Bloomberg: SUA evaluează loialitatea aliaților NATO față de politicile lui Trump înainte de reducerea prezenței militare în Europa
Într-un document trimis recent statelor membre NATO și consultat de Bloomberg, Statele Unite adresează o serie de întrebări pentru a evalua în ce măsură aliații susțin politica administrației Trump. Printre acestea se numără dacă țara respectivă a susținut „în mod public” politica externă a SUA și ce „restricții” a impus folosirii bazelor sale de către armata americană. Documentul urmărește și să afle dacă statele NATO cumpără echipamente de la companii americane din industria de apărare. De asemenea, aliații sunt întrebați dacă s-au opus public unor reglementări care „împiedică” acordarea de contracte firmelor din SUA. Una dintre întrebări este: „A demonstrat țara că se aliniază abordării americane «puternică, clară și discretă»?”, formulare care face trimitere la o expresie folosită de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. Mai mulți aliați sunt nemulțumiți de demers și îl văd drept o încercare de a-i determina să se alinieze ideologic cu Washingtonul în schimbul protecției oferite de SUA, afirmă surse citate de Bloomberg. SUA își reevaluează prezența militară în Europa O eventuală condiționare a angajamentelor de securitate ale SUA de un asemenea grad de loialitate ar putea schimba profund relația transatlantică construită după Al Doilea Război Mondial. Aceasta s-a bazat timp de decenii pe garanțiile militare americane, chiar și atunci când între Washington și aliații europeni au existat divergențe politice. Administrația Trump a încercat deja să sprijine forțe de dreapta din țări precum Germania și Ungaria și a promis trupe suplimentare după victoria candidatului preferat la alegerile prezidențiale din Polonia. Chestionarul a fost transmis la câteva săptămâni după ce administrația Trump a început o evaluare de șase luni a prezenței militare americane în Europa, care ar urma să se încheie până în decembrie. Aliații NATO se așteaptă ca procesul să ducă la reduceri importante ale sprijinului american, inclusiv ale numărului de militari staționați în Europa și ale mijloacelor militare pe care SUA le-ar putea trimite în cazul unui atac. Divergențe între Washington și aliații NATO Chestionarul face referire indirectă la mai multe subiecte care au provocat divergențe între Washington și aliații săi din NATO, printre care atacurile americane asupra Iranului, operațiunea de capturare a liderului venezuelean Nicolas Maduro și intenția unor state europene de a acorda mai multe contracte din domeniul apărării companiilor din Europa. Documentul a fost transmis inițial ambasadelor statelor NATO la Washington, iar în această săptămână a ajuns și la sediul Alianței Nord-Atlantice din Bruxelles. SUA urmează să se întâlnească cu aliații NATO la Bruxelles, spre sfârșitul acestei luni, pentru a discuta evaluarea. Procesul ar putea duce la o nouă reducere a prezenței militare americane în Europa. SUA au anunțat deja retragerea a 5.000 de militari din Germania și redistribuirea altor forțe fără ca acestea să fie înlocuite. Trump a promis însă trimiterea unor trupe suplimentare în Polonia, după alegerea lui Karol Nawrocki în funcția de președinte.
Avem nevoie de idei. Mesajul neobișnuit trimis de armata SUA în plin război cu Iranul
Un ofițer superior din structura de informații a Comandamentului Central al SUA, cunoscut sub acronimul CENTCOM, a transmis săptămâna trecută un e-mail unui grup extins de analiști militari. Mesajul începea cu o solicitare directă: „Avem nevoie de idei”. Ofițerul le-a cerut destinatarilor să identifice noi modalități prin care Iranul ar putea fi presat și pedepsit, au declarat pentru CNN două surse familiarizate cu mesajul. Trimiterea unei astfel de solicitări prin e-mail, către un număr mare de specialiști, a fost descrisă de oficiali militari drept neobișnuită. Una dintre surse a afirmat că CENTCOM analizează toate variantele și consideră că actuala strategie trebuie reevaluată, după ce săptămâni de bombardamente nu au determinat Iranul să accepte condițiile cerute de Washington. CENTCOM susține că solicitarea face parte din procesul de planificare Comandamentul Central al SUA nu a negat existența mesajului. Căpitanul Timothy Hawkins, purtător de cuvânt al CENTCOM, a declarat că instituția are o tradiție îndelungată în identificarea unor soluții inovatoare. Potrivit acestuia, amiralul Brad Cooper, comandantul CENTCOM, solicită frecvent opiniile membrilor structurii militare, indiferent de grad, pentru îmbunătățirea operațiunilor. E-mailul a fost trimis înainte ca Donald Trump să amenințe cu o nouă ofensivă masivă împotriva Iranului. Președintele american a renunțat însă în ultimul moment la atac, după ce prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman și alți lideri din Golf i-au cerut să prioritizeze dialogul și să evite extinderea conflictului. Bombardamentele nu au schimbat poziția Teheranului Statele Unite au lansat în ultimele săptămâni mai multe valuri de atacuri asupra unor ținte iraniene. CENTCOM a anunțat că, pe 29 iulie, a lovit zeci de obiective ale Gardienilor Revoluției, printre care centre de comandă, instalații pentru rachete și drone, sisteme de supraveghere de coastă și capacități navale. Operațiunea a venit după ce Iranul ar fi lansat mai multe rachete balistice asupra forțelor americane din Orientul Mijlociu. Toate proiectilele au fost interceptate, potrivit armatei SUA. Peste 50.000 de militari americani sunt desfășurați în prezent în regiune. În ciuda bombardamentelor, serviciile americane de informații consideră că actuala campanie aeriană nu va fi suficientă pentru a determina conducerea iraniană să-și schimbe poziția la negocieri. Generalul Dan Caine, președintele Statului Major Întrunit, a recunoscut în fața Congresului că „puterea aeriană are limite” și că bombardamentele nu pot îndeplini toate obiectivele anunțate de Trump. Atacuri simbolice sau trupe trimise la sol Administrația americană analizează intensificarea atacurilor asupra instalațiilor nucleare iraniene rămase intacte. Printre posibilele ținte se află complexul subteran cunoscut sub numele de Pickaxe Mountain, unde ar putea fi depozitate materiale sau echipamente nucleare. Instalațiile sunt însă construite la mare adâncime, iar oficialii americani consultați de CNN cred că nici cele mai puternice arme convenționale ale SUA nu le-ar putea distruge complet. O asemenea operațiune ar putea necesita trimiterea trupelor la sol, o variantă cu riscuri militare și politice majore. Cel puțin 18 militari americani au murit de la începutul războiului, iar alte câteva sute au fost rănite, potrivit datelor Pentagonului citate de presa americană. O altă variantă discutată la Washington ar presupune un bombardament intens, desfășurat timp de una sau două săptămâni, pentru distrugerea capacităților iraniene de lansare a rachetelor. Trump a ezitat până acum să aprobe planul, după avertismente privind reducerea stocurilor americane de interceptoare antiaeriene și riscul unui număr mare de victime civile. Oficialii au analizat inclusiv atacuri cu un efect vizual spectaculos, asemănate de una dintre surse cu un „foc de artificii”. Acestea i-ar putea oferi lui Trump posibilitatea de a revendica o victorie și de a reduce operațiunile, fără ca programul nuclear iranian să fie însă eliminat. Strâmtoarea Ormuz, principala miză a conflictului Niciunul dintre aceste scenarii nu rezolvă principala dispută dintre Washington și Teheran: controlul și regimul de navigație din Strâmtoarea Ormuz. Iranul încearcă să transforme rutele comerciale și infrastructura energetică din regiune în instrumente de presiune. Teheranul consideră că poate obliga Statele Unite și statele din Golf să accepte un rol iranian mai important în administrarea strâmtorii, prin creșterea costurilor economice și militare ale conflictului. Aproximativ o cincime din consumul mondial de petrol tranzita Hormuz înaintea războiului. Donald Trump a susținut luni că negocierile cu Iranul ar putea duce rapid la redeschiderea strâmtorii și a calificat discuțiile drept „ultima șansă” a Teheranului de a evita noi lovituri. Ministerul iranian de Externe a negat însă că ar exista negocieri directe cu Washingtonul și a precizat că discută doar cu Omanul despre circulația navelor.
Primarul din Ramstein, unde sunt găzduite Forţele Aeriene Americane în Europa, avertizează asupra consecinţelor retragerii trupelor SUA din Germania
Primarul oraşului Ramstein-Miesenbach, Ralf Hechler, a declarat duminică, pentru DPA, că retragerea a 5.000 de militari americani din Germania, anunţată de preşedintele SUA, Donald Trump, va avea un impact devastator asupra comunităţilor care găzduiesc baze americane. Oraşul din sud-vestul Germaniei găzduieşte baza aeriană Ramstein, sediul Forţelor Aeriene Americane în Europa. FOTO – Profimedia Administrația de la Casa Albă nu a anunţat, deocamdată, ce baze vor fi afectate de retragere, dar edilul a explicat că decizia, venită după criticile formulate de cancelarul german Friedrich Merz la adresa războiului din Iran la începutul acestei săptămâni, ar avea un impact „dezastruos” dacă va fi afectat oraşul Ramstein-Miesenbach. „Ar fi o lovitură economică dureroasă” Astfel, retragerea ar putea afecta până la 12.000 de persoane, incluzând familiile care s-ar muta odată cu trupele, a explicat primarul. Municipalitatea întreţine infrastructura pentru a deservi numărul mare de rezidenţi americani. „Dacă o mare parte ar pleca definitiv, ar fi o lovitură economică dureroasă”, a avertizat el. În municipalitatea Ramstein-Miesenbach, care este situată chiar lângă imensa bază a Forţelor Aeriene ale SUA, locuiesc aproape 8.000 de americani cu familiile lor. Ca urmare, impactul economic al prezenţei militare americane în Ramstein se ridică la peste 2 miliarde de dolari pe an şi include salariile, chiriile şi contractele pentru firmele locale. Hechler a mai avertizat că alte oraşe din regiune, de unde trupele americane s-au retras după sfârşitul Războiului Rece, nu şi-au revenit niciodată după această măsură. „Încă suferă şi astăzi. Odată ce puterea economică a dispărut, de obicei nu se mai întoarce”, a mai spus el. Autorul mai recomandă: Trump i-a transmis lui Merz să-și „repare” țara, să încheie mai repede războiul din Ucraina și să se preocupe mai puțin de Iran Donald Tusk avertizează că NATO este în pragul dezintegrării: „Trebuie să facem ce e necesar pentru a inversa această tendinţă dezastruoasă” Reacția ministrului german al Apărării: Era de așteptat că Trump își va retrage trupele. Trebuie să întărim pilonul european din cadrul NATO
Roboții care gândesc și vorbesc ca niște soldați: Cum subțiază armata americană granița dintre om și inteligența artificială
Armata Statelor Unite face pași semnificativi în direcția integrării roboților inteligenți în unitățile de luptă, cu scopul de a-i transforma în parteneri de încredere pentru soldați. În cadrul Săptămânii Naționale a Roboticii, cercetătorii de la Laboratorul de Cercetare al Armatei Americane (DEVCOM ARL) au prezentat ultimele progrese în domeniul inteligenței artificiale, autonomiei și interacțiunii om-mașină. Una dintre cele mai notabile realizări este integrarea AI generative în sistemele robotice, ceea ce permite roboților să înțeleagă limbajul natural și să comunice cu soldații în timp real. Tehnologia le oferă capacitatea de a transmite informații relevante despre misiuni sau avarii într-un mod asemănător comunicării umane. „Reducem distanța dintre om și robot. Scopul nostru este ca aceste sisteme să fie intuitive, receptive și, în final, un real ajutor pentru soldat”, a explicat Phil Osteen, coordonator al programului AI for Maneuver and Mobility (AIMM). În plus față de interacțiunea verbală, AIMM dezvoltă și capacități avansate de deplasare off-road, instruind roboții cu AI să înțeleagă indicații umane și să execute mișcări tactice complexe, adaptate condițiilor reale de luptă, scrie Interesting Engeneering. Mobilitate autonomă și control tactic avansat Operațiunile militare presupun mai mult decât simpla deplasare, fiind nevoie de acoperire, disimulare și coordonare în formații. În acest context, ARL colaborează cu firme private precum Overland AI pentru dezvoltarea unor soluții software și hardware care permit vehiculelor autonome să se descurce în teren dificil, menținând viteze relevante pentru intervenții operative. „Am înregistrat un progres semnificativ în mobilitatea autonomă. Putem naviga acum prin vegetație deasă, menținând viteze utile în operațiuni reale”, a declarat Udam Silva, managerul programului AIMM. Totodată, în cadrul programului Human Autonomy Teaming (HAT), cercetătorii creează un set de instrumente care permit soldaților să planifice, să execute și să analizeze misiuni alături de sisteme autonome. Acesta le oferă militarilor evaluări în timp real ale performanței roboților, permițând intervenții rapide în cazul unor devieri de la plan. Dr. Brandon Perelman, coordonatorul programului HAT, este de părere că software-ul dezvoltat este compatibil cu diverse tipuri de vehicule autonome și poate fi adaptat la nevoile variate ale operațiunilor militare moderne. Programul include, de asemenea, tehnologii de fuziune a datelor, sincronizând fluxuri video, informații de poziționare și navigație pentru o imagine completă a câmpului de luptă. În perspectivă, cercetările vor viza extinderea integrării dintre nivelurile de comandă ale armatei și colaborarea eficientă între forțele terestre și cele aeriene, în vederea formării unor echipe mixte om-mașină tot mai eficiente.