Ucraina: Rusia a lansat atacuri cu drone și rachete după anunțarea armistițiului
„Acest lucru arată că Rusia respinge pacea și că apelurile sale false la încetarea focului de 9 Mai nu au nimic de-a face cu diplomația. Putin se preocupă doar de parade militare, nu de vieți omenești”, a transmis Sybiha într-un mesaj publicat pe platforma X, citat de Euronews. Moscova și Kievul au anunțat armistiții separate Pe 5 mai, Kremlinul a anunțat unilateral o încetare temporară a focului, care urma să coincidă cu celebrarea victoriei Uniunii Sovietice în cel de-Al Doilea Război Mondial. Parada de 9 Mai este unul dintre cele mai importante evenimente politice și militare din Rusia. Ulterior, Volodymyr Zelenskyy a anunțat că și Ucraina va suspenda focul începând din 6 mai, însă a criticat „cinismul” Moscovei pentru continuarea bombardamentelor. Parada militară de la Moscova va avea anul acesta o amploare mai redusă decât în anii precedenți. Kremlinul ar fi decis să limiteze afișarea tehnicii militare de teama unor eventuale atacuri ucrainene. 🇷🇺🇺🇦 Las Fuerzas Armadas de Rusia continúan atacando objetivos en Ucrania. En las imágenes se muestra Dnepropetrovsk al atardecer. Se lanzó un ataque con misiles contra objetivos en la orilla este del Dnieper. pic.twitter.com/rwB3pfVUcY — 𝐄𝐮𝐫𝐞𝐤𝐚 𝐍𝐞𝐰𝐬 📰💻 (@EurekaNews10) May 6, 2026 Kievul cere noi sancțiuni împotriva Rusiei Șeful diplomației ucrainene a cerut partenerilor occidentali să crească presiunea asupra Moscovei, inclusiv prin noi sancțiuni și sprijin militar suplimentar pentru Ucraina. „Este nevoie de noi măsuri de izolare și de tragerea la răspundere pentru crimele Rusiei”, a afirmat Sybiha. Tensiunile au crescut și după ce forțele ucrainene au lovit marți un complex militar-industrial din orașul rusesc Ceboksari. Acesta se află la aproximativ 1.000 de kilometri de granița ucraineană. Zelenskyy a publicat ulterior imagini cu lansarea rachetelor de croazieră ucrainene „Flamingo”, fabricate în Ucraina. Potrivit președintelui ucrainean, acestea au o rază de acțiune de peste 1.500 de kilometri. 9 Mai, un nou punct de tensiune Kievul susține că viața oamenilor este mai importantă decât festivitățile organizate de Kremlin. Zelenskyy a avertizat că Ucraina va răspunde „în mod reciproc” acțiunilor Rusiei în perioada paradei de 9 Mai. În ultimii ani, Moscova a folosit constant parada victoriei pentru a lega simbolic războiul din Ucraina de victoria sovietică împotriva Germaniei naziste. Anul acesta însă, riscurile de securitate și atacurile cu drone au amplificat temerile privind desfășurarea evenimentului în condiții normale.
Rusia a declarat armistițiu cu Ucraina în perioada 8-9 mai.
Ministerul Apărării din Rusia a avertizat populația civilă din Kiev și angajații misiunilor diplomatice străine că trebuie să părăsească orașul în timp util. În ciuda capacităților de care dispune, Rusia s-a abținut până acum să lanseze atacuri asupra centrului Kievului, din motive umanitare, potrivit Ministerului Apărării din Rusia. Ministerul Apărării din Rusia a atras atenția asupra declarației făcute de șeful regimului de la Kiev la Erevan, care conține amenințări de a lansa un atac asupra Moscovei pe 9 mai. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat, după întâlnirea cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, la Erevan, că nu ia în considerare un armistițiu de o zi cu Rusia pe 9 mai, relatează Reuters. Volodimir Zelenski a numit decizia de a introduce un armistițiu ca fiind „frivolă”. De asemenea, el a menționat că Ucraina nu a primit o propunere oficială din partea Rusiei. Consilierul prezidențial Iuri Ușakov a anunțat intenția Rusiei de a impune un armistițiu în timpul sărbătorilor de Ziua Victoriei . Potrivit acestuia, această propunere a fost înaintată de președintele rus Vladimir Putin în timpul unei conversații cu omologul său american, Donald Trump, pe 29 aprilie. Statele Unite au susținut această inițiativă. Secretarul de presă al prezidențialului rus, Dmitri Peskov, a menționat că nu există încă un calendar specific pentru armistițiu.
Situație explozivă în Orientul Mijlociu. Anunțul iranienilor privitor la Strâmtoarea Ormuz și la armistițiul cu SUA
Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a anunțat că „va menține controlul și monitorizarea Strâmtorii până la încheierea completă a războiului”, potrivit Clash Report. Consiliul iranian a explicat și condițiile. „Navele trebuie să furnizeze informații complete și să primească autorizație în conformitate cu reglementările iraniene. Trecerea va fi supusă cerințelor și costurilor de securitate, siguranță și protecție a mediului. Orice întrerupere sau tentativă de blocadă va fi tratată ca o încălcare a armistițiului. Iranul va împiedica chiar și redeschiderea limitată dacă inamicul continuă acțiunile maritime ostile”, au transmis iranienii. Consiliul Suprem de Securitate Națională a mai spus că nu va face niciun compromis privitor la un armistițiu. „După ce inamicii au fost înfrânți pe câmpul de luptă, ei au început să solicite încetarea focului și negocieri. Discuțiile au durat 21 de ore fără întrerupere, Iranul urmând cerințele poporului în ciuda neîncrederii profunde în Statele Unite. Inamicul a ridicat noi cerințe excesive, dar Iranul a precizat clar că nu se va retrage de pe pozițiile sale. Au fost prezentate noi propuneri, iar Iranul le analizează. Nici măcar un mic compromis, retragere sau clemență nu va fi acceptată”, au precizat iranienii.
Trump către președinte Libanului: „Un armistițiu va fi anunțat în câteva ore”. Presa vehiculează ora 19.00
UPDATE. Președintele Libanului i-a mulțumit lui Trump pentru eforturile de a obține un armistițiu. Președintele Libanului, Joseph Aoun, i-a mulțumit președintelui SUA pentru eforturile sale de a „asigura o pace și o stabilitate durabile”, a anunțat biroul său pe X, după o convorbire telefonică între cei doi lideri. „El și-a exprimat dorința de a continua aceste eforturi pentru a opri incendiul cât mai curând posibil”, se arată în comunicat. „Trump a răspuns cu sprijinul său pentru președintele Aoun și Liban și subliniind angajamentul său de a îndeplini cererea libaneză de încetare a focului cât mai curând posibil.” „Astăzi după-amiază a avut loc un apel telefonic între președintele SUA, Donald Trump, și președintele Libanului, Joseph Aoun, în cadrul căruia președintele Aoun și-a reînnoit recunoștința pentru eforturile lui Trump de a obține un armistițiu în Liban și de a asigura pacea și stabilitatea durabilă ca pregătire pentru realizarea unui proces de pace în regiune. El a sperat că aceste eforturi vor continua pentru a opri focul cât mai curând posibil. Trump a răspuns exprimându-și sprijinul pentru președintele Aoun și pentru Liban și a subliniat angajamentul său de a îndeplini cererea libanezilor pentru un armistițiu cât mai curând posibil”. Știrea inițială: Toată presa arabă anunță, după convorbirea dintre Trump și președintele Libanului, că o decizie despre încetarea focului este așteptată să fie anunțată în câteva ore. Presa vehiculează ora 19.00. Și Haaretz transmite că armistițiul dintre Israel și Hezbollah va începe în câteva ore. Armata israeliană se pregătește pentru un armistițiu în Liban, care urmează să înceapă la ora 19:00, ora locală, potrivit oficialilor IDF, în contextul în care o convorbire telefonică între Israel și liderii libanezi urma să aibă loc joi seara, după peste șase săptămâni de război între Israel și gruparea armată libaneză Hezbollah. Președintele american Donald Trump a vorbit telefonic cu președintele libanez Joseph Aoun, a anunțat biroul de presă al președinției libaneze într-un comunicat. „Președintele Aoun și-a reînnoit mulțumirile pentru eforturile depuse de Trump pentru a ajunge la un armistițiu în Liban și a asigura o pace și o stabilitate durabile, deschizând calea pentru realizarea procesului de pace în regiune”, se arată în declarație. „El și-a dorit continuarea acestor eforturi pentru a opri focul cât mai curând posibil. Trump a răspuns cu sprijinul său pentru președintele Aoun și Liban și subliniind angajamentul său de a îndeplini cererea libaneză de încetare a focului cât mai curând posibil.” Joi, Al Araby a relatat că Trump l-a informat pe Aoun că un armistițiu va intra în vigoare în câteva ore. Ministerul Sănătății din Liban a anunțat că atacurile israeliene au ucis 29 de persoane în ultimele 24 de ore și au rănit alte 124. Potrivit ministerului, numărul morților în atacurile israeliene asupra Libanului de la 2 martie a ajuns la 2.196, iar alte 7.185 au fost rănite. Atacurile israeliene au ucis un paramedic și au rănit alți doi joi, a anunțat ministerul, în total 93 de medici uciși de la 2 martie.
Israelul acuză Spania de ostilitate și anunță excluderea sa din echipa care monitorizează armistițiul din Gaza
„Spania a ales în mod repetat să fie împotriva Israelului. Cei care atacă statul Israel în loc să se confrunte cu regimurile teroriste nu vor fi partenerii noștri pentru a modela viitorul regiunii”, a transmis Netanyahu într-un mesaj video, preluat de Le Figaro. El a acuzat Madridul de „ipocrizie” și „ostilitate” și a susținut că autoritățile spaniole „defăimează soldații armatei israeliene”. „Am ordonat astăzi excluderea reprezentanților spanioli din centrul de coordonare de la Kiryat Gat”, a spus premierul israelian. La rândul său, ministrul de externe al Israelului, Gideon Sa’ar, a scris vineri pe X: „În timpul războiului împotriva Iranului, a acționat împotriva intereselor noastre și împotriva intereselor aliatului nostru, Statele Unite ale Americii. Astăzi am decis, în coordonare cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, să notific Spania că nu va mai avea voie să participe la Centrul de Coordonare Militaro-Civilă din Kiryat Gat”. Mecanismul internațional de control Decizia vizează structura creată sub supraveghere americană pentru a urmări respectarea armistițiului intrat în vigoare la 10 octombrie 2025, între Israel și mișcarea islamistă palestiniană Hamas. Acest grup reunește aproximativ 200 de militari americani și reprezentanți ai mai multor state, printre care Franța, Marea Britanie și Emiratele Arabe Unite. Rolul lor este dublu: verifică dacă este respectată încetarea focului și supraveghează livrarea ajutoarelor umanitare în Gaza, teritoriu afectat în ultimii doi ani de război. Până acum, și Spania avea reprezentanți în acest mecanism, cu sediul în orașul israelian Kiryat Gat. Conflict diplomatic în creștere Tensiunile dintre Israel și Spania s-au accentuat după ce Madridul a recunoscut statul palestinian în 2024. Cele două țări și-au rechemat reciproc ambasadorii. Premierul spaniol Pedro Sánchez este unul dintre cei mai vocali critici ai operațiunilor militare israeliene din Gaza. Madridul s-a opus și campaniei militare americano-israeliene împotriva Iranului, lansată pe 28 februarie, și a închis spațiul aerian pentru aeronavele americane implicate. De asemenea, autoritățile spaniole au calificat drept „inacceptabil” faptul că Israelul a continuat operațiunile în Liban după armistițiul convenit în noaptea de marți spre miercuri, între Washington și Teheran. Cine ar putea contesta decizia Spania a stabilit relații diplomatice cu Israelul abia în 1986, după moartea dictatorului Francisco Franco, care nu recunoscuse statul israelian și menținuse legături mai apropiate cu țările arabe. Decizia anunțată de Netanyahu tensionează relațiile dintre Israel și Spania. Armistițiul din Gaza rămâne în continuare fragil, iar coordonarea între statele implicate în monitorizarea lui este esențială. În practică, autoritățile israeliene controlează accesul la acest mecanism, deoarece funcționează pe teritoriul lor, ceea ce le permite să decidă cine participă. Totuși, decizia are și o componentă politică, având în vedere implicarea americană și prezența altor state, care pot contesta sau negocia această măsură.
Franța condamnă atacurile Israelului în Liban: Pun în pericol armistițiul
Emmanuel Macron a anunțat joi, pe X, că a discutat cu președintele Libanului, Joseph Aoun, și cu premierul Nawaf Salam. El a transmis poporului libanez „deplina solidaritate a Franței” în fața loviturilor lansate de Israel în Liban, la scurt timp după încheierea armistițiului dintre Statele Unite și Iran. Macron a criticat atacurile Israelului, spunând că nu au făcut diferența între ținte militare și civili și că bilanțul victimelor este foarte mare. Macron: Libanul trebuie să facă parte din armistițiu Președintele francez a avertizat că operațiunile militare israeliene „reprezintă o amenințare directă” la adresa menținerii armistițiului și a subliniat că acesta trebuie să se aplice pe deplin și Libanului. „Libanul trebuie să fie pe deplin acoperit de acesta”, a precizat Macron. Sprijin pentru autoritățile libaneze Liderul francez a transmis că „trebuie păstrată integritatea teritorială a Libanului” și a subliniat că „Franța va sprijini autoritățile libaneze în menținerea suveranității și în dezarmarea Hezbollah”. „Mi-am exprimat speranța că armistițiul va fi pe deplin respectat de toate părțile implicate, pe toate fronturile, inclusiv în Liban”, a adăugat Emmanuel Macron, menționând că le-a spus președinților Iranului și Statelor Unite că „decizia de a accepta un armistițiu a fost cea mai bună posibilă”. Macron: Primul pas către negocieri în Orientul Mijlociu El a subliniat că armistițiul trebuie să ducă la negocieri mai ample. „Acesta trebuie să deschidă calea unei negocieri de ansamblu care să asigure securitatea tuturor în Orientul Mijlociu”, a scris Macron, adăugând că a discutat aceste teme și cu liderii din Qatar, Emiratele Arabe Unite, Liban și Irak.
Prețul petrolului a scăzut după armistițiul lui Trump cu Iran
Prețul petrolului a scăzut după armistițiul anunțat de Trump cu Iran pentru două săptămâni. Ostilitățile iau pauză după aproape 40 de zile, în care au rezultat între 4.000 și 10.000 de morți, și de asemenea, aproximativ 40.000 de răniți. Președintele american a declarat că a convenit asupra încheierii unui armistițiu de două săptămâni cu Iranul. În ultima lună, prețul la barilul de petrol depășise 100 de dolari. Optimism pe piața energetică Redresarea globală a prețurilor la carburanți are loc după ce președintele a garantat redeschiderea Strâmtorii Ormuz, canalul navigabil îngust unde tranzitează 20% din petrolul comercializat la nivel global. Iranul ar urma să sisteze atacurile la scară largă asupra infrastructurii civile și energetice din țările arabe din Golf. În ultimele trei zile, președintele american a amenințat pe ton furios că va anihila toată infrastructura electrică din Iran dacă regimul islamic de la Teheran nu va redeschide Strâmtoarea Ormuz până la expirarea ultimatumului. Prețul petrolului a scăzut după armistițiul anunțat de Trump cu regimul de la Teheran. Acordul de încetarea focului este condiționat de redeschiderea imediată și în siguranță a Strâmtorii Ormuz. Contractele futures Brent au scăzut cu 14,51 dolari, adică cu 13,3%, la 94,76 dolari pe baril de la ora 03:30 GTM. Prețul petrolului WTI a scăzut cu 17,16 dolari (cu 15,2%), la 95,79 de dolari la baril, potrivit Reuters. Marți dimineață, Trump a amenințat că „întreaga civilizație va muri în seara asta” dacă Iranul nu-i respecta cererile. Reluarea tranzitului petrolier după ce prețul petrolului a scăzut Iranul a anunțat că va opri atacurile asupra țărilor învecinate numai dacă atacurile din partea Statelor Unite și ale Israelului se opresc. Timp de două săptămâni, tranzitul petrolier ar urma să se desfășoare în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz. Tranzitul petrolier va fi coordonat de forțele armate iraniene, a anunțat ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi. Războiul dintre SUA și Iran a înregistrat cea mai abruptă creștere a prețului petrolului din istorie, cu peste 50% în luna martie. Trump a declarat că SUA au primit o propunere de pace în 10 puncte. A considerat-o „fezabilă” pentru negocieri. Președintele a spus că negocierile dintre cele două părți sunt în stadiu avansat și s-ar putea ajunge la un acord definitiv pentru pace pe termen îndelungat. Sursa Foto: The White House/Shutterstock Autorul recomandă: Valentin Stan: Trump le-a dat ayatollahilor 48 de ore să deschidă Ormuzul. Trebuie să iasă un oficial iranian și să declare că Ormuzul este deschis
UPDATE:Trump consideră propunerea de încetare a focului insuficientă, Iranul respinge armistițiul / Trump: Iranul ar putea fi eliminat într-o noapte
Președintele SUA, Donald Trump, susține o conferință de presă despre războiul din Iran. El este flancat de secretarul Apărării, Pete Hegseth, șeful Statului Major Interarme, Dan Caine, și directorul CIA, John Ratcliffe, într-o sală de presă aglomerată a Casei Albe. Armistițiu „nu suficient de bun”, spune Trump Acest lucru vine după ce Trump a numit anterior o propunere elaborată de mai multe țări care lucrează pentru implementarea unui armistițiu de 45 de zile un „pas semnificativ”, dar „nu suficient de bun”. Președintele Donald Trump a declarat că Iranul ar putea fi „eliminat” într-o singură noapte și a spus că acea noapte „ar putea” fi marți seara. „Întreaga țară ar putea fi eliminată într-o singură noapte, iar acea noapte ar putea fi mâine seară”, a spus președintele. Trump a avertizat în repetate rânduri că SUA ar putea ataca centrale electrice, poduri și alte infrastructuri din Iran dacă Teheranul nu reușește să încheie un acord sau să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, o arteră petrolieră esențială. În weekend, el a spus că Iranul are timp până marți, la ora 20:00 ET, pentru a încheia un acord. Și Iranul respinge planul Iranul a respins, de asemenea, propunerea și a cerut încetarea definitivă a războiului, potrivit presei de stat iraniene. Agenția de presă iranienă face apel la public să identifice iranienii din străinătate care celebrează atacurile americano-israeliene asupra Iranului, deoarece au fost deschise dosare împotriva a zeci de expatriați acuzați de cooperare cu ceea ce Iranul numește un „inamic ostil”. Agenția de știri Fars, o agenție afiliată Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) din Iran, a postat un mesaj prin care face apel la public să „identifice trădătorii vorbitori de limbă persană”. Aceasta a îndemnat spectatorii care recunosc persoane dintr-un videoclip „care dansează și celebrează bombardamentul Iranului” să le raporteze prin intermediul unui site web legat de sistemul judiciar. Fars a declarat că efortul este depus „cu planificarea sistemului judiciar” și are ca scop identificarea persoanelor pentru confiscarea activelor. De asemenea, a publicat apelul alături de un videoclip care, conform spuselor sale, arăta sute de iranieni din străinătate dansând și scandând în semn de celebrare a atacurilor. 100 de dosare deschise împotriva iranienilor din stărinătate Agenția de știri semi-oficială iraniană Mehr a relatat duminică că sistemul judiciar iranian a deschis 100 de dosare împotriva cetățenilor iranieni care locuiesc în străinătate, invocând informații publice și acțiuni ulterioare din partea agențiilor de informații. „Aceste cazuri sunt urmărite cu scopul de a emite rechizitorii, de a efectua proceduri legale și de a confisca active”, a raportat Mehr.
Iran refuză propunerea de armistițiu de 48 de ore transmisă de SUA
Oficialii americani ar fi transmis propunerea prin intermediul unei țări „prietenoase”. „Eforturile diplomatice ale SUA de a obține un armistițiu s-au intensificat, mai ales după ce Iranul a vizat un depozit militar american pe Insula Bubiyan din Kuweit”, a declarat sursa citată. Raportul susține, de asemenea, că răspunsul Teheranului la propunere nu a fost transmis în scris, ci prin „continuarea atacurilor intense”. Oficialii iranieni ar fi refuzat și întâlnirea cu delegația americană la Islamabad în zilele următoare, motivând că cerințele SUA pentru încheierea armistițiului sunt „inacceptabile”. Diferențele persistă într‑un context în care mediatori din regiune, precum Turcia sau Egipt, încearcă să redea dinamism negocierilor pe alternative de discuții, dar până acum acestea nu au dus la un armistițiu. Iranul ar accepta doar un armistițiu permanent și cuprinzător, nu unul limitat la 48 de ore, și cere negocieri pe termen mai larg, incluzând posibile despăgubiri pentru daunele suferite și garanții privind termenii conflictului.
Război în Ucraina, ziua 1496. Zelenski propune un armistițiu energetic Moscovei și o încetare a focului de Paște
Războiul din Ucraina a intrat marți, 31 martie 2026, în a 1496-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a cărui țară și-a intensificat în ultimele săptămâni loviturile asupra instalațiilor petroliere rusești, a propus Moscovei un armistițiu energetic și o încetare a focului de Paște, scriu agențiile AFP, EFE și Reuters. Zelenski: „Suntem pregătiți pentru orice fel de încetare a focului” „Nu uitați că suntem pregătiți pentru orice fel de încetare a focului reală. O încetare totală a focului. O încetare a focului în domeniul energetic. În domeniul securității alimentare și energetice. Pe mare și în aer…”, a declarat președintele ucrainean într-un mesaj audio trimis grupului de WhatsApp pe care îl are în comun cu jurnaliștii care acoperă actualitatea din Ucraina. Zelenski a declarat că a transmis această poziție liderilor din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite (EAU) și Qatar, cu care s-a întâlnit la sfârșitul săptămânii trecute în cadrul turneului său în regiunea Golfului și dintre care unii au mediat între ucraineni și ruși. Ucraina a primit recent „semnale din partea unora dintre partenerii ei” prin care i se cerea „să reducă atacurile cu rază lungă de acțiune asupra sectorului petrolier rusesc”, a declarat Zelenski. „Subliniez încă o dată că, dacă Rusia este gata să nu atace sectorul energetic ucrainean, nici noi nu vom lovi sectorul lor energetic ca ripostă”, a adăugat el. Vrea reluarea negocierile de pace Președintele ucrainean s-a pronunțat din nou ca negocierile de pace în format tripartit cu SUA și Rusia să fie reluate cât mai curând posibil și a explicat că următoarea întâlnire în acest format – care ar fi trebuit să aibă loc la începutul lunii martie – continuă să fie amânată din cauza refuzului rușilor ca aceasta să fie organizată pe teritoriul SUA. Volodimir Zelenski a indicat că echipa americană de negociatori a spus clar că nu se va deplasa nicăieri atât cât timp SUA se află în război cu Iranul. Rușii refuză să meargă în SUA și au propus Elveția și Turcia ca posibile locuri pentru desfășurarea unei noi runde de negocieri, a adăugat președintele ucrainean, reafirmând că Ucraina este deschisă oricărei opțiuni care ar permite organizarea reuniunii. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front