Etichetă: armata

(FOTO/VIDEO) Ucrainenii arată cum dronele livrează ajutoare medicale. Imagini publicate de GUR

Grupul medical SNAKE al Legiunii Internaționale a Forțelor Armate Ucrainene și grupul Paragon al Unității Speciale Timur a Forțelor Armate Ucrainene dezvoltă un sistem de livrare de provizii medicale cu ajutorul dronelor către militarii răniți. Imaginile au publicate de Legiunea Internațională a Forțelor Armate Ucrainene. Grupul medical SNAKE face schimb de experiență cu grupul Paragon privind utilizarea sistemelor fără pilot pentru livrarea de mărfuri medicale către liniile frontului. În acest scop, se utilizează drone FPV, DJI Mavic și bombardiere cu drone. Cu ajutorul dronelor, la poziții pot fi livrate bandaje, antibiotice, fiole, sânge, plasmă și alte consumabile necesare pentru a oferi asistență răniților. Potrivit unui reprezentant al grupului SNAKE, livrările către pozițiile avansate se efectuează cel mai adesea cu ajutorul dronelor FPV, deoarece acestea sunt mai ieftine decât DJI Mavic și dronele bombardiere mari și sunt disponibile în cantități suficiente. „Împreună cu Paragon, dezvoltăm în prezent pachete medicale unificate. În prezent există 16 pachete pentru diferite tipuri de răni și diferite niveluri de pregătire a personalului care se află direct în apropierea răniților”, a declarat un reprezentant al grupului SNAKE. Potrivit acestuia, au fost pregătite seturi separate de materiale medicale pentru diferite tipuri de răni. „Există un pachet pentru conversie, există un pachet pentru anestezie, există un pachet pentru anestezie suplimentară, există un pachet pentru îngrijirea prelungită a rănilor, există un pachet pentru încălzire, există un pachet pentru traumatisme abdominale, traumatisme toracice”, a remarcat el. Fiecare colet are propriul marcaj, greutate și este adaptat unui anumit tip de dronă. Acest lucru permite să se identifice rapid setul necesar și să fie trimis la locație. Unitatea a explicat că un astfel de sistem ar trebui utilizat în cazurile în care evacuarea este imposibilă din cauza unei situații de luptă, a unei amenințări din partea dronelor inamice sau a minării zonei de la distanță. „Evacuarea este amânată la timp. Și este nevoie de asistență medicală imediat ce apare persoana rănită”, a menționat reprezentantul grupării. Conform planului dezvoltatorilor, după ce este rănit, soldatul sau camarazii săi raportează natura rănii, după care medicii stabilesc tipul de colet necesar și îl livrează cu drona direct la poziție. „Acest lucru ne oferă oportunitatea de a prelungi timpul în care acest militar rămâne pe poziție până când putem efectua o evacuare medicală”, a adăugat el. Anterior, Oboronka a scris că firma ucraineană Gurzuf Defence a prezentat hexacopterul greu „Ayudag-6”, capabil să transporte până la 90 kg de sarcină utilă pe o distanță de până la 25 km.

Șeful armatei franceze avertizează că Germania ar putea deveni principala putere militară a Europei

„Nu am ajuns încă la nivelul necesar pentru a face față pe deplin provocărilor care ne așteaptă”, a spus Mandon despre dimensiunea armatei franceze, în cadrul unei audieri cu ușile închise în Senat, potrivit unor stenograme publicate recent și citate de Politico. Germania, noul reper militar al Europei? Șeful Statului Major al Apărării s-a întâlnit cu senatorii în aprilie și mai. În timpul audierilor, care în mod normal nu sunt publice, el a avertizat și că există riscul real ca Germania să depășească Franța și să devină principala putere militară de pe continent. Generalul a spus astfel, în mod direct, ceea ce în cercurile franceze de apărare se discută de luni întregi. „Am putea rămâne în urmă. Dacă Germania continuă în acest ritm, peste cinci ani argumentul că avem experiență operațională și o anumită cultură nu va mai fi suficient”, a spus generalul francez. „Pentru americani, Germania devine treptat reperul european”. Până în 2029, Germania ar urma să cheltuiască anual 153 de miliarde de euro pentru apărare. Aceasta reprezintă aproximativ 3,5% din PIB și cea mai ambițioasă extindere militară a țării de la reunificare. Prin comparație, Franța intenționează să ajungă la aproximativ 76,3 miliarde de euro până în 2030. Mandon a făcut aceste declarații în timpul audierilor privind actualizarea legii franceze de planificare militară. Documentul prevede încă 36 de miliarde de euro pentru apărare până în 2030, dar nu include achiziții suplimentare de avioane sau nave militare. Adunarea Națională, camera inferioară a Parlamentului francez, a susținut în mare parte textul guvernului. Senatul cere însă mai mulți bani și mai mult echipament militar. Senatorii urmează să voteze proiectul de lege în această săptămână. „Legea actualizată privind planificarea militară reprezintă un pas spre mai multă rigoare, profunzime și coerență, dar nu am ajuns încă la modelul potrivit”, a declarat șeful Statului Major al Apărării în fața Comisiei pentru afaceri externe și apărare din Senat. Producția de armament trebuie accelerată Mandon a prezentat provocările cu care se confruntă Franța. În urmă cu opt luni, el le-a spus deputaților că pregătește armata franceză pentru un „șoc” cu Rusia în următorii trei-patru ani. Generalul a lăudat capacitatea Franței de a desfășura rapid trupe și echipamente în zone foarte diferite, de la Groenlanda până în Orientul Mijlociu. Totuși, el a atras atenția și asupra unor probleme importante. Acesta a spus că forțele aeriene franceze sunt prea mici. Deși premierul Sébastien Lecornu și președintele Emmanuel Macron au promis inițial 30 de avioane Rafale suplimentare, planul militar actualizat nu prevede achiziția unor noi avioane de luptă. Șeful armatei franceze a criticat și ritmul producției de armament, la aproape patru ani după ce Macron a cerut companiilor franceze să treacă la o „economie de război”.

„Ucraina este pregătită să apere România”. Anunțul lui Zelenski după discuția cu Nicușor Dan

„Am avut o conversație cu Nicușor Dan, președintele României. Din partea tuturor ucrainenilor, i-am exprimat sprijinul pentru România și am dorit o recuperare cât mai rapidă a victimelor atacului cu drona rusească asupra unei clădiri rezidențiale din Galați. Este important că România are o reacție principială, promptă și puternică la ceea ce s-a întâmplat. Ucraina este pregătită să sprijine securitatea României, care ne ajută de cinci ani la rând să ne apărăm de atacurile rusești. Începând din această noapte, militarii noștri sunt în contact și am discutat despre o colaborare ulterioară la nivelul echipelor noastre. Vom păstra o comunicare constantă cu România și vom continua să lucrăm împreună pentru a proteja viețile oamenilor de toate potențialele amenințări rusești”, anunță Zelenski. Zelenski și Nicușor Dan au discutat la telefon după incidentul cu drona de la Galați. „Am convenit, împreună cu Președintele Zelenski, să accelerăm cooperarea dintre România și Ucraina privind producția în comun de drone care pot fi desfășurate rapid. Experiența pe câmpul de luptă și tehnologia dronelor Ucrainei sunt atuuri strategice pentru apărarea întregului Flanc Estic”, a spus președintele României, Nicușor Dan. Legat de incidentul cu drona rusă de la Galați, Nicușor Dan a explicat faptul că din roiul de 43 de drone ale Rusiei, mai multe au fost interceptate pe teritoriul Ucrainei iar una lovită cinetic, la Reni în Ucraina, a deviat pe teritoriul României, spre Galați, unde a fost interceptată cu doar 4 minute de a lovi blocul și nu a putut fi doborâtă.

Ce măsuri a luat NATO după ce țările din flancul estic au accesat de 3 ori art. 4 al Tratatului Nord Atlantic din cauza războiul Rusiei în Ucraina

Articolul 4 din Tratatul NATO se activează atunci când un stat membru consideră că integritatea sa teritorială, independența politică sau securitatea îi sunt amenințate. Acesta inițiază consultări oficiale între aliați pentru a evalua riscurile și a decide măsurile necesare, fără a implica automat o intervenție militară. Orice țară membră NATO poate solicita activarea acestui articol atunci când detectează o amenințare directă la adresa securității sale sau în vecinătatea sa (de exemplu, acumulare de trupe inamice, încălcări ale spațiului aerian sau crize regionale). La invocarea articolului, Consiliul Nord-Atlantic (organul politic decizional al NATO) se întrunește de urgență pentru a discuta problema. Scopul este acela de a analiza situația și de a ajunge la un consens privind politicile sau acțiunile comune de descurajare și apărare. Spre deosebire de Articolul 5 (care activează principiul apărării colective și un răspuns militar direct), Articolul 4 este pur consultativ. Nu există o obligație automată de a trimite trupe sau echipamente, ci doar obligația de a purta discuții și de a căuta soluții diplomatice sau strategice împreună. 3 crize majore pe flancul estic De la începutul războiului Rusiei în Ucraina și până în prezent, Articolul 4 din Tratatul NATO a fost invocat în 3 ocazii majore, fiind inițiat de grupuri de state sau de țări individuale de pe flancul estic. 1. 24 februarie 2022 – Invocare colectivă istorică A fost declanșat chiar în prima zi a invaziei ruse în Ucraina. A marcat momentul în care cele mai multe state au semnat simultan o astfel de cerere. Cine l-a invocat: România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania și Slovacia. Motivul: Amenințarea directă la adresa securității regionale din cauza atacului masiv al Rusiei asupra unui stat vecin. 2. 10 septembrie 2025 – Incursiunea masivă de drone din Polonia O nouă activare separată a avut loc după ce un număr record de dispozitive rusești au pătruns pe teritoriul aliat.  Cine l-a invocat: Polonia (prin decizia guvernului condus de Donald Tusk). Motivul: Violarea gravă a spațiului aerian polonez de către 19 drone rusești de atac, eveniment catalogat drept o provocare deliberată pe scară largă. 3. 19 septembrie 2025 – Încălcarea spațiului aerian al Estoniei La o diferență de mai puțin de zece zile de la incidentul polonez, o altă țară baltică a apelat la această măsură.  Cine l-a invocat: Estonia. Motivul: Intrarea neautorizată și zborul timp de 12 minute a trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 în spațiul aerian estonian, o acțiune considerată de Tallinn o escaladare periculoasă.  Ce s-a întâmplat după invocarea articolului 4? Consultările de urgență din cadrul Consiliului Nord-Atlantic în urma activării Articolului 4 au generat măsuri imediate și strategice pentru securizarea flancului estic. NATO nu a trecut la acțiuni militare ofensive, ci a implementat operațiuni stricte de descurajare și protecție aeriană.  Rezultatele concrete și deciziile logistice de apărare aeriană au inclus: 1. Lansarea „Operațiunii Eastern Sentry” (Septembrie 2025) Inițiată la doar două zile după pătrunderea în masă a dronelor rusești în Polonia, această operațiune vizează în mod specific securizarea frontierelor aeriene aliate.  Doborârea directă a țintelor: Forțele aliate și poloneze au primit autorizația și au doborât o parte din dronele rusești intrate în spațiul NATO, o premieră în gestionarea acestor incidente.  Restricții de zbor: Polonia și statele baltice au instituit coridoare speciale și restricții stricte de spațiu aerian de-a lungul granițelor estice.  2. Activarea scuturilor aeriene și dislocări de tehnică militară Sistemul NATO de Apărare Integrată Aeriană și Antirachetă (IAMD) a fost plasat în stare de alertă maximă.  Trimiterea de avioane de vânătoare: State precum Olanda, Germania, Italia și Franța au trimis de urgență escadrille suplimentare de avioane pentru a intercepta și escorta aeronavele rusești (așa cum s-a întâmplat în cazul celor trei avioane MiG-31 din Estonia).  Baterii antiaeriene temporare: S-au suplimentat temporar sistemele de rachete Patriot și NASAMS în punctele critice de pe flancul estic.  3. Implementarea „Zidului European de Drone” și a rețelei „Eastern Flank Watch” Provocările repetate au forțat trecerea de la măsuri temporare la soluții tehnologice permanente.  Integrare radar și război electronic: S-a aprobat accelerarea rețelei Eastern Flank Watch, un program care combină senzori avansați, sisteme de supraveghere maritimă și echipamente de război electronic (EW) capabile să bruieze dronele înainte ca acestea să treacă granița.  Zidul de drone (Drone Wall): Proiectul coordonat de Polonia, țările baltice și Finlanda folosește inteligența artificială pentru a detecta și neutraliza de la sol sau din aer dispozitivele autonome ghidate de Rusia.  4. Modificarea structurii de comandă (Mai 2026) Cea mai recentă decizie majoră este reorganizarea lanțului de comandă militar pentru a asigura o viteză de reacție sporită. Corpul germano-olandez de la Münster a preluat direct sectorul de apărare din Letonia și Estonia, permițând trimiterea instantanee de trupe și sprijin logistic în caz de escaladare fără a mai trece prin comandamente intermediare.  Potrivit oficialilor români, incidentele cu drone, ca cel din Galați, sunt integrate în apărările colective.

Rubio, declarație surpriză: „Ucraina a construit cea mai puternică și mai formidabilă armată din Europa”. Câți soldați pierd rușii pe lună

Într-o declarație acordată Fox News pe 14 mai, în timpul călătoriei în China cu Donald Trump, șeful diplomației SUA, Marco Rubio a susținut că Forțele Armate ale Ucrainei au evoluat în cea mai capabilă forță de luptă a Europei, în ciuda populației și resurselor militare mai mari ale Rusiei. „Forțele Armate ale Ucrainei sunt cele mai puternice și mai formidabile forțe armate din toată Europa chiar acum”, a spus Rubio pentru Fox News. „Dacă te uiți, rușii pierd de cinci ori mai mulți soldați pe lună decât ucrainenii, iar Ucraina este o țară mai mică și are o armată mai mică”, a spus Rubio. „Totuși, merită menționat în mod clar că forțele armate ucrainene sunt în prezent cele mai puternice și mai puternice din toată Europa – evident, într-o măsură semnificativă datorită ajutorului pe care l-au primit, dar și datorită experienței de luptă pe care au acumulat-o”, a adăugat el. Rubio a descris, de asemenea, amploarea pagubelor umane și economice ale războiului ca fiind enormă pentru ambele țări, menționând în același timp că Rusia continuă să sufere pierderi majore pe câmpul de luptă. „Rușii pierd între 15 și 20.000 de soldați pe lună – uciși. Nu răniți, ci, exact, uciși”, a declarat Rubio. În același timp, el a recunoscut că impulsul negocierilor a încetinit în ultimele luni, ambele părți considerând că au motive de optimism. „Din păcate, în ultimele luni am pierdut o parte din avânt din diverse motive: ucrainenii sunt din ce în ce mai încrezători în pozițiile lor pe câmpul de luptă; au supraviețuit iernii; rușii simt, de asemenea, un oarecare optimism din cauza creșterii prețurilor petrolului”, a explicat Rubio. Totuși, secretarul de stat american a declarat că Washingtonul speră că atât Moscova, cât și Kievul vor reveni în cele din urmă la negocieri. „Dar sperăm, fie datorită declarației lui Vladimir Putin, fie din alte motive, că în curând vom ajunge la punctul în care ambele părți vor reveni la negocieri”, a adăugat Rubio. Ucraina oferă acum experiența sa cu dronele altor țări. Recent, operatorii ucraineni de drone care au participat la exercițiile militare Aurora 26 din Suedia au demonstrat cum dronele FPV pot perturba rapid unitățile terestre ale NATO, forțând mai multe pauze de antrenament. Trupele suedeze și-au ajustat tacticile în timpul scenariilor de luptă simulate. Piloții ucraineni de drone au pătruns în mod repetat în pozițiile suedeze în timpul exercițiilor. Un operator ucrainean cu indicativul „Tarik” a declarat că exercițiile au trebuit să fie oprite de mai multe ori pentru ca forțele suedeze să își poată reevalua acțiunile.

Armata americană anunță că a interceptat atacuri iraniene asupra a 3 nave ale Marinei în Strâmtoarea Ormuz

Forțele americane au vizat instalațiile militare iraniene responsabile de lansarea unei serii de atacuri „neprovocate” cu rachete, drone și ambarcațiuni mici împotriva navelor de război americane care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, a anunțat joi Comandamentul Central al SUA. „Forțele americane au interceptat atacuri iraniene neprovocate și au răspuns cu lovituri de autoapărare în timp ce distrugătoarele cu rachete ghidate ale Marinei SUA au traversat Strâmtoarea Hormuz către Golful Oman, pe 7 mai”, a declarat CENTCOM într-un comunicat de presă. Facilitățile iraniene vizate de forțele americane au inclus „site-uri de lansare a rachetelor și dronelor, locații de comandă și control; și noduri de informații, supraveghere și recunoaștere”, potrivit CENTCOM. Un oficial american a declarat pentru CNN că atacurile militare au fost efectuate în mai multe locații, inclusiv în Bandar Abbas și Qeshm. „Forțele iraniene au lansat mai multe rachete, drone și ambarcațiuni mici în timp ce navele USS Truxtun (DDG 103), USS Rafael Peralta (DDG 115) și USS Mason (DDG 87) au traversat calea maritimă internațională. Nicio forță americană nu a fost lovită”, se arată în comunicatul CENTCOM. Iranul acuză încălcarea armistițiului Un purtător de cuvânt al forțelor armate iraniene a declarat că atacurile aeriene americane au lovit zone civile de-a lungul coastelor insulei Qeshm, Bandar Khamir și Sirik. El a susținut, de asemenea, că SUA au încălcat armistițiul în curs, vizând un petrolier iranian care se îndrepta spre Strâmtoarea Ormuz. Iranul a răspuns cu „acțiuni reciproce” atacând navele militare americane la est de strâmtoare și la sud de portul Chabahar, a declarat purtătorul de cuvânt într-o intervenție video difuzată de presa de stat.

Studiu Al Jazeera: Pe ce loc se situează România în clasamentul cheltuielilor pentru apărare, educație și sănătate

În 2025, cheltuielile globale pentru război au ajuns la 2,88 trilioane de dolari. Țările investesc mult mai mulți bani în armate, dar ce se întâmplă cu alte domenii care ar putea rămâne neglijate, precum învățământul?  Cum rămâne cu sistemul medical după ce în 2020, lumea a fost devastată de pandemia de COVID-19, rezultând peste 7 milioane de decese? Armatele lumii au cheltuit 2,88 de trilioane de dolari în 2025. Potrivit Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm, reprezintă o creștere cu 2,9% față de 2024. Într-un infografic, Al Jazeera  explică creșterea militarizării globale, precum și cheltuielile pentru educație și sănătate. În 2025, cei mai mari cinci cheltuitori militari au fost SUA (954 miliarde $), China (336 miliarde $), Rusia (190 miliarde $), Germania (114 miliarde $) și India (92 miliarde $). Urmează Marea Britanie cu 89 miliarde de dolari și Ucraina, cu 84 de miliarde de dolari, țară aflată în război cu Rusia din 2022. SUA cheltuiesc pe apărare cât șase țări la un loc Cheltuielile lor reprezintă  58% din cheltuielile globale pentru apărare. SUA a rămas în contuare, de la an la an, cel mai mare cheltuitor militar de la cel de-al Doilea Război Mondial.  SUA cheltuiesc anual pe apărare cât China, Rusia, Germania, Marea Britanie, India și Ucraina la un loc. Din 1949, SUA au cheltuit 53,5 trilioane de dolari pe armată. SUA a crescut bugetul de  la 284 de miliarde de dolari în 1950 la 788 miliarde de dolari în 1953, ca urmare a pierderilor suferite în Războiul din Coreea. Cheltuielile anuale au crescut la 1 trilion de dolari în anii 1960, după trimiterea trupelor americane în Vietnam. Și bugetul pentru apărare a continuat să tot crească când cursa înarmării nucleare dintre SUA și URSS s-a intensificat la mijlocul anilor 1980, ajungând la 1,7 trilioane de dolari. Finalul Războiului Rece a făcut ca SUA să scadă cheltuielile pentru apărare pentru prima oară în 1991, la 1,4 trilioane de dolari.  După atacurile de la 11 septembrie 2001 și războaiele din Orientul Mijlociu, SUA au crescut cheltuielile pentru apărare la 2 trilioane de dolari în 2009. Țara care a crescut cel mai mult bugetul pentru apărare per capita este Qatar. În 2006, bugetul pentru apărare per capita era 2.000 de dolari. În 2025, a ajuns la 5.000 de dolari. În timp ce secolul 20 a fost definit de armate mobilizate în masă din înrolări chiar forțate, blindate grele și putere aviatică, apărarea de azi presupune mai degrabă aeronave fără pilot (drone comandate de la distanță), inteligență artificială, infrastructură digitală și sisteme autonome. Departamentul Apărării din SUA și Pentagon deja au încheiat contracte cu companii de inteligență artificială, precum OpenAI și încearcă să convingă și Anthropic, în timp ce Israel are parteneriat cu Palantir. În 2025, Ucraina a devenit țara care cheltuiește cel mai mult pe apărare din bugetul guvernamental după ce a fost invadată de Rusia în 2022: 39,6%. În raport cu alte țări investește considerabil în sănătate din cauza numărului mare de răniți rezultați de pe urma bombardamentelor: 8,2%. Numai 5,1% ajung în educație. Israel, țară aflată în războaie pe fronturi multiple cu Hamas în Fâșia Gaza, cu Hezbollah în sudul Libanului, cu rebelii Houthi în Marea Roșie și cu Iranul, a devenit a treia țară care investește în apărare: 7,8%. 5,9% se duc în educație și 7,1% în sănătate. Țara adversară, Iranul, a investit 6% în sănătate, 2,8% în educație și 2,1% în apărare. Rusia, țara care a invadat Ucraina din 2022,  este pe poziția a patra: 7,5% în apărare, 7% în sănătate, dar numai 4,2% în educație. Este de remarcat cât de mult investește Danemarca în sănătate: 9,5%. Însă, în apărare investește la nivelul cerut de Donald Trump în primul mandat, numai 3,3%. SUA, cea mai mare putere militară de pe planetă, investește 3,1% din PIB în cheltuielile militare (care înseamnă ENORM, cât șase puteri militare la un loc), 5,4% în educație și 17,4% în sănătate, enorm de mult, deși mulți cetățeni americani  se plâng de costurile enorme din sănătate dacă nu dispun de asigurările medicale „Obamacare”.  Administrația Trump a solicitat Congresului să-i acorde 1,5 trilioane de dolari pentru bugetul de apărare în 2027.  SUA se află în război cu Iran din februarie 2026. Finlanda, Suedia și Regatul Unit sunt considerate „repetenții clasei” din perspectiva președintelui Donald Trump. Acestea investesc enorm în educație (6-7%) și sănătate (în jur de 9-12%), dar foarte puțin în apărare (sub 2,6%). Franța investește 11,8% în sănătate, dar 2% în apărare. România este pe locul 42 în clasament la cheltuieli pentru apărare în 2025, în situația în care se învecinează cu o țară aflată în război cu Rusia de 4 ani. În 2025 a investit 5,8% în sănătate, cu mult sub Ucraina și alte state vestice. Bugetul pentru educație este foarte mic  în comparație cu alte state: 3,3%. Iar la apărare, România a cotizat numai 2,3%, cu mult sub cerințele lui Trump. Republica Moldova, condusă de Maia Sandu,  a investit 6,7% în sănătate, 6,6% în educație, dar numai 0,6% în apărare. Sursa Foto: Al Jazeera Autorul recomandă: Costul războaielor Statelor Unite din ultimii 76 de ani, în bani cheltuiți și militari pierduți: De la Coreea la Iran

Armata iraniană amenință că va bloca Marea Roșie dacă blocada SUA continuă

Dacă Statele Unite își mențin blocada maritimă și „creează insecuritate pentru navele comerciale și petrolierele iraniene”, acest lucru va constitui „preludiul” unei încălcări a  armistițiului, în vigoare din 8 aprilie, a declarat generalul Ali Abdollahi, șeful comandamentului forțelor armate iraniene, potrivit Le Figaro. „Puternicele forțe armate ale Republicii Islamice nu vor permite niciun export sau import în Golful Persic, Golful Oman sau Marea Roșie”, a adăugat el, conform unui comunicat difuzat la televiziunea de stat. Iranul nu se învecinează cu Marea Roșie, dar se poate baza pe aliații săi din Yemen, rebelii Houthi, care au amenințat că vor ataca navele din zonă, pe care o controlează din pozițiile lor muntoase. Transportul maritim din porturile iraniene continuă În lipsa unui acord cu Teheranul pentru a pune capăt conflictului după discuțiile din Pakistan, armata americană a anunțat duminică că impune o blocadă „navelor de toate naționalitățile care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene” începând de luni, la ora 14:00. Iranul, la rândul său, a sigilat  Strâmtoarea Ormuz  de la începutul războiului, care a început pe 28 februarie cu un atac  israeliano-american  împotriva Iranului. Cu toate acestea, unele nave din porturile iraniene au trecut prin strâmtoare marți, conform datelor de urmărire maritimă. Agenția de știri iraniană Tasnim, citând surse anonime informate, a relatat că transportul maritim din porturile iraniene continuă în ciuda blocadei. „Navele comerciale s-au îndreptat către diverse locații din întreaga lume” în ultimele 24 de ore, a declarat sursa.

Hegseth îl demite pe șeful Statului Major al Armatei, generalul Randy George, în plin război în Iran

Generalul Randy George (n. 1964) este un ofițer de rang înalt al Armatei SUA, care ocupă funcția de al 41-lea șef de stat major al armatei (CSA) din septembrie 2023. Veteran al războaielor din Irak și Afganistan, George s-a concentrat pe modernizarea forțelor, transformarea continuă și pregătirea pentru luptă. A servit anterior ca adjunct al statului major. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, i-a cerut șefului de Stat Major al Armatei, generalul Randy George, să demisioneze și să se pensioneze imediat, au declarat pentru CBS News surse familiarizate cu decizia.  Una dintre surse a declarat că Hegseth își dorește pe cineva în acest rol care să implementeze viziunea președintelui Trump și a lui Hegseth pentru Armată.  Anterior, George a fost asistent militar senior al secretarului Apărării, Lloyd Austin, între 2021 și 2022, în timpul administrației Biden, după decenii de serviciu. Ofițer de infanterie de carieră și absolvent al Universității West Point, George a servit pentru prima dată în primul război din Golf și în conflictele mai recente din Irak și Afganistan.  Șeful Statului Major al Armatei are, de obicei, un mandat de patru ani. Nominalizat de Biden, dat afară de administrația Trump George a fost nominalizat pentru această funcție de președintele Joe Biden și confirmat de Senat în 2023, ceea ce înseamnă că, în mod normal, ar fi deținut funcția până în 2027.  Actualul adjunct al șefului de stat major al armatei, generalul Christopher LaNeve, care a fost anterior asistentul militar al lui Hegseth, va fi probabil luat în considerare ca înlocuitor. Anterior, el a ocupat funcția de general comandant al Diviziei 82 Aeropurtate a armatei din 2022 până în 2023. Academia Militară a SUA de la West Point a postat joi pe rețelele de socializare fotografii cu George, spunând că acesta „a împărtășit îndrumări bazate pe experiență cadeților care se pregătesc să conducă” în timpul unei vizite.  Conform biografiei sale de pe site-ul Armatei, George a primit gradul de ofițer de infanterie de la West Point în 1988 și a fost dislocat în timpul Operațiunii Scutul Desertului, Furtună în Desert, Operațiunii Libertate Irakiană și Operațiunii Libertate Durabilă. Înainte de a ocupa funcția de șef de stat major al Armatei, a fost adjunct al șefului de stat major al Armatei între 2022 și 2023.  Hegseth a concediat zeci de ofițeri militari superiori Hegseth a concediat zeci de ofițeri militari superiori, inclusiv pe șeful Statului Major Interarme, generalul CQ Brown , șeful Operațiunilor Navale, amiralul Lisa Franchetti, adjunctul șefului de Stat Major al Forțelor Aeriene, generalul James Slife, și șeful Agenției de Informații a Apărării, generalul-locotenent Jeffrey Kruse .  Demiterea generalului Randy George vine după ce Hegseth a postat pe contul X ridicarea suspendării echipajului aeronautic care a survolat casa lui Kid Rock din Nashville weekendul trecut. După ce Armata a anunțat suspendarea aviatorilor implicați și o revizuire administrativă, Hegseth a trecut peste decizia Armatei, scriind pe contul său personal X: „Fără pedeapsă. Fără anchetă. Continuați, patrioților”.  Decizia lui Hegseth de a-i cere lui George să plece nu a avut legătură cu incidentul cu elicopterul, a declarat una dintre surse. 

NYTimes: Fiecare amenințare a lui Trump golește NATO de conținut. Cum ar putea arăta NATO european

De la realegerea sa, președintele Trump a amenințat de mai multe ori că va părăsi alianța NATO. Miercuri, a făcut-o din nou , frustrat de faptul că națiunile europene au refuzat să se alăture războiului până acum indecis dintre Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Dar cu cât denigrează mai mult NATO și amenință că va abandona Alianța, cu atât NATO devine mai goală de sens, relatează The New York Times. Alianța, construită după al Doilea Război Mondial pentru a descuraja Uniunea Sovietică și pentru a menține pacea în Europa, se află în criză, unii punând la îndoială dacă va putea supraviețui. Războiul din Orientul Mijlociu a scos la iveală îndoielile existente cu privire la angajamentul american față de alianță, a susținut Ivo Daalder, fost ambasador american la NATO. „E greu de imaginat cum vreo țară europeană va putea și va fi dispusă să aibă încredere în Statele Unite că îi vor apăra”, a spus el. „Speranță, poate. Dar nu se pot baza pe asta.” În discursul său adresat națiunii miercuri seară, Trump nu a menționat NATO, spre „ușurarea” aliaților. „Majoritatea europenilor nu cred că Articolul 5, angajamentul NATO față de apărarea colectivă, mai are efect” Însă un înalt oficial european a declarat pentru NYTimes că, în opinia sa, majoritatea europenilor nu cred că Articolul 5, angajamentul NATO față de apărarea colectivă, mai are efect. Statele Unite par acum să facă parte din problema dezordinii mondiale, a spus oficialul, vorbind anonim, având în vedere sensibilitatea subiectului. Țara nu mai este soluția și garantul de ultimă instanță, a spus el. Joi, vorbind la Seul, președintele francez Emmanuel Macron a fost explicit: Trump subminează NATO prin amenințările sale repetate de a se retrage din aceasta. „Dacă îți creezi zilnic îndoieli cu privire la angajamentul tău, îl golești de conținut”, a spus el. Săptămâna trecută, secretarul de stat Marco Rubio, reflectând nemulțumirea lui Trump față de aliații europeni, a avertizat că relațiile cu NATO vor trebui reexaminate după rezolvarea războiului din Iran. „Fără Statele Unite, nu există NATO”, a spus Rubio. „O alianță trebuie să fie reciproc avantajoasă. Nu poate fi o stradă cu sens unic. Să sperăm că vom putea rezolva problema.” Alții nu sunt atât de siguri. Statele Unite sunt centrul nervos și osul alianței, pentru că Washingtonul a vrut întotdeauna așa. Dar Europa nu este deloc neajutorată și cheltuiește mult mai mulți bani pe armată acum, parțial din cauza invaziei Rusiei în Ucraina și parțial din cauza cerințelor lui Trump, inclusiv amenințările anterioare de a părăsi alianța dacă membrii acesteia „nu își plătesc datoria”. Ce costuri presupune un NATO european? Chiar dacă Washingtonul ar retrage cei 70.000 de soldați americani din Europa, un NATO european ar fi de conceput, spun înalți oficiali europeni. Sistemul de comandă și infrastructura NATO rămân, iar europenii ar putea ocupa majoritatea posturilor. Au existat diverse studii despre ce ar trebui să facă Europa pentru a înlocui contribuția americană în războiul convențional. Un studiu , realizat în luna mai a anului trecut de Institutul Internațional pentru Studii Strategice, a oferit o estimare aproximativă a costurilor pe 25 de ani, de 1 trilion de dolari. Bruegel, o instituție de cercetare din Bruxelles, a realizat un studiu similar în urmă cu un an, împreună cu Institutul Kiel pentru Economia Mondială, și a estimat că Europa ar putea avea nevoie de 300.000 de soldați în plus și de o creștere anuală a cheltuielilor militare de cel puțin 290 de miliarde de dolari pe termen scurt pentru a descuraja agresiunea rusească. Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO pentru investiții în apărare, a scris propriul său studiu detaliat despre golurile pe care Europa ar trebui să le umple pentru a înlocui Statele Unite. Oficialii lui Trump au declarat că europenii ar trebui să gestioneze apărarea convențională în timp ce Washingtonul își menține umbrela nucleară. Termenul limită pentru a face acest lucru, conform celor mai mulți, este 2029. Generalul Carsten Breuer, care conduce armata germană, a avertizat că până în acel moment Rusia va fi cel mai probabil capabilă să lanseze un atac serios asupra NATO. Dar Germania și forțele NATO pot oferi o luptă foarte bună înainte de această dată, a spus el. Așa cum a spus anul trecut despre Europa ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski , „Nu trebuie să fim la fel de buni ca Statele Unite. Trebuie doar să fim mai buni decât Rusia”. Ce se întâmplă cu umbrela nucleară a SUA deasupra Europei? Ceea ce este de neînlocuit este umbrela nucleară americană asupra Europei, pe care Trump a promis în repetate rânduri că o va menține. Însă națiunile europene discută activ alternative. Marea Britanie și Franța, cele două puteri nucleare din Europa, împreună cu Germania și Suedia, au discutat despre cum să-și extindă umbrela nucleară cel puțin pentru a se apropia de cea americană. Franța a declarat că își va mări propriul arsenal nuclear, iar Marea Britanie a declarat că va recrea o ramură de bombardiere cu capacitate nucleară, bazată pe aviație, pentru a o completa pe submarinele sale nucleare. Totuși, descurajarea nucleară britanică depinde de tehnologia americană, iar cea franceză este concepută pentru a proteja interesele franceze, așa cum a decis președintele. Impulsul ca Europa să facă mai mult a fost subliniat de decizia lui Trump de a bombarda Iranul fără consultare publică și apoi de a cere ajutor. Pentru mulți, precum Bruno Maçães, fost secretar de stat pentru afaceri europene pentru Portugalia, „excursia” americană pare o înfrângere. „Acest lucru va da un mare impuls Europei”, a spus el. „Nu este vorba doar de dorința ca SUA să fie acolo pentru noi; este sentimentul acum că SUA nu va fi capabilă, chiar dacă este dispusă.” Pentru Europa, a spus el, „face alegerea între autonomie și America mai dificilă în fiecare lună”. A fost semnificativ faptul că prim-ministrul britanic Keir Starmer a răspuns miercuri amenințării lui Trump spunând că Marea Britanie, cel mai apropiat aliat al Americii, ar trebui să se apropie de Europa. „Pe măsură ce lumea continuă pe această cale volatilă, interesul nostru național pe termen lung necesită un parteneriat mai strâns cu aliații noștri din Europa și cu Uniunea Europeană”, a