Mormântul pe care nimeni nu îndrăznește să-l deschidă de peste 2.000 de ani. Ce se ascunde în interiorul mausoleului primului împărat al Chinei
Arheologii știu exact unde se află mormântul, însă până astăzi nu au intrat niciodată în camera funerară principală. Motivul este simplu: tehnologia actuală nu poate garanta că vestigiile din interior vor fi protejate, transmite Il Post. Un mausoleu uriaș ascuns sub un deal artificial Mormântul se află la aproximativ 30 de kilometri de orașul Xi’an și face parte dintr-un complex funerar impresionant construit între anii 246 î.Hr. și 208 î.Hr. În centrul complexului se află un tumul în formă de piramidă, care inițial depășea 100 de metri înălțime. Astăzi este acoperit de vegetație, dar dimensiunile sale continuă să impresioneze. Baza construcției este mai mare decât cea a unor monumente celebre ale Antichității, inclusiv Marea Piramidă de la Gizeh. Armata de teracotă de lângă Xi’an, 8.000 de statui de războinici din lut îngropate pentru a păzi mormântul primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang. Sursa foto: X În jurul mormântului au fost descoperite numeroase camere subterane și artefacte, inclusiv celebra „armată de teracotă”, formată din mii de soldați, cai și care de luptă realizate în mărime naturală. De ce nu este deschis mormântul Experiențele din trecut îi fac pe specialiști extrem de atenți. Când armata de teracotă a fost descoperită accidental în 1974, multe dintre statuile colorate și-au pierdut pigmenții originali în doar câteva minute după contactul cu aerul și lumina. Un alt exemplu este mormântul împăratului Wanli, excavat în anii 1950. Din cauza tehnologiilor insuficient dezvoltate la acea vreme, numeroase obiecte valoroase au fost deteriorate sau pierdute definitiv. După acel episod, China a adoptat o abordare mult mai prudentă față de marile morminte imperiale. Legenda râurilor de mercur Una dintre cele mai fascinante teorii despre interiorul mausoleului provine din scrierile istoricului Sima Qian, care a trăit la aproximativ un secol după moartea împăratului. Potrivit acestuia, constructorii ar fi creat o replică în miniatură a imperiului lui Qin Shi Huang. Mările și râurile ar fi fost reprezentate cu mercur lichid, iar tavanul ar fi ilustrat cerul, în timp ce podeaua reproducea teritoriile imperiului. Qin Shi Huang a fost primul împărat al Chinei și a fondat dinastia Qin. Sursa foto: X Deși relatarea este veche de peste 2.000 de ani, cercetările moderne au identificat concentrații neobișnuit de ridicate de mercur în solul din jurul tumulului, oferind un posibil indiciu că povestea ar putea avea un sâmbure de adevăr. Dacă în interior există într-adevăr cantități mari de mercur, deschiderea mormântului ar putea reprezenta un risc atât pentru artefacte, cât și pentru cercetători. Posibile capcane și comori neatinse Textele antice susțin că mormântul ar conține copii ale palatelor imperiale, turnuri, funcționari reprezentați în miniatură, obiecte rare și comori de o valoare istorică incalculabilă. Aceleași surse menționează existența unor mecanisme și capcane menite să împiedice accesul intrușilor. Nu există însă dovezi directe care să confirme aceste informații. Pentru moment, autoritățile chineze și comunitatea științifică preferă să aștepte dezvoltarea unor tehnologii mai avansate înainte de a lua în calcul deschiderea mormântului. La peste 2.200 de ani de la moartea lui Qin Shi Huang, camera funerară a primului împărat al Chinei rămâne unul dintre cele mai mari mistere ale lumii antice. Arheologii cred că interiorul ar putea conține informații capabile să schimbe înțelegerea istoriei Chinei, însă deocamdată preferă să păstreze secretul intact decât să riște distrugerea unor comori care au supraviețuit timp de două milenii.
Mormânt vechi de 600 de ani descoperit la Kuélap, o fortăreață pre-incașă din Peru
Descoperirea de la Kuélap a fost făcută într-o zonă a sitului unde nu mai fuseseră realizate săpături sistematice până acum, într-un sector de acces al fortăreței aflate în regiunea Amazonas. În interiorul unei structuri funerare din piatră, în formă de potcoavă, cercetătorii au găsit rămășițele a cinci persoane (patru adulți și un copil mic) alături de mai multe ofrande rituale, a anunțat Ministerul Culturii din Peru, potrivit AFP. Printre obiectele descoperite se numără vase din ceramică reprezentând fructe și plante, dar și un mic os sculptat în formă de cap uman, considerat de arheologi o piesă deosebit de importantă. Au mai fost găsite fragmente metalice, unelte din piatră și resturi de cochilii marine. Potrivit specialiștilor, descoperirea oferă indicii despre ritualurile funerare practicate în urmă cu circa 600 de ani, într-o perioadă în care Imperiul Inca își extindea influența în regiune. Fortăreața Kuélap a fost construită inițial de cultura Chachapoya în secolul al XI-lea și ulterior integrată în Imperiul Inca. Situl, situat la peste 3.000 de metri altitudine, este unul dintre cele mai importante obiective arheologice din Peru, în afara traseului turistic al Machu Picchu.
Descoperire arheologică neașteptată, cu o vechime estimată la 1.700 de ani, în Germania. Totul are legătură cu Imperiul Roman
O echipă de arheologi a descoperit în Germania urmele a patru tabere militare, cu o vechime estimată la 1.700 de ani, amenajate de legionarii Imperiului Roman aflaţi în campanie împotriva triburilor germanice. De asemenea, au mai fost găsite o mulţime de artefacte din epocă, printre care monede, dar şi crampoane ale încălţărilor militare specifice romanilor, a transmis Live Science, potrivit Agerpres. În secolul III d.Hr, Imperiul Roman a desfăşurat mai multe campanii militare pe teritoriul ce aparţine în prezent Germaniei. Obiectivul lor era extinderea teritoriului roman de-a lungul Râului Elba, care se varsă în Marea Nordului. Însă triburile germanice au opus rezistenţă înaintării romane, iar lupta lor a aruncat imperiul în criză. Arheologii au descoperit dovezi ale acestei expansiuni romane sub forma unor tabere militare. „O caracteristică a taberelor militare este titulum” „Taberele romane erau nişte facilităţi cu un nivel ridicat de standardizare”, conform arheologilor de la Biroul de Stat pentru Administrarea Patrimoniului şi Arheologie din landul Saxonia-Anhalt. „Incinta tipică rectangulară a taberelor avea colţurile rotunjite. Începând de la porţi, principalele alei care străbăteau tabăra se ramificau în interior în unghiuri drepte. La intersecţia lor se afla cartierul general al legionarilor, «principia»”, potrivit arheologilor. Ei au mai notat că „o caracteristică a taberelor militare este aşa-numita titulum – un segment de şanţ întărit cu metereze, localizat în faţa porţilor”. Două dintre tabere sunt localizate în apropierea oraşului Aken, o alta se află în apropiere de Deersheim şi cea de-a patra tabără descoperită se află în municipalitatea Trabitz, conform comunicatului arheologilor. Taberele au fost descoperite de arheologi amatori şi profesionişti care au folosit o combinaţie de imagini aeriene şi din satelit, precum şi cercetări la faţa locului şi săpături pentru a identifica şi investiga aceste situri. De asemenea, în cadrul cercetărilor au fost folosite detectoare de metale care au dus la descoperirea a peste 1.500 de artefacte metalice, cele mai multe dintre ele cuie pentru aderenţă sau crampoane provenite de la sandalele militare purtate de legionari. Arheologii au descoperit și monede antice Arheologii au găsit şi monede care datează din cea de-a doua jumătate a secolului II d.Hr şi de la începutul secolului III. „Printre monedele descoperite la Trabitz, un dinar cu efigia împăratului Caracalla (211 – 217) este cea mai recentă descoperire. Astfel putem bănui că această tabără a fost ridicată în legătură cu una dintre campaniile declanşate de acest împărat roman în anul 213”, potrivit comunicatului. FOTO – Antena 3 Dovezile istorice arată că această campanie a lui Caracalla pe teritoriul de azi al Germaniei s-a concentrat asupra unui grup de triburi cunoscute de romani drept „alban” (de la Alba, numele latin al râului Elba, fără legătură cu ilirii, albanezii din prezent) care trăiau de-a lungul râului Elba. Cercetările arheologice în cele patru tabere militare continuă şi sunt aşteptate să ofere noi indicii cu privire la campania militară a lui Caracalla pe teritoriul triburilor germanice, mai notează Live Science. Autorul mai recomandă: Credeau că e un fragment de ceramică banal, dar arheologii au descoperit un avertisment vechi de 2.700 de ani, îngropat în Ierusalim Motivul pentru care turiștii lasă CARTOFI la mormântul regelui Frederic cel Mare al Prusiei, un adept al absolutismului iluminat care a schimbat lumea Informația care poate schimba TOTUL în furtul tezaurului din Olanda. Cine este românul care s-ar fi furișat în muzeu înainte de dispariția obiectelor
Tot mai multe monumente comemorative sunt ridicate în zone care ar trebui protejate de lege. Conf. univ. dr. arh. Vasile Cotiugă: Este o abordare greșită
Un profesor al Facultății de Istorie vorbește despre fenomenul monumentelor comemorative construite, în mod ilegal, în zone de importanță istorică. Conf. univ. dr. arh. și cercetător Vasile Cotiugă, Facultatea de Istorie, Departamentul de Istorie veche și Arheologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) Iași, a vorbit despre impactul negativ pe care l-au avut intervențiile asupra Dealului Cătălina din localitatea Cotnari. Crucea de pe Dealul Cătălina, construită ilegal Vasile Cotiugă, conf. univ. dr. arh. și cercetător în cadrul Facultății de Istorie a UAIC Iași, a vorbit despre faptul că apariția crucii metalice de pe Dealul Cătălina, loc unde se află situl arheologic „Cetatea de la Cotnari”, nu este potrivită și, mai ales, nu este legală. „Pe valul de apărare de pământ, din partea de sud-est a cetății, a răsărit, de te miri unde, o cruce pe care s-a scris «Eroii Neamului». Prin aceasta se dorea să punem în valoare că, iată, comunitatea cinstește memoria eroilor”, a explicat conf. univ. dr. arh. Vasile Cotiugă. De asemenea, profesorul explică și că acest gen de inițiative, de a construi monumente în zone de importanță istorică, nu sunt de bun augur. „Dragilor – și spun asta către cei care au asemenea inițiative – nu, nu sunt inițiative de bun augur, nu sunt inițiative frumoase. Ce se realizează sunt doar niște banale cruci de beton sau cale ferată, pe care se instalează niște neoane sau niște leduri actualmente, și care reprezintă, vezi Doamne, niște monumente ale eroilor. Nu, nu fac cinste pentru nimeni asemenea monumente”, a continuat dr. Vasile Cotiugă. Potrivit specialistului, realizarea oricărui monument comemorativ se face strict prin lege, cu aprobări oficiale, proiect tehnic și avizul comisiilor de specialitate. „Realizarea de opere comemorative, cum se numesc astfel de monumente, stă sub jurisdicția legii; trebuie ca proiectul să fie aprobat de către comisiile create, formate prin această lege, să fie autorizații de construcție și totul să se desfășoare cât mai corect”, a declarat specialistul. Amplasarea crucii pe un sit istoric este considerată o intervenție gravă: „Este ridicată fără nicio respectare a legislației arheologice, fără nicio supraveghere. Astfel de cruci răsar în mai multe zone, din păcate”, continuă profesorul. Dr. Vasile Cotiugă precizează că nu este împotriva monumentelor de acest fel, însă este de părere că ar trebui să fie construite în locuri special destinate lor. „Este o abordare greșită, nu face cinste eroilor care au căzut pe câmpul de luptă” Vasile Cotiugă, conf. univ. dr. arh. la Facultatea de Istorie, a tratat și un subiect mai puțin discutat, și anume faptul că se realizează adesea o confuzie între simbolistica militară și cea religioasă. „Crucea simbolizează credința noastră, dar nu neapărat jertfa supremă. Da, am luptat sub semnul crucii și chiar în imnul național se vorbește de lucrul acesta, dar simbolul jertfei de sânge, pe care soldații o dau pe câmpul de luptă, stă sub semnul acvilei, care este reprezentată cu aripa ruptă. Este cel mai prezent simbol în toate culturile europene”, a declarat conf. univ. dr. arh. Vasile Cotiugă în cadrul emisiunii BZI LIVE. Acesta spune că s-a confruntat în trecut cu reacții de tipul: „de ce să stea cioara aceea în vârful monumentului și să nu punem o cruce?”. Dar subliniază: „Este o abordare greșită, nu face cinste eroilor care au căzut pe câmpul de luptă”. De asemenea, specialistul vorbește despre faptul că acest fenomen al crucilor improvizate nu este nou și oferă drept exemple crucea ridicată la Cucuteni sau cea ridicată pe dealul Cetățuia, chiar lângă Biserica lui Luca Vodă, devenită monument istoric. „Și la Cucuteni avem o cruce, iar în Iași, de vreo două zile, a răsărit, de te miri de unde, o cruce luminoasă pe dealul Cetățuia, în dreptul monumentului istoric care este dat de Mănăstirea Cetățuia, biserică a lui Luca Vodă. Și această cruce, pe care o vedem seara luminând ba în verde, ba în albastru, ba în galben, ar trebui să reprezinte în inima unora sau în mintea altora un mare monument al creștinătății. Nu, nu reprezintă nicidecum un monument care să ne facă cinste”, a explicat conf. univ. dr. arh. de la Facultatea de Istorie, Vasile Cotiugă. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Revoluția AI în secvențierea proteinelor: Descoperiri esențiale în medicină, arheologie, dar și mediu
Se pare că noi modele bazate pe inteligență artificială pot identifica proteine necunoscute în probe complexe, oferind, astfel, perspective esențiale pentru cercetarea biologică și istorică. După ce a revoluționat înțelegerea plierii proteinelor, inteligența artificială se impune acum în domeniul secvențierii proteinelor, procesul prin care se identifică proteinele pe baza secvenței de aminoacizi care le compun, scrie Science.org. Noile sisteme AI, mai rapide și mai eficiente decât metodele clasice, permit detectarea proteinelor necunoscute, chiar și în probe degradate din țesuturi infectate, medii marine sau situri arheologice. Cea mai recentă inovație, descrisă într-un studiu publicat în Nature Machine Intelligence, provine de la o echipă europeană care a dezvoltat InstaNovo, un model de AI capabil să identifice proteine patogene în răni și compuși proteici produși de microbi marini. InstaNovo este doar unul dintre cele peste 20 de sisteme AI de acest tip apărute în ultimii patru ani. „Este clar că în această direcție se îndreaptă domeniul”, afirmă William Noble, cercetător în AI aplicată proteomicii la Universitatea Washington. Concret, folosirea acestor instrumente s-a extins deja în biologia evoluționistă, unde sunt folosite pentru a analiza proteine antice care pot oferi indicii despre diferențele dintre Homo sapiens și rudele sale dispărute. Algoritmi inspirați de modelele de limbaj Spre deosebire de metodele tradiționale, care se bazează pe compararea fragmentelor de peptide cu baze de date existente, noile modele de inteligență artificială, inclusiv Casanovo și InstaNovo, reconstruiesc proteinele analizând toate combinațiile posibile de peptide, chiar și în absența unor corespondențe în baze de date. Ele folosesc rețele neuronale similare celor care susțin modelele lingvistice precum ChatGPT, pentru a „învăța” sintaxa proteinelor, adică regulile prin care aminoacizii se combină cel mai probabil. InstaNovo aduce o noutate, și anume un mecanism numit „difuzie”, care introduce și elimină zgomot digital în datele de intrare pentru a rafina rezultatul, o tehnică utilizată și în generarea de imagini de către AI-uri precum DALL-E. În testele de laborator, InstaNovo și versiunea sa avansată, InstaNovo+, au identificat cu 42% mai multe peptide decât modelul precedent Casanovo. Aplicat în practică, InstaNovo a detectat peste 1200 de peptide unice în proteina albumină din răni infectate, de zece ori mai multe decât metodele convenționale. Dintre acestea, 254 erau complet necunoscute în bazele de date existente. Alte peptide au fost asociate cu 52 de proteine bacteriene, demonstrând capacitatea AI-ului de a analiza probe biologice complexe. Aplicații promițătoare în arheologie și mediu – totul cu inteligența artificială Noile AI-uri sunt deja folosite în cercetarea arheologică. Matthew Collins, specialist în paleoproteomică la Universitatea Cambridge, utilizează aceste modele pentru a analiza probe vechi de milenii, în care proteinele sunt adesea degradate sau provin de la specii dispărute. Modelele AI s-au dovedit eficiente în astfel de condiții „imprevizibile”, identificând urme de proteine de iepure în situri neanderthaliene și proteine musculare de pește în vase ceramice antice din Brazilia. „Aceste instrumente sunt atât de folositoare, încât ne-am mutat întreaga cercetare pe această platformă”, afirmă Collins. „Este o schimbare de paradigmă”, s-a precizat, de asemenea.