Studiu. Vrei să încetinești îmbătrânirea? Arta și cultura, consumate zilnic, pot avea un efect protector
Persoanele care participă regulat la activități artistice și culturale ar putea îmbătrâni mai lent la nivel biologic, arată un studiu al University College London (UCL), care compară efectele acestora cu cele ale exercițiilor fizice, relatează Euronews. Cercetarea, publicată în revista „Innovation in Aging”, precizează că implicarea constantă a oamenilor în activități precum vizitarea muzeelor, cântatul într-un cor sau participarea la cursuri creative poate avea efecte pozitive asupra organismului, inclusiv asupra ADN-ului. Participarea la cultură și ritmul îmbătrânirii Studiul a analizat datele a 3.556 de adulți din Marea Britanie. Apoi a fost realizată o comparație cu răspunsurile din sondaje care includeau analize de sânge ale persoanelor. S-au putut observa diferențe între frecvența activităților culturale și modificările chimice ale ADN-ului asociate cu îmbătrânirea biologică. Rezultatele arată că persoanele care se implică mai des în activități artistice și culturale, și participă la mai multe tipuri de astfel de activități, par să aibă un ritm mai lent de îmbătrânire biologică. Cei care participau cel puțin o dată pe săptămână la astfel de activități culturale păreau să îmbătrânească cu aproximativ 4% mai lent decât cei care le făceau rar. Cercetătorii au observat că diferența este comparabilă cu cea dintre persoanele care fac activități fizice în mod regulat și cele sedentare. Autorul principal, Feifei Bu, a declarat: „Studiul nostru oferă primele dovezi că implicarea în arte și cultură este legată de un ritm mai lent al îmbătrânirii biologice. Acest lucru se bazează pe un număr tot mai mare de dovezi despre impactul artelor asupra sănătății, activitățile artistice demonstrându-se că reduc stresul, reduc inflamația și îmbunătățesc riscul de boli cardiovasculare, așa cum se știe că face exercițiile fizice.” Rezultatele au fost mai evidente în rândul adulților de peste 40 de ani și au rămas valabile chiar și după adăugarea unor factori precum greutatea, fumatul, educația sau venitul. „Aceste rezultate demonstrează impactul artelor asupra sănătății la nivel biologic. Ele oferă dovezi pentru ca implicarea în artă și cultură să fie recunoscută ca un comportament care promovează sănătatea, într-un mod similar cu exercițiile fizice.”, a precizat autoarea principală, Daisy Fancourt. „Studiul nostru sugerează, de asemenea, că implicarea într-o varietate de activități artistice poate fi utilă. Acest lucru se poate datora faptului că fiecare activitate are diferite «ingrediente» care ajută la sănătate, cum ar fi stimularea fizică, cognitivă, emoțională sau socială.”, a adăugat ea. Ce sunt „ceasurile epigenetice” Printre cele mai interesante aspecte ale studiului este faptul că cercetătorii au folosit șapte tipuri de „ceasuri epigenetice”, instrumente care analizează modificările chimice ale ADN-ului pentru a estima ritmul îmbătrânirii biologice. Două dintre ele, DunedinPoAm și DunedinPACE, măsoară cât de repede îmbătrânește organismul, iar scorurile mai mari sunt asociate cu riscuri mai mari de boli. În cazul DunedinPACE, participarea la activități artistice de cel puțin trei ori pe an a fost asociată cu o îmbătrânire cu 2% mai lentă, participarea lunară cu 3%, iar cea săptămânală cu 4%, comparativ cu persoanele care participă rar. Cercetătorii au comparat această diferență cu cea observată între fumători și foști fumători. La testul PhenoAge, persoanele implicate săptămânal în activități culturale păreau, în medie, cu aproximativ un an mai tinere biologic decât cele care participau rar. Prin comparație, activitatea fizică regulată era asociată cu o diferență de puțin peste jumătate de an. Cercetătorii spun însă că exercițiile fizice rămân cele mai importante pentru sănătate, iar arta nu le înlocuiește, ci, mai degrabă, le completează.
Expoziția Straturi ale sinelui, la Galeria de Arte Corvin din Hunedoara: O călătorie introspectivă prin arheologia identității și a memoriei
Evenimentul a debutat prin vernisajul care a avut loc în data de 30 aprilie, la ora 17:00, moment ce a marcat deschiderea expoziției practice de specialitate pentru publicul larg. Departe de a fi o simplă prezentare de imagini statice, selecția de lucrări propune o cartografie a teritoriului interior personal. Dana Csiri aduce, în orașul natal, o interogație profundă asupra identității. Artista nu caută doar să răspundă la întrebarea „cine sunt”, ci investighează o temă mult mai complexă, anume „din ce sunt construit?”. În locul portretelor clasice, artista utilizează obiecte simbolice și straturi de vopsea pentru a sugera prezența umană prin urme și fragmente. Tematica centrală se bazează pe ideea că sinele este un flux continuu de materie, aflat într-o transformare permanentă între sfera corporală și cea abstractă. Născută în Hunedoara, Daniela Silvia Florescu are o carieră artistică de peste patru decenii, debutând cu prima expoziție personală în anul 1983. Formarea sa academică s-a desfășurat la Alba Iulia, iar parcursul său include prezențe internaționale de prestigiu, precum o expoziție la New York și diverse proiecte în Franța. De la debutul cu proiectul „Cântecul Penelului”, artista a explorat constant diverse medii de la cultură și grafică până la design, obiecte și instalații.
Scrisorile de dragoste scrise de un poet celebru în 1819 au fost returnate proprietarului după ce au fost furate în anii 80
Scrisorile lui Keats, inclusiv prima scrisoare pe care i-a scris-o vreodată lui Brawne, sunt datate între 1819 și 1820. Evaluate la aproximativ 2 milioane de dolari, cele 37 de scrisori sunt păstrate într-un portofoliu legat cu marocan aurit. Brawne a fost vecinul lui Keats din Hampstead, de care s-a îndrăgostit și a fost ridicată la rang de muză și zeiță, notează The Guardian. Descendenții muzei lui Keats au vândut scrisorile la licitație Printre cele mai faimoase poezii ale lui Keats se numără odele sale din 1819, Oda către o privighetoare, Oda pe o urnă grecească și Către toamnă, care constituie o piatră de temelie a poeziei romantice. Însă scrisorile sale către Brawne – în care dorul său romantic este înfrățit de melancolie – se numără printre cele mai memorabile ale sale. Brawne a devenit logodnica lui Keats, dar acesta a murit de tuberculoză în februarie 1821, la vârsta de 25 de ani. La moartea ei, în 1865, Brawne a lăsat moștenire scrisorile copiilor ei, care le-au vândut la licitație în 1885. Vânzarea lor l-a inspirat pe Oscar Wilde să scrie un sonet, „Despre vânzarea prin licitație a scrisorilor de dragoste ale lui Keats”. Portofoliul a fost descoperit printre 17 cărți rare care au reapărut în Manhattan în ianuarie 2025, când o persoană anonimă, care a susținut ulterior că a moștenit cărțile de la bunicul său, a încercat să le vândă la doi comercianți de cărți rare separați, B&B Rare Books și Adam Weinberger Rare Books. Aceștia au raportat tentativa de vânzare lui Alvin Bragg, procurorul districtual din Manhattan, după ce au descoperit că acele cărți erau listate în Registrul Pierderilor de Artă. „Manhattan este capitala culturală a lumii, găzduind muzee, galerii și comercianți care expun opere de artă și antichități incredibile”, a declarat Bragg într-un comunicat. „Totuși, integritatea acestei piețe este subminată atunci când sunt expuse obiecte furate. Nu vom permite ca orașul nostru să fie un centru pentru artă și antichități traficate.” Ce se știe despre furt Cărțile au fost apoi confiscate în baza unor mandate de percheziție, iar la începutul acestui an, un judecător de la Curtea Supremă din New York a autorizat predarea cărților către moștenitorii lui John Hay Whitney și ai soției sale, Betsey Whitney. Cărțile includ un exemplar din „Finnegans Wake” de James Joyce din 1939; patru scrisori de Wilde care nu au fost incluse în „De Profundis”; scrisorile pe care Wilde i le-a scris iubitului său, Lord Alfred Douglas, din închisoarea Reading, în timpul încarcerării sale pentru „indecență gravă”; și un exemplar din „White Stains” de ocultistul Aleister Crowley din 1898. Moștenitorii lui Whitney au declarat că cărțile, evaluate împreună la aproape 3 milioane de dolari, vor fi vândute, iar veniturile vor fi donate. Se știu puține lucruri despre furt, dar la un moment dat între 1982 și 1989, cel puțin 28 dintre cărți au fost furate din moșia lui Whitney din Long Island, iar poliția a fost contactată. Whitney, care a fost ambasador al SUA între 1957 și 1961 și a fost editorul publicației New York Herald Tribune, era cunoscut ca un colecționar de artă pasionat și a moștenit sute de cărți rare de la mama sa. Furtul de artă era un sport al gentlemanilor Descoperirea și returnarea cărților au fost gestionate de unitatea de trafic de antichități din Manhattan, condusă de Matthew Bogdanos, un fost colonel al Marinei, care a condus biroul timp de peste un deceniu. Unitatea de trafic de antichități a recuperat până acum peste 6.200 de comori culturale, inclusiv cărți rare, opere de artă și antichități, evaluate la peste 485 de milioane de dolari, și a returnat peste 5.900 dintre acestea proprietarilor sau țărilor de origine. În 2017, Bogdanos a ordonat confiscarea unei vaze vechi de 2.300 de ani, cunoscută sub numele de Vasul Python, de la Muzeul Metropolitan de Artă din New York. Doi ani mai târziu, peste o duzină de artefacte legate de traficantul Subhash Kapoor au fost confiscate dintr-o galerie de la Universitatea Yale. Într-un interviu acordat ziarului The Guardian din 2022, Bogdanos a spus că dealerii, colecționarii privați și muzeele au trăit ani de zile indecise în ceea ce privește antichitățile ilicite. „Ar spune: «O, e puțin cam dubios, dar cui îi pasă. Nimeni nu se uită.» Dar oamenii se uită și spun că nu merită.” El a adăugat că traficul cu antichități furate „odinioară era un sport al gentlemenilor, făcut de gentlemeni pentru gentlemeni. Acum, acești domni și doamne din domeniu sunt încătușați.”
Noi premiere pentru piața de artă din România, în a doua parte a colecției Darius Vâlcov. Artmark scoate la licitație un Renoir, o serie Andy Warhol și ceramică pictată de Picasso
După licitația de succes din februarie, adjudecată 100% și soldată cu încasări de aproape 800.000 de euro pentru cele 34 de lucrări vândute, Artmark propune ca punct central al evenimentului programat pentru data de 23 aprilie, live și online, o pictură semnată de Pierre-Auguste Renoir, intitulată „Baigneuse” (cca. 1890). Aceasta are în licitația Artmark prețul de pornire de 80.000 de euro. Este pentru prima dată în România când se tranzacționează o pictură a renumitului artist care – alături de Claude Monet, Alfred Sisley ori Paul Cézanne – se numără printre inițiatorii curentului impresionist, potrivit reprezentanților casei de licitații. Până să ajungă în colecția Vâlcov, opera a făcut parte din numeroase și importante colecții de artă din Franța, începând cu cea a unui renumit dealer de artă francez, Pierre Cornette de Saint-Cyr. La mai bine de 100 de ani de la moartea sa, Pierre-Auguste Renoir este încă recunoscut în întreaga lume pentru portretele intimiste și peisajele idilice, așa cum este și acest nud. Lucrarea „Baigneuse” aparține perioadei târzii a artistului, când, după contactul cu Renașterea italiană, Renoir a îmbinat libertatea impresionistă cu rigoarea desenului clasic. Nudurile sale, construite din tonuri calde și linii fluide, au redefinit reprezentarea corpului în modernitate, iar prezența unei asemenea opere pe piața românească marchează o rară oportunitate de colecționare cu relevanță muzeală. Atmosferă de Studio 54 Un al doilea nucleu de interes al noii licitații cu opere din „Colecția Vâlcov” îl constituie seria de schițe realizate de Andy Warhol înainte de era pop-art și cunoscute cu titlul generic „In the Bottom of My Garden”. Tot de Andy Warhol este și o schiță a bunului său prieten, scriitorul Victor Hugo, care i-a fost muză pentru multe din proiectele sale, precum și două fotografii de epocă din vremea faimoaselor petreceri de la Studio 54. Conform sursei citate, serigrafia „Some Men Need Help” a fost realizată de Andy Warhol în perioada anilor ‘80, pentru un spectacol ce urmărea povestea a doi bărbați ce se confruntă cu alcoolismul. Este vorba de un afiș realizat folosind o fotografie cu actorii din distribuția producției. Lucrarea, făcută cu tehnica silkscreen, prezintă trăsături caracteristice operei lui Warhol din acea perioadă. Artistul a combinat blocuri de culoare care, prin neregularitatea lor și prin faptul că depășesc conturul imaginii, par a fi realizate în tehnica denumită colaj. De asemenea, noua licitație a colecției Vâlcov aduce în atenția publicului câteva piese din celebra serie de ceramică pictată de Pablo Picasso. După ce s-a mutat, în 1947, în sudul Franței, Pablo Picasso a început să picteze aproape obsesiv diverse vase de ceramică și a colaborat chiar cu un atelier renumit, Madoura, condus de Suzanne și Georges Ramié. Ceramica pictată de Picasso este astăzi considerată o extensie esențială a limbajului său artistic: artistul a produs peste 3.500 de modele, transformând obiectul utilitar într-o formă sculpturală și narativă. Iar piese precum „Cavalier et cheval (Cavalerul și calul)” (1952) și „Picador et Taureau (Picadorul și taurul)” (1953) reflectă fascinația sa pentru mitologia coridei și spontaneitatea desenului. Cele două obiecte de artă decorativă au în evenimentul Artmark prețuri de pornire de 6.000, respectiv 2.000 de euro. „Dimensiunea istorică a licitației este completată de artefacte precolumbiene – statuete din culturile Colima (100-250 e.n.) și Chupícuaro (100 î.e.n.-100 e.n.) — cu prețuri de pornire de 1.000 de euro, dar și un vas funerar Marajoara (cca. 800–1400 e.n.) – de la 4.000 de euro. Aceste piese oferă o perspectivă rară asupra civilizațiilor amerindiene, unde funcția ritualică și expresia artistică se împletesc într-un limbaj simbolic sofisticat” , arată organizatorii. Nu în ultimul rând, selecția este consolidată de prezența marilor maeștri ai artei românești – Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Nicolae Tonitza – alături de artiști moderni și contemporani precum Victor Brauner, Jules Perahim sau Ștefan Câlția, configurând un dialog coerent între patrimoniu și modernitate. Această licitație vine într-un context de creștere accelerată a pieței de artă din Europa Centrală și de Est, confirmat de recentele rezultate comunicate de Casa de Licitații A10 by Artmark – vânzări de peste 2,8 milioane de euro în sezonul de Primăvară 2026. Într-un climat economic marcat de incertitudini, arta își reafirmă statutul de activ cultural și investițional stabil, iar reintroducerea în circuitul public a unor opere cu proveniență internațională contribuie la maturizarea pieței locale. „Evenimentul nu este doar o licitație, ci și o radiografie a gustului colecționar contemporan: de la impresionism la pop art, de la artefact arhaic la modernitate radicală. O astfel de concentrare de valori, într-un singur catalog, poziționează piața românească într-un dialog real cu marile scene internaționale ale artei”, potrivit organizatorilor. Evenimentul este programat în data de 23 aprilie, de la ora 18.00, atât la Palatul Cesianu-Racoviță din Capitală (str. C.A. Rosetti nr. 5), cât și pe Platforma Artmark Live. Până la data licitației, publicul poate vedea întreaga selecție de opere la Galeriile Artmark, cu intrare liberă, zilnic, de luni până duminică, de la 10.00 la 20.00. Și catalogul licitației poate fi răsfoit online, pe site-ul artmark, de asemenea cu acces nelimitat. Pot fi deja depuse și oferte de licitație, pentru fiecare operă în parte. Este necesară doar întocmirea unui cont de colecționar, aici (https://www.artmark.ro/ro/inregistrare), proces care este, de asemenea, gratuit. De precizat că, potrivit legislației fiscale și legii speciale a patrimoniului cultural, valorificarea silită a bunurilor culturale mobile nu se realizează direct de ANAF, ci exclusiv prin intermediul unui operator cultural autorizat de Ministerul Culturii, în cadrul unei licitații comerciale obișnuite. Achiziția acestor opere nu este supusă unui regim juridic diferit față de orice altă licitație de artă. Publicul este invitat să vizioneze expoziția dedicată și să participe la licitație, în sală sau online, în condiții egale de transparență și acces.
România strălucește la Art Rotterdam 2026: Trei galerii românești expun lucrări contemporane inovatoare
România își reafirmă prezența pe scena internațională a artei contemporane prin participarea a trei galerii la Art Rotterdam 2026, unul dintre cele mai importante târguri europene dedicate artei contemporane, conform News.ro. România, reprezentată cu mândrie la Art Rotterdam 2026 Trei galerii românești, Galeria Anca Poterașu, Galeria Sector 1 și Galeria Ivan, participă la cea de-a 27-a ediție a Art Rotterdam, eveniment care se desfășoară pentru prima dată la Rotterdam Ahoy, în perioada 27-29 martie 2026. Sprijinul pentru prezența acestora vine din partea Institutului Cultural Român, prin Direcția Relații Internaționale. Sursă Foto: Art Rotterdam Art Rotterdam este recunoscut pentru promovarea colaborărilor cu instituții de artă și inițiative culturale, reunind galerii naționale și internaționale și oferind o platformă solidă pentru arta contemporană, de la pictură și sculptură, la artă digitală și performance. Ediția din 2026 este așteptată să atragă peste 25.000 de vizitatori, aproximativ jumătate din afara Olandei. Galeria Anca Poterașu: debut cu lucrări de Oana Coșug și Matei Bejenaru Participarea Galeriei Anca Poterașu marchează prima lor prezență la Art Rotterdam. În cadrul New Art Section expune Oana Coșug (stand K23), iar în Projections Section, Matei Bejenaru prezintă filmul său SCAN_01. Sursă Foto: Anca Poterașu Gallery Lucrările Oanei Coșug explorează relația dintre corpul feminin și mediul înconjurător, combinând figuri și peisaje într-o tensiune vizuală subtilă. SCAN_01 lui Matei Bejenaru este primul dintr-o serie de proiecte video care explorează aspecte ale limbajului cinematografic, precum durata, intervalul, mişcarea camerei, montajul şi dinamica subiectului filmat. Galeria Sector 1: voci emergente și mid-career din România Galeria Sector 1, fondată în 2017 de Andreea Stănculeanu, participă în trei secțiuni: Solo/Duo cu Andrei Nuțu și Norbert Filep, Projections cu Aurelia Mihai și Sculpture Park cu Maria Brîneț. Foto: Sector 1 Gallery Andrei Nuțu este un artist vizual a cărui practică creează un dialog între diverse tehnici şi perioade artistice, având ca punct central explorarea figurii umane. Norbert Filep reflectează asupra momentului actual din istorie ca asupra unui punct major de cotitură, în care totul devine din ce în ce mai accelerat şi mai imaterial, în timp ce dimensiunile fizice care au construit trecutul nostru se estompează treptat.. Maria Brîneț se concentrează pe reinterpretarea arhivelor subiective şi colective, punând sub semnul întrebării modul în care putem atribui valoare unor aspecte evazive ce întruchipează memoria, trauma sau tranziţia imperceptibilă de la o generaţie la alta. Aurelia Mihai este artistă vizuală şi cineastă. A fost distinsă cu numeroase premii şi burse internaţionale, inclusiv rezidenţe în Statele Unite, Regatul Unit, Italia şi Suedia. Între 2009 şi 2021, a fost profesoară la Universitatea de Artă din Braunschweig, Germania. Galeria Ivan: a doua participare cu artist internațional Galeria Ivan, activă pe scena românească din 2007, participă pentru a doua oară la New Art Section, cu lucrări semnate de Elijah Burgher (New York/Berlin). Foto: Ivan Gallery Galeria Ivan, fondată în 2007 la Bucureşti, este una dintre iniţiativele independente importante ale scenei artistice româneşti. Programul său vizează atât promovarea artiştilor consacraţi, precum Geta Brătescu, Paul Neagu sau Lia Perjovschi, cât şi susţinerea artiştilor emergenţi. În 2021, galeria a deschis un nou spaţiu expoziţional în cadrul Atelierelor Malmaison şi a participat la numeroase târguri internaţionale de artă, inclusiv în Basel, New York, Londra, Madrid, Berlin şi São Paulo. Practica artistică a lui Elijah Burgher (n. 1978, New York; locuieşte la Berlin) utilizează iconografii din diferite sisteme artistice pentru a crea un limbaj abstract propriu, bazat pe embleme şi sigilii. Recomandarea autorului: Ce nume a primit tânărul inuit botezat în Groenlanda de episcopul Macarie Drăgoi
Secretul sănătății inimii: De ce medicii recomandă mersul la galerii de artă
Observarea anumitor tipuri de artă poate îmbunătăți sănătatea inimii prin efecte fiziologice și psihosomatice reale. Cercetătorii descoperă că beneficiile pentru sănătate ale creației sau consumului de artă nu sunt abstracte. Cum îmbunătățește arta sănătatea inimii Unele activități artistice pot reduce markerii inflamației din organism sau pot îmbunătăți neuroplasticitatea creierului. Artoterapia este folosită în reabilitarea pacienților care au suferit un accident vascular cerebral. S-a demonstrat că reduce simptomele depresiei și anxietății, precum și sindromul de stres post-traumatic la veteranii militari. Arta poate îmbunătăți starea de spirit și cogniția la persoanele cu demență. Cântatul îmbunătățește funcția pulmonară În 2020, English National Opera și Imperial College London au lansat programul Breathe pentru cei cu Covid de lungă durată. Programul îi învăța tehnicile folosite de tenori și soprane. Cântatul poate îmbunătăți controlul respirației, funcția pulmonară și starea generală de bine a persoanelor cu afecțiuni pulmonare. Include astmul și bronhopneumopatia cronică obstructivă. Sănătatea inimii: Prescrierea socială în Regatul Unit Prescrierea socială a devenit parte a politicii naționale de sănătate a Regatului Unit în 2019. Profesioniștii din domeniul sănătății prescriu cursuri de artă, lecții de canto și dans sau vizite la galerii. „Aproximativ 33% dintre persoanele care vizitează medicii nu au nevoie de îngrijiri medicale, ci de sprijin psihosocial”, spune dr. Claire Howlin de la Trinity College Dublin. Implicarea activă este esențială Cercetătoarea Howlin subliniază că privirea pasivă a unui tablou nu va avea efect. „Când te implici, intri într-o stare aproape de flux. Este ceva semnificativ, cu un proces de absorbție”, explică Howlin. Studiile au arătat că desenul după model și pictura pe vitralii au un efect pozitiv asupra ritmului cardiac al persoanelor în vârstă. Pentru persoanele cu dureri cronice, chiar și dansul și thrash metalul funcționează.
Inteligența artificială în artă – Cum a reușit AI-ul să fie mai ager ca ochiul uman, descoperirea uimitoare dintr-o pictură de Rafael
Un algoritm de inteligență artificială a identificat un detaliu surprinzător într-o celebră pictură atribuită lui Rafael: chipul Sfântului Iosif, din colțul stânga sus al tabloului Madona trandafirului (Madonna della Rosa), nu ar fi fost realizat de renumitul maestru renascentist. Concluzia vine în sprijinul unor suspiciuni exprimate de istorici de artă încă din secolul al XIX-lea. Cercetarea, publicată în revista Heritage Science, a fost realizată de specialiști din Marea Britanie și SUA, care au folosit o rețea neuronală avansată, antrenată pe picturi autentificate ca aparținând lui Rafael, scrie Science Alert. Cum a fost conceput modelul bazat pe inteligență artificială Modelul AI a fost conceput să recunoască cu precizie caracteristicile specifice stilului său: tușe de pensulă, paletă cromatică, umbre și alte elemente tehnice. „Am folosit o metodă de analiză bazată pe ‘deep features’, învățând computerul să identifice cu acuratețe stilul lui Rafael, la nivel microscopic”, a explicat profesorul Hassan Ugail de la Universitatea din Bradford. Tehnologia a utilizat o arhitectură de învățare automată pre-antrenată (ResNet50), combinată cu o metodă clasică numită Support Vector Machine, pentru a compensa lipsa unui volum mare de date, o provocare obișnuită în analiza operelor unui singur artist. Deși modelul de inteligență artificială a confirmat că atât chipurile Fecioarei Maria, cât și Pruncului și Sfântului Ioan aparțin lui Rafael, analiza feței Sfântului Iosif a indicat o probabilitate ridicată că aceasta ar fi fost pictată de o altă mână. Giulio Romano, unul dintre discipolii lui Rafael, este unul dintre autorii posibili, dar identificarea rămâne incertă și, adevărul este că nu vom afla niciodată dacă acest lucru este, sau nu, adevărat. AI-ul nu ar înlocui, totuși, omul În testele inițiale aplicate întregii picturi, rezultatele nu au fost concludente. Abia după analiza separată a fiecărui personaj s-a conturat ipoteza intervenției unui alt pictor. Cercetătorii spun, totuși, că algoritmul AI nu înlocuiește expertiza umană, ci o completează: AI-ul nu poate evalua proveniența, compoziția pigmenților sau starea de conservare a lucrării. Madona trandafirului a fost pictată pe pânză între anii 1518 și 1520 și se află în prezent la Museo Nacional del Prado, în Madrid. Studiul aduce un nou argument în dezbaterea privind autenticitatea completă a lucrării și marchează încă un pas în integrarea tehnologiei moderne în cercetarea patrimoniului artistic.
Topul GROK al facultăților inutile din România
Încă de la debutul epocii digitalizării care a contribuit la dispariția unor profesii, multe facultăți au devenit „inutile”. Din 2023, ChatGPT cu Inteligență Artificială Generativă joacă un rol tot mai important în viața cotidiană, educație și în muncă, simplificând toate sarcinile oamenilor. Însă, această tehnologie ar putea agrava problema șomajului. În viitorul apropiat, absolvenții cu specializări nu tocmai profitabile și nu prea căutate pe piața muncii, ar putea întâmpina probleme în căutarea locurilor de muncă. Ziare.com a realizat un experiment cu GROK, chatbot cu AI de pe X. GROK a fost dezvoltat de xAI, companie condusă de miliardarul Elon Musk. 1. Filologie (limbi rare sau puțin cerute) „Deși studiul limbilor străine sună bine, specializările pe limbi mai puțin folosite (gen limbi slave obscure sau limbi asiatice fără context economic puternic în România) nu prea au cerere. Excepție fac limbile precum chineza sau araba, dar și acolo trebuie să ai conexiuni sau să te nișezi serios”. 2. Sociologie „Sună fascinant să studiezi societatea, dar în practică, în România, absolvenții de sociologie ajung deseori în joburi care nu au legătură directă cu domeniul – call center, HR fără specializare sau chiar muncă necalificată. Piața nu prea are nevoie de sociologi puri”. 3. Științe politice „Dacă nu ai relații în politică sau în ONG-uri, diploma asta riscă să rămână doar o hârtie frumoasă. Mulți absolvenți sfârșesc în joburi administrative sau total deconectate de teorie, pentru că aplicabilitatea practică e scăzută fără un networking solid”. 4. Istorie „Cu tot respectul pentru pasionați, istoria e un domeniu minunat intelectual, dar cu oportunități limitate. În afară de predare (unde locurile sunt puține) sau cercetare (finanțată prost), nu prea ai unde să te duci cu ea în România”. 5. Filosofie „Poate cea mai „abstractă” dintre toate. Deși dezvoltă gândirea critică, piața muncii din România nu prea știe ce să facă cu filosofii. Fără o carieră academică sau o reconversie rapidă, e greu să-ți găsești un rost profesional direct legat de domeniu.Acum, să fim clari: „inutil” e un termen relativ. Dacă ești pasionat și ai un plan clar (ex. să devii profesor, cercetător sau să combini domeniul cu altceva), orice facultate poate avea sens. Dar, strict din perspectiva pragmatică a pieței muncii din România, astea ies în evidență ca fiind mai puțin rentabile”.
Topul facultăților INUTILE din România din care rezultă absolvenții cu cele mai mici șanse de angajare
Încă de la debutul epocii digitalizării care a contribuit la dispariția unor profesii, multe facultăți au devenit „inutile”. ChatGPT cu Inteligența Artificială generativă joacă un rol tot mai important în viața cotidiană, educație și în muncă, simplificând toate sarcinile oamenilor. Însă, ar putea agrava problema șomajului. În viitorul apropiat, absolvenții cu specializări nu tocmai profitabile și nu prea căutate pe piața muncii, ar putea întâmpina probleme în căutarea locurilor de muncă. Ziare.com a realizat un experiment cu GROK, chatbot cu AI de pe X. Chatbotul a enumerat cele mai inutile facultăți din România: Filologie Sociologie Științe Politice Istorie Filozofie 1. Filologie (limbi rare sau puțin cerute) Deși studiul limbilor străine sună bine, specializările pe limbi mai puțin folosite (gen limbi slave obscure sau limbi asiatice fără context economic puternic în România) nu prea au cerere. Excepție fac limbile precum chineza sau araba, dar și acolo trebuie să ai conexiuni sau să te nișezi serios. 2. Sociologie Sună fascinant să studiezi societatea, dar în practică, în România, absolvenții de sociologie ajung deseori în joburi care nu au legătură directă cu domeniul – call center, HR fără specializare sau chiar muncă necalificată. Piața nu prea are nevoie de sociologi puri. 3. Științe politice Dacă nu ai relații în politică sau în ONG-uri, diploma asta riscă să rămână doar o hârtie frumoasă. Mulți absolvenți sfârșesc în joburi administrative sau total deconectate de teorie, pentru că aplicabilitatea practică e scăzută fără un networking solid. 4. Istorie Cu tot respectul pentru pasionați, istoria e un domeniu minunat intelectual, dar cu oportunități limitate. În afară de predare (unde locurile sunt puține) sau cercetare (finanțată prost), nu prea ai unde să te duci cu ea în România. 5. Filosofie Poate cea mai „abstractă” dintre toate. Deși dezvoltă gândirea critică, piața muncii din România nu prea știe ce să facă cu filosofii. Fără o carieră academică sau o reconversie rapidă, e greu să-ți găsești un rost profesional direct legat de domeniu.Acum, să fim clari: „inutil” e un termen relativ. Dacă ești pasionat și ai un plan clar (ex. să devii profesor, cercetător sau să combini domeniul cu altceva), orice facultate poate avea sens. Dar, strict din perspectiva pragmatică a pieței muncii din România, astea ies în evidență ca fiind mai puțin „rentabile”. Sursa Foto: Profimedia Citește și:Topul celor mai căutate locuri de MUNCĂ de către români în 2024. Salariile ajung și la 10.000 de lei lunar și nu ai nevoie de facultate Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele