul petrolului către portul Yanbu de la Marea Roșie, a fost scoasă din funcțiune în urma atacurilor. Ruta devenise cu atât mai importantă în condițiile problemelor de navigație prin Strâmtoarea Ormuz. Arabia Saudită a suspendat temporar încărcările la Yanbu și a anulat unele livrări către clienții europeni. Riadul încearcă însă să compenseze o parte din pierderi prin alte rute. Saudi Aramco pregătește exporturi de aproximativ 60 de milioane de barili în septembrie și octombrie prin Golful Persic, cu transferuri în apropierea portului Sohar din Oman, potrivit informațiilor Reuters. Băsescu estimează că, în cazul în care ruta saudită nu este restabilită, petrolul ar putea depăși pragul de 120 de dolari pe baril. Băsescu: Șansa României este petrolul din Kazahstan Fostul președinte susține că România are totuși un avantaj important prin accesul la petrolul kazah transportat prin Marea Neagră. „Noi avem o șansă, șansa pe care noi o avem este Kazahstanul. Dacă rușii și ucrainenii nu bombardează terminalul de la Novorossiisk, noi vom avea rafinăriile în funcțiune și atunci putem spera la un preț rezonabil la combustibil”, a declarat Traian Băsescu. În 2025, Petromidia a procesat un volum record de aproximativ 5,3 milioane de tone de țiței, iar peste 60% din produsele obținute de rafinăriile grupului au fost destinate pieței interne. Ruta rămâne însă vulnerabilă din cauza războiului. Peste 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului trec prin sistemul Caspian Pipeline Consortium, care duce țițeiul către zona Novorossiisk. Exporturile CPC și infrastructura din Marea Neagră au fost afectate în ultimele luni de atacuri și riscuri de securitate, deși volumele au revenit puternic în august. Băsescu cere tăierea cheltuielilor statului: „Dacă stăm și așteptăm, va fi groasă” În perspectiva unui nou val de scumpiri la energie și carburanți, fostul președinte spune că statul ar trebui să își reducă propriile cheltuieli. „Totuși niște bani există și ar trebui bine prioritizați. Adică n-ar trebui să mai avem în funcțiune sute de autoturisme la Parlament, cheltuielile materiale drastic reduse, sporurile inventate scoase. Deci trebuie să venim și noi cu ceva în întâmpinarea diminuării șocului care va fi dacă noi nu facem nimic”, a afirmat Băsescu. „Dacă stăm și așteptăm să vedem ce se întâmplă, va fi groasă”, a adăugat fostul șef al statului.
Cum s-a prăbușit Neom, megaproiectul de 500 de miliarde al Arabiei Saudite
Monarhii autocrați de odinioară au lăsat ecouri ale gloriei prin ruinele megapropiectelor pe care le-au inițiat când erau la apogeul puterii, potrivit BBC. Loading … Astfel de vestigii monumentale se pot întâlni în câmpiile fertile, pe versanții munților și în deșerturile Orientului Mijlociu. Cu toate acestea, acum zece ani, prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, cunoscut publicului sub acronimul MBS, a anunțat un plan de transformare radicală a țării sale, ce părea desprins din literatura științifico-fantastică. Inițiativa aceasta a fost denumită „Vision 2030” și se urmărea crearea unor structuri monolitice extraordinare, menite să stimuleze dezvoltarea unor noi minuni tehnologice, nu numai pentru Regat, ci pentru întreaga lume. Aceste idei au prins imediat contur prin materiale promoționale spectaculoase, care evocau peisaje fantastice și au atras o atenție mediatică vastă, stârnind reacții variind de la admirație până la ironie. Acest lucru a fost posibil datorită fondului suveran de investiții al Arabiei Saudite (PIF) — cu o valoare de aproape un trilion de dolari — ale cărui resurse, puternic dependente de petrol, urmau să fie utilizate pentru a pune bazele unui viitor post-petrol. Reducerea cheltuielilor Întrucât anul 2030 este la doar patru ani distanță, s-a înregistrat, poate previzibil, o reducere a cheltuielilor. O parte din această situație se datorează unor imperative financiare, întrucât scăderea bruscă a prețului petrolului, survenită înaintea actualului conflict din Orientul Mijlociu, a afectat chiar și averea uriașă a Arabiei Saudite. Deși prețurile au crescut vertiginos din cauza războiului, incertitudinea generată de conflict va continua să limiteze veniturile și cheltuielile Arabiei Saudite. În plus, afluxul de investiții străine în aceste proiecte vizionare, extrem de costisitoare, nu s-a materializat niciodată la nivelul sperat de saudiți. De la fantezie la realism Unele dintre cele mai spectaculoase proiecte sunt redimensionate, blocate sau chiar abandonate. Mai multe dintre acestea fac parte din megaproiectul Neom – o inițiativă extrem de ambițioasă, evaluată inițial la 500 de miliarde de dolari. Aparent, „The Line”, proiect care își propunea să redefinească conceptul de oraș, întinzându-se în linie dreaptă pe o distanță de peste 161 de kilometri prin terenuri virgine din nord-vestul Arabiei Saudite, se transformă în ceva mult mai banal. Și stațiunea de schi Trojena, situată în munții din nord-vestul țării, a fost afectată de reduceri. Deși există zăpadă, fapt ce contrazice imaginea Arabiei Saudite ca un deșert implacabil, aceasta nu persistă mult timp. Ideea unei stațiuni montane funcționale pe tot parcursul anului a orientat proiectul într-o direcție artificială, considerată acum neviabilă. Planurile prevedeau un complex cu kilometri de pârtii de schi și un oraș veritabil, dotat cu lac artificial, hoteluri și magazine de lux – un fel de mini-St. Moritz în munții Arabiei. Complexul trebuia să fie gata pentru a găzdui Jocurile Asiatice de Iarnă din 2029, însă aceste planuri au fost abandonate, iar competiția se va desfășura, în schimb, în Kazahstan. „The Cube” – o structură masivă de apartamente și birouri, suficient de mare încât să cuprindă de douăzeci de ori clădirea Empire State Building – a fost complet abandonată. Costul estimat al acesteia era de 50 de miliarde de dolari. Ce zic observatorii fenomenului Unii observatori ai Arabiei Saudite, precum Ellen R. Wald (autoarea cărții Saudi, Inc.), au sentimentul că au mai văzut acest scenariu. „Este aceeași strategie – același tipar observat și în cazul proiectului The Line. Știți cum e: «Vom construi ceva uriaș. A, stai puțin – acum vom reduce semnificativ dimensiunile». Se întâmplă mereu și mereu, și așa stau lucrurile încă de dinainte de epoca lui Mohammed bin Salman. Fac anunțuri grandioase și spectaculoase, iar apoi proiectul fie nu se mai realizează, fie este construit la o scară mult mai mică, fie rezultatul final nu mai seamănă deloc cu planul inițial.” Wald amintește de noile orașe planificate în anii 2000, în timpul domniei fostului monarh, regele Abdullah. Programul „Orașe Economice” urmărea, de asemenea, diversificarea economiei saudite prin reducerea dependenței de petrol, resursă care a reprezentat pilonul central al Regatului timp de decenii. Dependența aproape exclusivă de o resursă naturală limitată a fost mult timp considerată un obstacol în calea dezvoltării unei economii mult mai diversificate și mai reziliente. Rezultatele au fost, în ansamblu, dezamăgitoare, în ciuda investiției de miliarde de dolari. Salvarea „Vision 2030” NEOM este un proiect urban și tehnologic de amploare, inițiat de Arabia Saudită în regiunea Tabuk. Anunțat în 2017 de prințul moștenitor Mohammed bin Salman, acesta urmărește diversificarea economiei țării dincolo de petrol (în cadrul inițiativei „Vision 2030”). Componentele cheie ale proiectului: The Line – faimosul oraș ecologic liniar, conceput inițial să se întindă pe 170 de kilometri și să găzduiască milioane de oameni, fără a utiliza autovehicule; Oxagon – un oraș industrial plutitor, de formă octogonală, conceput ca motor economic; Trojena – o zonă montană destinată turismului și sportului; Sindalah – o insulă de lux din Marea Roșie, axată pe turism exclusivist. Reducerile drastice ale cheltuielilor pentru unele dintre cele mai fastuoase proiecte – măsuri care, din exterior, par cel puțin parțial o recunoaștere a eșecului – sunt prezentate de autoritățile saudite în cea mai favorabilă lumină posibilă. „Ideea acum este să obținem victorii mici – succese punctuale – în loc să urmărim realizarea acestor megaproiecte”, afirmă Abdullah. „De exemplu, complexul turistic Sindalah, situat pe o insulă din Marea Roșie, ar putea fi o astfel de victorie mică, ușor de promovat; este o stațiune cu un stil foarte tradițional, care poate fi totuși prezentată ca parte a inițiativei «Vision», spre deosebire de proiecte precum The Line și The Cube. Acest lucru le permite să susțină: «Acesta reprezintă fundamentul proiectului Neom și nu a fost nevoie să realizăm totul deodată».” Această abordare coincide cu declarațiile recente ale oficialilor. Yasir al-Rumayyan, guvernatorul Fondului de Investiții Publice (PIF), a afirmat recent că, în cadrul unui nou plan cincinal, fondul „își va concentra strategia pe îmbunătățirea eficienței cheltuielilor și a plăților, alături de o evaluare sustenabilă a performanței afacerilor, pentru a găsi un echilibru și a asigura viabilitatea pe termen lung a resurselor financiare”. Pentru unii analiști, această schimbare de direcție reprezintă, în esență, cea mai bună opțiune
Îngrijorare mondială. O conductă de petrol vitală din Arabia Saudită a fost atacată de drone necunoscute
O conductă de petrol, considerată de importanță strategică din Arabia Saudită, a fost atacată de drone necunoscute. Conform surselor media americane, au fost lovite stațiile de pompare ale conductei „Est-Vest”. Este posibil ca atacul să fi fost efectuat cu ajutorul dronelor provenite din Irak, susțin sursele menționate. Prin conducta atacată, Arabia Saudită încearcă să exporte petrol, ocolind strâmtoarea Ormuz, care este parțial închisă. Lovitura ar putea afecta și mai mult piața mondială a petrolului. În august, producția Arabiei Saudite a scăzut la 6 milioane de barili pe zi, un nivel minim din ultimii 30 de ani. Probleme serioase din cauza războiului din Orientul Mijlociu sunt și în Qatar. În urma atacului Iranului asupra complexului de gaze lichefiate din Ras Laffan, două dintre cele 14 unități de producție au fost avariate. Repararea acestora ar putea dura între trei și cinci ani, astfel încât QatarEnergy negociază în prezent achiziții pe termen lung de gaze lichefiate americane. Înainte de război, Qatarul furniza aproximativ o cincime din producția mondială de gaze lichefiate. Acum, din cauza problemelor din Ras Laffan și a riscurilor legate de trecerea navelor prin strâmtoarea Ormuz, țara este nevoită să importe gaze. Problemele din Asia provoacă frisoane în Europa. Războiul din Orientul Mijlociu a redus deja cu aproximativ 20% livrările mondiale de gaze lichefiate. Pentru Europa, aceasta este o problemă deosebit de gravă înaintea sezonului de încălzire. Rezervoarele de gaz sunt umplute în prezent la aproximativ 67% din capacitatea totală. Anul trecut, în septembrie erau umpluta la un nivel de aproape 80%. În plus, crizele succesive ar putea majora prețurile gazelor și odată cu ele și prețurile energiei electrice.
Atacurile grupării Houthi asupra Arabiei Saudite au rănit 73 de civili, a declarat un oficial
Într-o declarație făcută marți, purtătorul de cuvânt al coaliției, generalul-maior Turki al-Maliki, a afirmat că atacurile au vizat obiective civile și economice din Abha, Khamis Mushait, Jazan și Najran, regiuni sud-vestice ale Arabiei Saudite, aproape de granița cu Yemenul, potrivit Al Jazeera. El nu a precizat când au avut loc atacurile. Al-Maliki a descris atacurile drept o „escaladare periculoasă” și o „încălcare flagrantă” a suveranității Arabiei Saudite, care reprezintă o amenințare directă la adresa cetățenilor și rezidenților regatului. Coaliția va lua „toate măsurile operaționale necesare” pentru a face față atacurilor și a acționa împotriva surselor amenințării, a amenințat generalul Turki al-Maliki. Declarația a fost făcută pe fondul unei escaladări severe a luptelor dintre houthiți și forțele guvernamentale yemenite susținute de Arabia Saudită în mai multe provincii din Yemen. Houthiții au acuzat Arabia Saudită că a efectuat un atac aerian asupra unui centru de detenție din al-Hazm, în provincia al-Jawf din Yemen, în cadrul căruia cel puțin 7 oameni au murit, între care și un copil, iar alți 7 au fost răniți. Arabia Saudită nu a făcut niciun comentariu cu privire la aceste acuzații. De ce e important conflictul din Yemen? Atacurile au loc pe fondul intensificării conflictului din Yemen, unde luptele dintre rebelii houthi, susținuți de Iran, și forțele guvernamentale yemenite sprijinite de Arabia Saudită s-au reaprins în ultimele zile. După armistițiul fragil care a redus semnificativ amploarea confruntărilor începând din 2022, violențele recente au alimentat temerile privind revenirea la un război de amploare. Arabia Saudită, implicată militar în conflictul yemenit din 2015, a susținut guvernul Consiliului Prezidențial de Conducere (PLC) al Yemenului, recunoscut internațional, în timp ce rebelii houthi controlează mare parte din nordul Yemenului și capitala Sanaa, pe care au anexat-o în 2014. Reluarea atacurilor transfrontaliere riscă să extindă din nou conflictul din regiune și să afecteze rutele maritime și infrastructura energetică din zona Golfului.
Așa ceva nu s-a mai văzut! Cum va arăta circuitul de Formula 1 din Arabia Saudită
Au apărut imagini cu marele circuit de Formula 1 din Arabia Saudită, de la Qiddiya, care prezintă un viraj unic, acesta ridicându-se la o înălțime uluitoare. Un videoclip a fost realizat cu ajutorul unui avion. Cadrele oferă fanilor o idee despre pistă. Potrivit presei britanice, aceasta a fost comparată cu pista Rainbow Road din jocul video „Mario Kart”. Detalii despre senzaționalul circuit de Formula 1 din Arabia Saudită Circuitul de pe pământ saudit va cuprinde 21 de curbe, 80 de garaje, iar viteza maximă estimată este de peste 325 km/h. UNIMAC, constructorul care se ocupă de proiect, a transmis că finalizarea e programată în 2026. În jur de 70.000 de persoane vor putea asista la cursele de Formula 1. Un parc tematic Six Flags va fi amplasat paralel cu pista și va găzdui cel mai rapid roller coaster din lume, conform The Sun. În prezent, Marele Premiu al Arabiei Saudite se desfășoară pe circuitul Jeddah Corniche. Prințul Khalid bin Sultan Al-Abdullah Al-Faisal a oferit o reacție pe marginea subiectului: „Nu ne grăbim să ne mutăm din Jeddah. Dacă totul merge ok și ne simțim bine, iar cei din Formula 1 vor să meargă acolo… Nu credem că înainte de 2027, așa că ne gândim la 2028, poate 2029. Anul viitor vom putea înțelege mai bine când ne putem muta”. Totodată, el a fost întrebat dacă există varianta organizării a două curse de F1 în Arabia Saudită: „Este prea devreme să vorbim despre două curse”. Prințul Khalid a continuat: „Principalul nostru obiectiv este să ne bucurăm de ceea ce a mai rămas în Jeddah și așteptăm cu nerăbdare să ne mutăm la noua unitate din Qiddiya și să ducem lucrurile mai departe. Dar este prea devreme, nu avem nimic în plan. Ținând cont de calendarul actual, nu cred că este ceva posibil și nu am discutat, de fapt, între noi despre această idee”. Clasamentul piloților în acest moment Kimi Antonelli (Mercedes) – 242 de puncte George Russell (Mercedes) – 183 Lewis Hamilton (Ferrari) – 183 Lando Norris (McLaren) – 159 Charles Leclerc (Ferrari) – 155 Max Verstappen (Red Bull Racing) – 112 Oscar Piastri (McLaren) – 104 Isack Hadjar (Red Bull Racing) – 68 Liam Lawson (Racing Bulls) – 49 Pierre Gasly (Alpine) – 44 Arvid Lindblad (Racing Bulls) – 23 Franco Colapinto (Alpine) – 19 Oliver Bearman (Haas) – 18 Gabriel Bortoleto (Audi) – 10 Nico Hulkenberg (Audi) – 6 Carlos Sainz (Williams) – 6 Alexander Albon (Williams) – 5 Esteban Ocon (Haas) – 3 Fernando Alonso (Aston Martin) – 3 Yuki Tsunoda (Racing Bulls) – 0 Lance Stroll (Aston Martin) – 0 Valtteri Bottas (Cadillac) – 0 Sergio Perez (Cadillac) – 0 Clasamentul general al constructorilor Mercedes – 425 de puncte Ferrari – 338 McLaren – 263 Red Bull Racing – 186 Racing Bulls – 66 Alpine – 63 Haas – 21 Audi – 16 Williams – 11 Aston Martin – 3 Cadillac – 0 CITEȘTE ȘI: Cine e românul care s-a ocupat de modernizarea „perlei” Ungariei, circuitul de Formula 1 de la Hungaroring
Acordul SUA-Arabia Saudită provoacă temeri în Israel privind o cursă a înarmării în Orientul Mijlociu
Acordul, anunțat miercuri și aflat încă în așteptarea aprobării Congresului Statelor Unite, are ca obiectiv dezvoltarea unui program nuclear civil în Arabia Saudită. Documentul mai permite Riadului să îmbogățească uraniu și să reproceseze combustibil nuclear uzat, activități care pot reprezenta etape tehnologice către dezvoltarea unei arme nucleare, notează Reuters. Reacții vehemente ale liderilor din opoziție Până în prezent, premierul Benjamin Netanyahu, precum și miniștrii israelieni ai apărării și afacerilor externe nu au comentat public acordul, însă, foști oficiali și membri ai opoziției au avertizat cu privire la efectele acordului. „Acordul nuclear care se conturează cu Arabia Saudită, peste capul Israelului, reprezintă un eșec strategic grav care ne pune în pericol securitatea. Îmbogățirea uraniului pe teritoriul saudit ar putea duce la o cursă regională a înarmării nucleare și la o pierdere periculoasă a controlului”, a transmis fostul premier Naftali Bennet. „Programul nuclear civil din Arabia Saudită va culmina cu obținerea de arme nucleare și va declanșa o cursă a înarmărilor scăpată de sub control în Orientul Mijlociu”, a reacționat și fostul ministru al Apărării, Avigdor Lieberman. Acesta consideră că Israelul ar trebui să se opună acordului și să încerce să convingă Congresul SUA să blocheze ratificarea sa. Alt fost ministru al Apărării, Benny Gantz, a declarat: „Nu există niciun oficial din domeniul securității care să afirme că introducerea capacităților nucleare civile în Arabia Saudită, fără a integra această inițiativă în procesul de constituire a unei alianțe regionale moderate, ar fi benefică pentru securitatea Israelului”. Proiectul unui acord nuclear civil cu Arabia Saudită a fost discutat de mulți ani, fiind luat în calcul atât în timpul primei administrații Donald Trump, cât și în mandatul lui Joe Biden. Până în prezent, demersurile au stagnat din cauza avertismentelor lansate de grupurile de neproliferare nucleară, care au arătat că o astfel de tehnologie le-ar putea oferi saudiților o cale directă către dezvoltarea armamentului atomic.
Rebelii houthi revendică atacuri asupra a două petroliere saudite din Marea Roșie, unul luând foc
Petrolierele vizate sunt Encelia și Layla, asupra cărora ar fi fost lansate mai multe rachete balistice și de croazieră, se arată într-un comunicat al rebelilor houthi, preluat de Reuters. O sursă din domeniul securității maritime a confirmat că petrolierul Encelia, sub pavilion saudit, a transmis un apel de urgență prin radio VHF după ce a fost lovit de o rachetă în timp ce opera în apropierea limitelor exterioare ale portului saudit Jizan, la Marea Roșie. Nava a luat foc, iar echipajul a intervenit pentru stingerea incendiului. Compania britanică de management al riscurilor maritime Vanguard a precizat că Encelia a fost lovită de un proiectil neidentificat pe partea tribord, la aproximativ 70 de mile marine sud-vest de localitatea saudită Al Shuqaiq, în jurul orei 23:00. La rândul său, agenția britanică maritimă (UKMTO) a anunțat că a primit o notificare privind un incident în aceeași zonă. Potrivit raportului, comandantul unui petrolier a semnalat că nava a fost lovită de un proiectil necunoscut, care a provocat un incendiu la bord. Echipajul a reușit să combată flăcările, iar până în prezent nu au fost raportate victime sau scurgeri de produse petroliere în mare. Nu este clar dacă raportul UKMTO se referă oficial la Encelia, însă locația și descrierea incidentului coincid cu informațiile furnizate de Vanguard. În ceea ce privește cel de-al doilea petrolier, Layla, Vanguard a precizat că revendicarea houthi nu a putut fi confirmată independent. Blocada navală amenință transportul regional de petrol Atacul survine la doar câteva zile după ce rebelii houthi au anunțat impunerea unei blocade navale asupra Arabiei Saudite în Marea Roșie, măsură care riscă să afecteze fluxurile comerciale și exporturile de petrol din regiune. Gruparea a susținut că aproximativ zece nave comerciale și-au schimbat ruta sau s-au întors din drum după avertismentele sale de a evita porturile saudite. Datele de monitorizare a traficului maritim au arătat că cinci petroliere și-au modificat traseul în Marea Roșie în cursul zilei de miercuri, iar două dintre acestea au indicat Canalul Suez ca nouă destinație, după avertismentele lansate de houthi privind navigația către porturile Arabiei Saudite.
Noapte de foc în Orientul Mijlociu. SUA atacă Iranul, iar traficul prin Ormuz se prăbușește. UPDATE: Două petroliere au fost lovite
UPDATE Un mort și opt răniți după ce două petroliere au fost lovite în Strâmtoarea Ormuz. Emiratele amenință cu un răspuns Un membru al echipajului a murit, iar alte opt persoane au fost rănite după ce două petroliere au fost lovite de rachete iraniene în Strâmtoarea Ormuz, a anunțat Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite. Atacul marchează o nouă escaladare a conflictului din regiune și coincide cu reluarea bombardamentelor americane asupra Iranului. SUA atacă Iranul pentru a treia noapte consecutivă Comandamentul Central al armatei americane, CENTCOM, a anunțat că a început luni, la ora României 23:45, o nouă serie de lovituri asupra Iranului, la ordinul președintelui Donald Trump. Potrivit unui oficial american citat de CNN, țintele includ sisteme iraniene de supraveghere a coastelor, instalații pentru drone și capacități de lansare a rachetelor. „Aceste atacuri vor continua să impună un cost ridicat forțelor iraniene și să le reducă posibilitatea de a ataca civili nevinovați și transportul comercial din Strâmtoarea Ormuz”, a transmis CENTCOM. În atacurile desfășurate în zilele precedente, forțele americane au vizat sute de obiective militare, între care sisteme de rachete și drone, capacități navale, depozite de muniții, rețele de comunicații și instalații de supraveghere de coastă. CENTCOM a afirmat că aproximativ 140 de ținte au fost lovite doar în cursul operațiunilor de sâmbătă. Blocada porturilor iraniene începe marți seară Armata americană va relua oficial blocada asupra porturilor și terminalelor petroliere iraniene marți, 14 iulie, la ora 20:00 GMT, respectiv ora 23:00 în România. Măsura se aplică navelor care încearcă să intre sau să plece din porturile iraniene, indiferent de pavilionul sub care navighează. Vasele care nu respectă avertismentele pot fi interceptate, deviate sau capturate, iar armata americană a avertizat că ar putea folosi forța împotriva celor care refuză să se conformeze. Washingtonul susține că blocada nu ar trebui să împiedice navele neutre care traversează Strâmtoarea Ormuz spre sau dinspre porturi aflate în alte state. Transporturile umanitare vor putea trece, însă numai după verificare. Blocada fusese aplicată inițial între 13 aprilie și 18 iunie. CENTCOM susține că, în acea perioadă, peste 140 de nave s-au conformat ordinelor americane, nouă vase au fost oprite, iar zeci de transporturi umanitare au fost autorizate să continue. Trump vrea o taxă de 20% pentru navele care trec prin Hormuz Donald Trump a declarat că Statele Unite vor deveni „gardianul Strâmtorii Hormuz” și că vor solicita o taxă echivalentă cu 20% din valoarea mărfurilor transportate de navele comerciale. „Strâmtoarea Hormuz este deschisă și va rămâne deschisă, cu sau fără Iran”, a transmis liderul de la Casa Albă, anunțând restabilirea blocadei asupra Iranului. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a ironizat propunerea și a afirmat că Iranul este adevăratul „gardian” al strâmtorii. Oficialul de la Teheran a sugerat că Iranul ar putea percepe propriile taxe, adăugând că procentul de 20% cerut de Trump este prea mare. Organizația Maritimă Internațională a respins însă ideea introducerii unor taxe obligatorii. Instituția ONU a subliniat că trecerea prin strâmtorile folosite pentru navigația internațională trebuie să rămână liberă, nediscriminatorie și fără taxe, în conformitate cu dreptul internațional. Nu este clar nici cum ar putea fi calculată și colectată taxa anunțată de Trump sau ce s-ar întâmpla în cazul în care proprietarii navelor ar refuza să o plătească. Iranul atacă baze americane din mai multe state Gardienii Revoluției au susținut că au atacat instalații militare americane din Bahrain și Kuweit, au distrus sisteme radar în Oman și au lovit rezervoare de combustibil și depozite de muniții de la baza aeriană Prince Hassan din Iordania. Autoritățile din Bahrain au anunțat că sistemele de apărare aeriană au interceptat mai multe rachete și drone iraniene. Teheranul avertizează că atacurile americane ar putea provoca extinderea războiului în întreaga regiune. Washingtonul afirmă, în schimb, că operațiunile sale urmăresc să reducă posibilitatea Iranului de a ataca nave comerciale și infrastructură militară americană. Schimburile de lovituri pun capăt, în practică, memorandumului încheiat luna trecută, care prevedea o perioadă de 60 de zile pentru negocieri asupra programului nuclear iranian și redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Trump a descris documentul drept un „test” pe care Iranul nu l-ar fi respectat și a declarat ulterior că memorandumul „nu a însemnat mare lucru”. Traficul prin Strâmtoarea Hormuz s-a prăbușit Deși Statele Unite susțin că escortau aproximativ 20 de vase prin strâmtoare, datele platformelor de urmărire maritimă indică o reducere puternică a traficului comercial. Potrivit MarineTraffic, activitatea navală prin Hormuz a scăzut cu aproximativ 52% în perioada 10-12 iulie, comparativ cu săptămâna precedentă. Într-un interval de 24 de ore au fost identificate doar șase nave comerciale care au traversat strâmtoarea: două au intrat în Golful Persic, iar patru, inclusiv două petroliere, au ieșit. Înaintea războiului, aproximativ 110 vase traversau zilnic zona. Au fost semnalate și noi episoade de bruiaj sau falsificare a semnalelor GPS, care pot face ca pozițiile transmise de nave să apară în locuri diferite față de cele reale. Tensiunile au provocat deja o reducere dramatică a traficului prin Strâmtoarea Ormuz și o creștere de peste 9% a prețului petrolului. Înțelegerea interimară încheiată luna trecută între Washington și Teheran pare să se fi prăbușit complet. Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Înaintea conflictului, aproximativ o cincime din fluxurile mondiale de petrol și gaze trecea zilnic prin acest coridor maritim.